Sunteți pe pagina 1din 6
CUVANTUL CORTE Paginile acestea au rolul recapi eMrtii anului 1940 sj — Maree tr'u "neeput — ele vor fi mai mult o pa- norama literaré (insiruire de autori si titluri de opere) decat o severa privire critica. Publicarea cArtii anului precedent a avut de suferit de pe urma evenimen- telor politice si sociale la care a fost prinsA mai intreaga omenire si, mai cu seama, continentul european, RAsboiul, care de cAteva ori s’a apropiat vertigi- nos de tara noastra si nu ne-a parasit decat prin tangentd, a avut o hoia- ritoare influentd asupra manipulirii ca- pitalurilor. Casele de bani s’au inchis de de EUGENIU vy. HARALAMBIE cele mai multe ori ermetic si posesorit Jor le-au deschis numai cu mare gret- tate pentru plitile imediate, vitale, Car- tea, editarea ei — care ‘nseamnd prin- tre altele si investire de capital — @ interesat maj putin. Deasemenea, fap- tul c& o majoritate masiva a cetitori- lor erau pe zona —unde orice s'ar spu- ne, lectura era redusi si anevoloasi — @ avut un cuvént greu de spus la ju- decata Caselor Editoare. Publicdri de necunoscuti — asa zisele aventuri, u- neori minunate prin efectele lor au fost definitiv pirasite, (Pentru a se vedea importanta acestor publiciri este de a- juns sé amintim succesu] Editurii care acum cAtiva ani a tiparit pe Mircea E- liade, pe atunci prea putin cunoscut lectorului), Casele de Edituré s’au dovedit — m majoritate absolut, inci odata, a fi mai cl seam& intreprinderi negusto- resti decat institutii culturale, Nesiguranta vremurilor — iat, noi le recunoastem acest adjectiv — a facut pe d-nii editori si fie foarte atenti Ia alegerea materialului pentru publicat, De cele mai multe ori tiparnitele n’au scos din teascurile lor dec&t ciirti ale ciror autori erau prea bine cunoscut. Editurile s'au mérginit la publicares scriitorilor cu un yad comercial bine format si dinainte cunosout pentru ca rizicul pecuniar si fie cat mai mic, Deasemenea, s’au reeditat cirtile care se dovediseré in anil, precedenti, de-a fi pldicut, de-a se fi vandut bine, Alte Editurl au mers si aa pa au aledtuit intres — 3 Sores — programul Upériturl- oape inti Tr numai din traducerl, Este un Iueru ciidat la prima vedere — dar —S——— SF 296 avalanse de traduceri se datoreste pu- Dlicului nostru cetitor care, prin sno- bismul lui, s'a dovedit un bun cumpa- riitor de carte streind. Desigur, a mai eontribuit la aceasta si faptul c& majo- ritatea acestor cirti au fost transpuse pe ecran si prezentate aceluiasi lector, Scriitorii putin cunoscuti — tineri si batrani — nu prea au putut rasbate si de foarte multe ori au trebuit sa re~ nunte la serviciile Caselor de Bdituri si si-si rupi dela guraé pentru editarea proprie a cartilor ‘lor. Mai ales poetii, Si cum printre seriitori sunt prea pu- {ini cei care dispun financiarmente, cartile acestea au avut mult de suferit in ceeace priveste prezentarea lor este- tick si chiar graficd, Totusi, au fost si Hdituri care au ti- nut prea putin seama de evenimente si de resfrangerile lor mercantile si qu ti- parit aproape ca‘n vremurile normale. Aceste considerente nu trebuie, insa, a ne face sa credem ci a fost o criza de carte pe piata literara. Nu! — con- siderentele acestea