Universitatea Politehnic Bucureti

Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice

CERCETARE TIINIFIC

Student: Murariu Alina Ioana

Bucureti 2015

CUPRINS

Introducere

Realizarea structurii n Solidworks 2010

Analiza structurala Ansys Workbench 15.0

Bibliografie

Pentru cercetarea tiinific am realizat un model de bar de traciuni n

programul Solidworks i am realizat nite ncercri statice pe aceasta n programul
Ansys.

Utilitate
Bara de traciuni este util in orice cas, deoarece exerciiile realizate la bar
ajut la dezvoltarea musculaturii braelor i a spatelui.
Pentru a atrage clienii am adaugat un suport pentru tablet/telefon/laptop
pentru ca persoanele care doresc sa fac exerciii la aceast bar sa aib
posibilitatea de a se uita la un film sau de a asculta muzic cu dispozitivul n fa a
lor.
Nu de puine ori considerate specifice doar genului masculin, traciunile la bara
fix reprezint, poate, exerciiul liber care exprim cel mai bine capacitatea de
for a individului, capacitatea de a presta exerciii de for cu propria greutate
corporal.

Prezente n mai toate programele de pregtire ale sportivilor de performan

consacrai, traciunile fac parte cu succes i din educaia fizic colar, sau din
pregtirea fizic militar.
Exerciiul are o valoare formativ deosebit, dezvoltnd tonusul musculaturii
spatelui dar i al braelor. Este considerat exerciiu de baz n prelucrarea spatelui,
care nu necesit ncrcturi suplimentare, instalaii speciale; de multe ori fiind
suficient un simplu bttor de covoare din spatele blocului. Acest exerciiu
cunoate mai multe variante: traciunile la brbie (fig. 1,2) sau la ceaf (fig.3) cu
prize largi, nguste, pronaie sau supinaie; n funcie de scopul urmrit.
Aa cum am menionat mai sus, exerciiul nu este exclus nici din practica
fetelor, multe fete manifestnd suficient for pentru a executa 3-4 repetri
complete, adic pn cnd brbia este trecut la nivelul brii. Dealtfel pentru fete
este i o provocare, ncercnd s demonstreze for i druire la un exerciiu care
pn nu demult aparinea doar bieilor.
Exerciiul are o deosebit valoare formativ dezvoltnd pe lng tonus i mas
muscular i ncrederea de sine, n propriile capaciti fizice, concretizndu-se i
ntr-un execelent mijloc de profilaxie mpotriva instalrii principalelor deficiene
fizice ale coloanei vertebrele la organismele aflate n plin proces de cretere i
dezvoltare (scolioze, cifoze, lordoze, spate plan, cifo-scolioze).
Exerciii pentru musculatura spatelui. Dificultile n prelucrarea
musculaturii spatelui rezid din cel puin trei cauze: a) multitudinea grupelor
musculare ce compun musculatura spatelui, b) dificultatea cu care se izoleaz
grupele musculare n lucru, c) lipsa oricrui contact vizual cu grupa de muchi
lucrat.
Micrile de baz n antrenarea spatelui sunt cele de traciune, de tragere sau
ramatul. Pentru a conferi valene corective exerciilor pentru spate, acestea se vor
executa fr excepie cu coloana n uoar extensie, cel puin dreapt.
Traciunile la bara fix. Considerat de sportivi i antrenori exerciiu de baz
pentru spate acestea se execut prin tragerea corpului spre bar pn cnd aceasta
este atins cu brbia sau pieptul (fig.1). Priza este pronaie, adic de sus apucat, la
o deprtare ce depete cu 15-20 cm linia umerilor.

Exerciiul se execut n 5-6 serii pn la refuz. Sportivii avanai pot utiliza o

greutate adiional sau varianta de traciune la ceaf . De asemenea, pentru
realizarea unor repetri n plus, se obinuiete ca un partener de antrenament s
ajute sportivul ridicndu-l de talie.
Traciuni la bara fix cu priz supinaie. Simpla schimbare a prizei
modific n bun msur efectele exerciiului, n sensul c Bicepsul i Brahialul
anterior vor prelua o parte important din travaliu. Dealtfel, traciunile la bar fix
cu priz supinaie sunt folosite de ctre unii practicani n programele de
dezvoltarea Bicepsului. De data aceasta, lrgimea prizei va fi medie spre ngust
(cca. 35-40 cm.). Astfel, se trage corpul n sus pn cnd brbia atinge nivelul
brii, iar cursa de revenire (coborrea)se va face fr ca antebraul s devin paralel
cu braul, deci se va pstra un unchi pentru securitatea tendonului bicepsului(fig.3).
Realizare
Pentru realizarea acesteia n Solidworks am proiectat bara n mai multe buci
pe care le-am asamblat la final folosind mate.
Am avut nevoie de :
- un suport pentru perete

- suport pentru tablet

- bara principal
- mai multe mnere pentru a oferi posibilitatea de realizare a exerciiului n
mai multe feluri
- urub i piuli.
Materialul utilizat este oel iar prinderea dintre suportul de tablet i suportul de
perete se realizeaz prin sudur.