le provoaci mai cu seam comparatia cu alte vremuri, cu programul publicatiilor din alte yremuri. De altfel chiar din lista noastra, a ti- pariturilor anului, sumara si uneori cu lipsuri se va observa acest lucru, * ‘Un capitol aparte — un capitol lumi- nos — trebuie acordat cartii legionare. Biruinta dela 6 Septembrie si insciu- narea Miscarii Legionare la conducerea Statuluj roman, care corespunde cu in. cetarea fioroasei prigoane deslantuita pana atunci contra Legionarilor si con- tra cirtilor scrise de ei — a facut po- ‘sibila gi, uneori, chiar exceptional de necesara aparitia cArtii legionare, care n’a ‘ntarziat si fie prezenta, © prezent& splendid& si masiva, Un vifornic iures asemuitor aceluia din istorie al autorilor et. * Incepem cu Poezia — cu acest gen, ecou puternic al armoniei celeste, ‘Trebule sé amintim in primul rand volumul omagial tiparit de Academie, in ingrijirea d-lui D, R. Mazilu, si inchi- nat luceafarului poeziei romanesti, Mi- hail Eminescu, Este vovba despre vo- ee ee si Variante”, Pe Poemului Tara — se situ siplacheta de colturoasa daibuire dinae, ‘stinul romAnese: Rapsodie valaha, tipi- rit la Madrid de d. Aron Cotrus © carte, care s‘a bucurat de-o foarte > ALMANAHUL cfilduroasi primire din partea criticy, Iterare a fost Scard Ia cer de Virgil Ga. rianopol. Ton Pillat a publicat un volum ge versurl — duioase evocdri — intitulat sugestiv; Umbra trecutului — jay y Voiculescu a prilejuit 0 noud dovada 4 maturitatii sale poetice cu versurile pe a ciror coperté este scris titlul: Intre. zariri, © surprizi — 0 minunati surpriza ne-a provocat Const. Fantaneru cu vo. Jumul de poezii Rasul Mortilor de aur —_ cunoscuta fiindu-i pan acum doar activitatea-i cri‘icd si epici. Debutui su in poezie a insemnat un veritabi) succes. ‘Trebuie amintité de asemenea, pentru valoarea-i poetici, cartea de versuri: Privighetoarea oarbi — de Gherghines- cu Vania, un nedesmintit prieten al ga- zetei noastre, Ernest Bernea a tiparit in colectia Randuiala (Literatura) un tulbura‘or yolum de poeme in prozi intitulat Pasi in singuratate. Tudor Arghezi si-a scos editia defi- nitivé a versurilor, Deasemenea, Ton Minulescu si sonetistul iesean Mihail Codreanu. Meri domnesti este titlul vo- lumului luj Teodor Al. Munteanu bine primit de lector, D, Aurel Marin a publicat Insemnari despre Iume, prieteni si moarte si Viata la munte — iar camaradul Marin Ma- iON i. MOTA SAE en DE. ; LEMN- ARTICOLE ; (19221936 CUVANTUL EDITIA TIPAR CARTEA ROMANEAS CA” 1940 rinescu Mures a ficut si aparé un vo- lum care-i gireaz’ actiunile pentru vi toru-i poetic, Hste vorba despre Crini si spini, Tot tanar este si camaradul Co- riolan Chisan care a semnat minunata placheté: Colinda iniilfimelor, Un vo- lum de resemnare, prin atitudine, si de frumoase versuri este: La maluri de li- niste de Ion A, Bucur, D. Vasile Mili- taru si-a strans o serie de poezii in yo- lumul: Stropi de roui. La Cluj a aparut Gradina cu flori de toamni a d-lul Justin Tliescu, O carte de poezii peste care nu se poate trece usor ese Fuga cerbilor de d. Victor Stoe, Deasemenea, nu trebuie uitat Emil Vora cu Fintinele tacerii si Ursula Biji cu Drum prin © impresionanté placheta, Din refu- giu, a fost tiparité datorita d-lui Aurel Fediuc. D, Ioan I, Mirea, cunoscut pand acum in lumea picturii, a iscdlit un tur- buritor poem: Dus cu morti La Sighisoara au fost tiparite doua cArti bune de versuri: Mihail Beniuo, Cintece si N, Caranica, Poeme si im- nuri, D, Emil Giurgiuca a prezentat Poetii tineri ardeleni. Nu trebue omisé si placheta: seri. Sori pentru Poeti de I, D Pietrari. © carte muncita si bund: Ofrandi Mu- zelor de Mihail Mosandr Retinem, deasemenea, volumele ur- MAtoare : I. _ Stiinciulescu - Mehedintt, Cintec de lumind; Iancu Constantines- cu, Pe c&rarea cu aglice; Ton Georgescl, Fumul pimantului; Mircea Dem, Rédu- ——_. 207 Jescu, Sufletul ;: Rusu, De gee ae Zottoviceann- Dumnezeu; Const, Cojan, io citre mere Simeon Crefu reese eh Bl George Victor Dumitreseu, Elegie Dy gostei; Volburi Poland Nistursy, ‘pars noastri; F. N. Costescu, Elegli pagine. I. Gr, Periefeanu, Ruga; George Dra- mur, Suflete de azur; Const, D, Cirjan, pastor de gind si Stefan Baciu: Cetatea lui Bucur, c Retipariri: Mihail Eminescu — Poezii Postume (Ed. ingrijiti de Al, Colorian Si_ Al. Iacobescu; V. Alexandri Poezii (Gh. Adamescu); Idem, Poezii (Sciisul Romanesc, Craiova); Nichifor Crainic, Jara de peste veac, La traducerj treble amintita talma- cirea lui Serban Bascovici din Baude- laire (Florile raului) si a lei Virgil Po- pescu din Ovidiu P, Nasso (Metamor- fozele). Mentiune specialé pentru interpretd- rile din Lirica Iui Gourmont ale lui Teodor Scarlat si Mihail Straje, ROMANUL a cumoscut cfiteva impor- tante performante, Notim in primul rand romanul de factura politisté Amin- doi, iscdlit de Liviu Rebreanu, care, dea~ semenea, si-a mai retiparit in cursul a- nului si romanele mai vechi, Padurea spinzuratilor, Jar, Gorila si Ra-coala. Mircea Eliade — ocupat peste masura cu studiile sale stiintifice jar mai apol reprezentantul tarii pe undeva prin Apus — a tiparit un roman cu factura ex- trem de originalé: Cazul doctorului Ho- nigberger. Jonel Teodorednu a publicat roma- nul Tudor Ceaur Alcaz — primul din- tro serie pe care a anun{at.o ci va fi din lumea legionar’. : ‘D, N, Pora — sfatosul si linistitul po- vestitor — a dat publicita{ii un roman interesant Stigmat — iar d-na Stefa- fla Velisar-Teodoreanu o carte trista aga cum si este Vieata cea de toate zi- fele, Un roman bun: Oragul nordic de Tonél Neamtzu. Doui nume feminine Magda Rai, Groapa cu dract si Marte D, Riadulescu-Moga, Streina trebulese inute retin Manolache a semnat, Tirgul Mau- sului — tin roman care te captives prin tregerea dela finete Ia bri ae psihologica. Nu trebuie omis ets < promitator al 1ui Mihail Chimoaet e i. Le ud yeerinem: Sandu Telenen, Legiunea de onoare; M. Celarian, mant ‘verde; Damian Sténoiu, aoe a4 de poker (Bd, 11-a) si Volaj de P 298 ae, cere; Duiliu Zamfirescu, Tanase Scatiua (Scrisul RomAnesc); Paul Cernescu, Mi- nutele ticerii; Mihail Drumes, Cazul Magheru (Ed, IlI-a); Dan D, Dobres- cu, Pomul cu zdrente. Au fost redate vitrinelor, de unde fu- Seseri confiscate de Sigurant’, Stapa- nul si Furtuna de Ovid Densusianu-Fiul $i Parohie de zestre de C. Znagoveanu. Un aliniat special trebuie inchinat Tomanelor traduse, Si‘n primul rand tre- amintit Jul. Giurgea, neobositul traducitor, care a ficut