Suportul pentru perete are lungimea de 600 mm si limea de 60 mm.

Suportul pentru tablet/laptop are lungimea de 800 mm.

Bara cu lungimea de 1400 mm.

Mnerele realizate.

urub i piuli pentru care nu am realizat anuril, dar cnd am realizat

mate-urile am utilizat opiunea screw.

n final am asamblat toate aceste piese, unele le-am utilizat de mai multe ori
pentru a definitiva ansamblul necesar pentru realizarea barei de traciuni.

Bara de traciuni n final, din 3 vederi.

Am realizat mai multe ncercri pentru aceast bar de traciuni pentru a

observa daca este fiabil. Pentru a face aceste ncercri am utilizat softul Ansys. n
primul rnd a fost nevoie s discretizm piesa.

Apoi am pus ncastrarea ansamblului, n gaurile unde s-ar prinde de perete.

Prima ncercare
Prima ncercare am realizat-o pentru suportul de tablet/laptop, sa vedem
daca rezista si am obinut urmatoare rezultate, aplicnd o presiune de 0.007 Mpa,
calculat pentru un laptop de 4 kg, utiliznd formula presiunii care este raportul
dintre forta si suprafata.

Deplasarea total (reprezentat in prima poza) este de foarte mic, de ordinul

0.2*10-13, deci neglijabila. n a doua poza avem reprezentarea deplasarilor pe
directia Y, cea care ne intereseaza pe noi de ordinul 0.1*10-13

Tensiunea total este i ea neglijabil, maximul fiind de ordinul a 3 Pa, ceea

ce nseamna ca am putea utiliza un oel cu rezisten mai mic/

A doua ncercare
Am aplicat for pe doua dintre manerele barei, pentru a face o simulare o
unei persoane ce face tractiuni. Pe fiecare maner am aplicat o for de 500 de N
(presupunem ca persoana are aproximativ 100 kg).

Tensiunile echivalente sunt destul de mici aproximativ 18 Mpa, si nu

depasesc limita de curgere a materialului, iar maximul dupa cum se vede in poza
din dreapta este la imbinarea dintre suportul prins in perete si bara propriu-zisa.

Deplasarile totale au maximul la varfurile manerelor, dar sunt foarte mici

0.12 mm, iar pe deplasarile pe directia Y sunt cam aceleasi, minimul fiind -0.12
mm.

A treia ncercare
Am schimbat locul de aplicare al fortelor pe celalalte doua manere ale barei,
pentru a face o simulare o unei persoane ce face tractiuni. Pe fiecare maner am
aplicat o for de 500 de N (presupunem ca persoana are aproximativ 100 kg).

La aceast ncercare observm ca tensiunea maxima este un pic mai mare

20.8 MPa, dar tot nu reprezinta vreo problema.

Deplasarile totale au maximul la varfurile manerelor pe care s-a aplicat forta,

dar sunt foarte mici 0.09 mm, iar pe deplasarile pe directia Y sunt cam aceleasi,
minimul fiind -0.09 mm.

Observaii
n cazul studiului static, a fost obtinuta o tensiune maxima de 20.8 MPa;
tensiunea este situata in zona de capat a manerului pe care sa aplicat forta. Iar
deplasarile maxime au valori de sub 1 mm, cee ace le face neglijabile.
In urma studiului care a evidentiat solicitarea la oboseala, am constatat ca
piesa in discutie nu sufera modificari substantiale.
O parte din motivele pentru care studiul la oboseala nu a evidentiat
schimbari structurale in piesa analizata pot fi: dimensiunile piesei, materialul
utilizat, incarcarile aplicate.
Pentru a face piesa mai eficient si pentru a nu irosi material, avand in
vedere ca aceasta se comporta foarte bine la solicitarile pe care le-am realizat, am
putea sa utilizam un material cu o rezistenta mai mica, sau in proiectarea
ansamblului sa micsoram putin dimensiunile pieselor.
Rezultatele sunt mai exacte cu cat rafinarea discretizarii este mai buna;
astfel, un element de dimensiune mai mica conduce la rezultate mai precise si la
erori mai mici.

Bibliografie:
http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/PS/PS_Curs_01.pdf - Sinteza si analiza
structurilor mecanice. Locul analizei cu elemente finite n realizarea unui
produs

http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/PS/PS_Curs_03.pdf - Concepte de baz

n modelarea cu elemente finite