si apara o se- rie de carti dintre care retinem: Z. A. Cronin, Fran Canaria (Ed. [-a); Lewis Sinclair, Dodsworth si Strada Mare; Pearl S, Buch, Casa de Iut; M. S, Mau- gham, Luna si doi bani jumate (Ed. T-a) si Saltimbancii (Ed. II-a). © carte care trebue notata este Pani- ca vine din vazduh, datorit& scriitorului polonez refugiat Bogulow Kuczynski, prefataté de Liviu Rebreanu. Deaseme- nea romanul lui Sienkiewicz, Prin foc gi Sabie, tradus de Al, Iacobescu. © traducere bun este aceea semnata de Mary Polihroniade in josul romanu- lui Pe aripile vantului de Margaret Mit- chell, Cartea compatriotului nostru, scriitor american, Peter Neagoe, Soare de Paste a fost si ea tradus& in roma- neste. © carte care a facut mare valva in A- merica prin radiodifuzarea ei este NA- valitorii din stele a lui G, H, Wels, tra- dus& de S. RAdvan, Retinem recenta traducere a lui C. H, Nicolescu, Nimeni nu se mai intoarce, dup cartea scriitoarei italiana Alba de Céspedes, NUVELA a avut cateva realizari. ‘Trebuie notat volumul; Cu undita de I. Al. Bratescu-Voinesti, Dintre tineri: Victor Popescu, S’a sfarsit primavara; Coca Farago, Vultu- rul albastru si Ladmiss Andreescu, In fara cerului sunt cei care s’au impus. Retinem: F. C. Ciauseanu, Rasuri scuturate; Ion Th. Florescu, Gradina de altadata si Maura Prigor, Tunda. Inrudite cu romanul si nuvela sunt POVESTIRILE. Semnalim in primul rand o editle a Yui Ion Creangi, publicata de oficiali- tate cu ocazia comemorarij scriitorului moldovean, A ingrifit-o Liviu Rebreanu, ae al Rated continutu- aan Pindului aa sulla Mumu, tipdrite aces tubricd se cai cartea d-lui Dinu Bion ae at, Ja trei magari, Mos Nae a talmacit pentru tineret 0 mie si una de nopti, Din celelalie carii de povestiri trebule remarcate; Al, Iacobescu, Ursu cu |a- ba’ntoarsa’, Sotropa Valeriu: Chipuri de legenda si Povestiri, O mentiune spe- cialé pentru volumul tineretii noastre: Tulie Radu Teaca de I. Mironescu, AMINTIRI n’au prea fost publicate, Totusi trebuie notate Amintirile din copilarie ale d-nei Elena general David Perticari, pentru importanta lor istori- ca, Deasemenea Nicolae Kretzulescu, A- mintiri istorice, Tot o carte de aduceri aminte este »Studentul cersetor” cu insemnari din viata studenteascé de alta data, sem- nae de Dumitru Irimescu. © carte care face tranzitia dela po- vestire la esseul cu fond epic este aceea semnata de Gabriel Balinescu : Car- tea Intunericului, care te cucereste cl Tumea-i de somne si sensuri. BIOGRAFULE n’au lipsit, Au fost chiar unele aproape complete, Bunioa- va; Gabriel Balinescu: Avram Iancu; Ioan Miclea, Jeaques Maritain Omul, Filosoful, Crestinul; Elena Radulescu- Pogoneanu, Viata Iui Vasile Alecsandri; Teodora Voinescu, Gh. Tatiarescu (1818-1898); Tudor Ionescu Flu‘ure, Benito Mussolini; D-tru Almas, Miron Costin, Doud genii ale mneamului ro- manese; Emilia St. Milicescu. Dela- vrancea; Paul Constant, Iancu Jia- hu, Serban Cioculescu, Viafta lui LL. EE :’*=wS Oo CUVANTUL Caragiale; ©. yy, rea viati a Lulie Ccuo coloratura, critica h bine este preventata Semnificatia Mone Maioreseu de D, Caractostea, ” ‘Trebue retinut Omagiul Inalt P, §. g, Pia en Balan, Mitropolit ai Ardea- Faia izeci de ani de arhipas. Cilatoriile au cateva exempl, Refinem: Pe urma pasilor tai; Thee” de Olga Greceanu; traducerea eariii lui Peter Fleming: © cilitorie dela Peking la Casmir. Critica si istoria litera pe ri deasemenea, D Caracostea: Simbolurile tui Emi- nescu; Sain e-Beuve, Pagini de entiva (trad. Pompiliu Constantinescu); Vic. tor Merariu, Vasile Bumbac; N. Gar- tojan, Istoria literaturii romane vechi; Alex. Marcu, Ugo Foscolo, Leca Mo- rariu, Eminescu si Veronica Micle; Gh. Vrabie, Gandirismul (Istoric doctrin#, realizdri); Victor Morariu, Prima traducere german§ a ,Luceafa- rului”, Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi sunt c&r}i de care trebuie si se {ind seama. O subliniere specialé pentru Constan- tin Fantaneru; Poezia lui Lucian Blaga si gandirea mistica. lanolache, SeAnteletoa- ‘i Hasdeu, baie __ ANSeMNARE be PE FRONT © gorrura poo BuCUREST 299 Alci se pot integra si cart lle: divers de Perpessicius si AYO ie Ton Biberi. kaa lucrari Linguistice trebue jotta, bese) romana a lui Sextil Pqcatiy voy: Al Rosetti a. publicat Bd. Tain Ent ect limbii romane din care a $l _volumul metiaieiats trei (Limbile slave Tn aceasa ru Sil Bianu si N. Cartojan Album de Serban, Dictionar; linguistice. G. Pop: Limba romana in isvoarele istorice universale, Academia a continuat publicarea Dice Pay inceput sub domnia Regelui Dintre clirtile de gandire si atitudint filosofice ‘irebuiese citate: Catia en Til de judecati (traducere din Imina- nuel Kant) de Prof. Traian Braileanu; Sociologia si arta guvernarii tot de d-sa; Lucian Blaga, Diferentiale divine; ‘Trae ian Herseni ‘Sociologie romaneasci. Indreptar pentru sociogramele scolare, Cercetarea motilor este un studiu de Perspective datorit camaradului Florea Plorescu. © carte care interzice multora acce- sul la textul ei este Amurgul gandurilor a lui Emil Cioran. Romulus Vulcdnescu a dat la iveala Bazele esteticii romine — iar Maiorul ©. M. Sandoviei a publicat volumul Destinul yalorilor, © monografie soviologic’ este Nerej, une village d'une region archaique. Incalcand si domeniul politic este pla cheta cu dei biruitoare din Mein Kampf datorita d-lui H. Filip sin care sunt facute cunoscute citeva din ideile lui Adolf Hitler, Dealltfel scrierile politice sunt bine re. prezenta'e, Dovadi: Alex. Randa: Ra- sism romanese, Costin L. Murgesou: Sta. tul totalitar; Anghel Vasilescu: Funda- mentul revizionismului maghiar si teza national-socialista ; Pompiliu a spatiului ‘vital; D-tru G. Teo- eae Titvional-Sectalismul; P. Geor- gescu.Delafras: Problema evreiasci in Romania; Mihail Manoilescu: Partidal unic, LUCRARILE TEOLOGICE trebuiese ee D, Petrescu: Laudele ingro- parii Domnului si Mantuiterului nostra us Christos, f or Tl, V. Felea: Paisie si Paisianls- mul (problema ridicaté cu cAtiva ant in urm&i de Gh, Racoveanu); ee Vartolomeu Stfinescu: Natura, onli ahs foloasele orestinismului; Jescu: Ravna casei tale. ja Liseanu ever 300 i anese n’a cu- original romanese 279 f noseul Tian ain f, Caregioes, avut er ah — tt ecu oa tras Mas shakespeare. L editie din TPs a sia ‘edia omului a Tui 0, nouii tre- Modach. | 1. Cantacuzino Un Se Be rorba de Contra punet ule reyinut. teatral. gy 'n special gra ‘artele frumonse —~ 5! 15 contributie masiva eGR marae Cast mtul, pre- Graver Mi exon nail si cP si auritd Alfa. © mono- despre Cupra plo‘orului Valbudea este grmnata de tanarul Ton Frenzetti. D, Lucian Predescu a facut si apard Enciclopedia Cugetarea — arhiva' de fapte, ganduri si personalitati romane, CARTEA ISTORICA a fost semnata up’ cum ummeazi: P. P. Panaitescu, Origina populatiei in Dobrogea Nou G. I, Brilianu, Die rumamsche Frage; D, Bodin, Insemnari cu privire la Tu- dor Viadimirescu; G-ral FR. Rosetti, Psihologia luptatorului moldovean in secohil al Xlea. D. Russo, Studii isto- rice greco-romane; (opera _publicat’a postum) dr. H, Ciuhandru, Romanii din campia Aradului, Damian P. Bosdan, Despre manuscrisele slave din Biblio- teca Academiei romine si Pomelnicul dela Bistrita; N. Balcescu, 2 vol. Scrieri. (Bd. Zane). In acest ultim aliniat — denumit DI. VERSE notém carji pe care, pentru nefortarea cadrelor, nu le-am integrat in prezentarea de pana aici. Bundoara, Preot I. D. Petrescu: Con. dacul Nasterii Domnului; Analele Aca- demiei Romane care aduc contributie bogate JAmuriri multor probleme cul- turale, Aliele ca Maria Balint. Datoria de-a avea copii; Dr. Ioan Horbuz, Mix. tum compozitum; H. Stahl, Expertiza grafica; Toma Petrescu, Ni se pierde neamul, Petru Comarnescu, ChiPurile si privelistele Americii; Olga Greceanu, 1 Picturii romanesti. G, Oprescu, Probleme romanesti de arth Yarineascd; Th. Toanifiu, Despre carte si slujitorii ei; V. Mihordea, Bi- blioteca romAneasea a Mayrocordatilor, _Desigur cin aceasta prezentare psuri — dar ele-s inerente si rte cémd cronicarul nu a putut nota dela Anceputul anului sin ragaz toate apari- tille si. cind eee : de prea putind vreme a arma pe tocul-de scris, vura — au Pr prin Tucrarea __ALMANAHUL precem Ja CARTHA LEGIONARA _ la aceasta minunat® arhiva a train ro. manesti. Odata sfiramate c&tusele, portile des. tinulul neamului deschizandu-se largi cu ziua de 6 Septembrie, 1940 — cartea Iegionara a isbucnit niprasnic spre 1. mini. ‘Am mai avut odaté ocazia s&i scriem in ziarul nostru despre Cartea legionarg si ne-am mariurisit atunci — si, acum, repetain — nevrednicia noastra. ‘Multi din cei ce-au muncit slova le- gionara __ jn rand cu Capitanul“ ay cazut ucisi de gloantele dusmane... jar ceea ce au scris Ei au rupt din sufletui Jor din, credinja, lor, careia.i s’au si ro. pit’ si-au mers pand’n a muri pentru ea., Tnfricosetor de e credintal... Cartea de cipataiu a Legiunii — 14. tera de foc a Evangheliel — a fost seri- sf de insusi CApitanul, Ea este piatri’ de hotar intre lumea care s’a prapadit odat& cu pacatele ei si lumea care se titoreste sub ochii nostri, lumea legionara... Simplu de tot intitulat’ — PENTRU LEGIONARI — cartea aceasta se cites- te de legionari intocmai cum Sfintil Parinti ai Bisericii au rupt cu lacomie sloya Evangheliei lui Tisus. Cantea Capitanului ramane o binecu- yantare a existentii noastre. Faptul de-a fi fost contemporani cu El, cu scrisul cuvaNnrUL JON BANEA CAPITANUL EDITURA -TOTUL PENTRU TAaA" SIBIU Lui, va umple sufletul de regret al tu- turor generatiilor ce vor veni in tara asta si care nu-L mai pot cumoaste de- cat desprinzandu-L din legenda. ‘Cum asi putea eu — nevrednic ostas al Legiunii — sa scriu in cateya ran- duri despre cartea asta?.. Cum va pu- tea oricare din cei ce-au ramas, sd se’nalte pana la gandurile Lui, ganduri- le Capeteniei de Tard?... Rand pe rand vor yeni generatiile vi f{toare ca s& soarbi adevirul din aceas- t& carte, care — pe drept cuvant — se poate numi cartea de inceput si de aur a Legiunii. Ceeace putem spune noi aici — este © informatie bibliografici si, anume, c’a fost tiparité o noua editie si, anume, a treia. A doua mare carte legionari) — cate- hismul omului nou — este Carticica se- fului de cnib __ scrisi cu o plasticitate, reclamat& neapirat de un mare vizio- nar, © noua __ pe lang’ cite, de pani a- cum?.— editie a fost scoasi, __ Cine va pu cuprind’ in for- Va fi atat de greu — c& doar El a Spam tiparele de pani acum ale sti- Tuhi — Hl si-a legap vorba lui de 401 vorba lui Eminescu, eronict,., i Cranii de temn : — cartea lui L faa cunoscut a patra editie, ee nepintte cel mal mari obtasi al Capita li se despri al nulul se desprinde acest ostay — Lapel Cartea tui, care 1a prima ed 3 ; iti soris pe bandetols: ,13. ani de lage comanda Capitanului — este o arhiva un istore al Legtunt : , intradevax, 8 Tonel I. Mota fost istorieu) Legiunii, oe ee ju in sensul a de cronicar, .S&.fim in- El a inscunat in istorie Legi * A Legiunea,.a indoctrinat.o, dandu-i 1 @ tul de existent’, aa reed Scrisul lui — seris de stri : strigoi strifilgerd pand’n adancul inimti gli riméi rob cAt iti este viata, pobesiunes — prin Serviciul! et de Bai- urd si colportaj, condus de Vasile 'T. Posteuca, a fAcut si ne mai intdinim— ce sguduitoare intalnire! cu serisul Arhanghelului ctitor al Ardealuhii le lonar i, anume, ou Testamentul 1, pe care I-a scris’ Inainte de-a pl lupte, in Spania. Sala © carte mare a Legiunii este si rez de generatie (aparuta’n a treia'editie) si care a fost intrerupti de moartea au. torului ei, Vasile Marin, pe cémpul de lupta crestin al Spaniel. Este 0 carte bitdioas’ _ incisiva — de; vorba: vechilor CANTECE | LEGIONARE AEMANAHUL, jemics dar in acelas! timp oumplit de ita. emu tariul el are pe lang’ cuvantul Gfpitanului si o prezentare din F ul) Nee Toney sau republiont | mitr’o brogurdl aparie.! 9 yinte care Cuvinte pentru studenfi — Ci va Afar remAneascl i legionaré prin 10- stea. curile i ‘Alecu Cantacuzino a fost eee SOCIOLOGIA ARTA GUVERNARI| . — unul de ne- midi ale sale — unt ed ceeniinta crestind si inchina. ciune jertfei dela Majadahonda: Pentru Hristos—celallte doud modele de diplo- matie si de stil aristocratic, in totala aoceptie a cuvantului (Cum suntem noi si Intre Iumea legionara si lumea comu- nisti) au fost retipérite. Din lumea legionari — cirjulia lui Gictor Puiu Garcineanu a fost, dease menea, retiparita. | Victor Puiu Garcineanu... coboritor direct pe linia arhanghelici a lui Ionel I. Mota a intrat in legend& incd din Jagér, cind mai tréia doar ca si mul- fumeascé smerit Cerurilor c& 1-a ‘nvred- hicit si fie ostas al Capitanului. Nu se poate vorbi despre el fard s4 nu te gan- desti ch este acel cea primit cel mai Hinistit, dup Capitan, destinul mortii legionare... Randuri citre generatia mea — ran. durile Comandantului Ardealului legio- nar, Dr. Ion Banea, au fost republicate, Hle au pornit din nou in tara de dincolo de Carpati ca si marturiseasc§ neinfri. cata credintaé a celui ce dupa Ionel I, Mota, este olitorul Legiunii in Ardeal. © carte scrisé fari vrerea StipAnirit de pe atunci — vrere pe care nici n’a ceruit-o deoarece ea era scrisé pentru lu- mea cealalta, pentru lumea legionara aceea a luptatorului masiv, a biruitoru- lui profe-or Vasile Christescu a fost Dublicaté dim nou. Este vorba despre »Situatia Romniei dupa acordul dela Muenchen”, Este o came cu priviri limpezi si ho- farite — o carte care daci ar fi fost finuta, la vremea ei, in seamna alta, desigur, ar fi fost fata RomAniei de azi... Sa retipirit si Revolutia fascista a Nicadorului Doru Belimace — care ‘n- Seamna in documentarile noastre asu- Pra revolutiel din Italia un foarte in- semnat aPort. Apoi, aceasté carte mai are si-o yaloare ascunsi primei vederi si care nu se poate descifra decét prin tre randurile ce-au trebuit s& treacd prin atatea cenzuri pAnd la ingiruirea lor frumoasi, be pagini, ‘Tot o retiparire este Problema roma- nilor — a tui Tancu Caranica, Nicado- Tul __ problem care 1-g Preocupat in- deaproape pe acest armatol si carela il ee definitiva intelegere, n masiv aport la politica noastra este ‘cirtulia aceluia cea ramas Tecu- Cuvanru, 2 303 Key x muri detinitiv st, aceea, step reonsey Tel integral a Testa i renin ; Pozitia RomAniel este o carte docchl- 5 witoare de perspective sin acelasi timp Ge pecetluirea multor concitzil semnaty Ge Horla Cosmovici si eaa insemnat un adevarat aport politicil legionare, ned doud carti care au semnate pe coperta Pe acelasi autor sunt: Romania Jegionara si Axa si Statul si Elita Ie- sionaraé — carti care descifreazd multe Perspective din Miscarea Jegionara, © carte care merit o mentiune spe- cialé este Pentru Capitan — care intru- ae Pledoariile din ‘Procesul Capitanu- ul, Profesorul ¢. Stoicdnescu a publicat Revolutia lui Horia — © lectura eroicd si care se citeste minunat prin cuce. Tirea_lectorului, Revolutia lui Horia — ‘Tradarea... iata Punctele care au atras atentia legiona- lor, cei dintdiu care au inflerat, an pedepsit tradarea. Emest Bernea — tAnirul ginditor Sociolog — a adus prin Vartea Capita, nilor, Stil legionar si Tineretul si poli- tica 0 luminoasi lamurire mutter pro- : bleme ridicate de ciitre Jector. Legiunti, Tt oe Ernest Bernea s’a dovedit a fi un cap noscut ca tot atAt de incisiv pe cit de ; ' doc al oro 9 hse BSE, me Gn dn See neretul si politiea noastra externa pu- $2,080 8 fcut pe Sere eu tn revista, Handulab -io-oahetey tee sociologic panine retipariturl treble, rotata: 31. car catavdgusy irvenrie wed eraser ectete comandanmulil” bawarebean, s.r rereertl lj mnitiie) Mipcardalsl eh Serglu Florescu, Actiunile subversive ale Nays. firinision gl Mlseasen leglacars Evreilor din Romania — care s'a dove. dit a fi fost un naprasnie strigit de a- larma. Si trebuie adaugat: un neascul- tat strigit de alarma. itia din Spania a readus in {a Rae waste Nicolae Totu altfel decat ne invitasem a-l sti, Amintirile scrise de el — splendida si simpli marturisi- tea jertfei lui Tonel I. Mota si Vasile Marin — si tiparité sub tithil de In. semniri de pe front au fost retiparite. De asemenea au vazut, intro editie, lumina azilei, si notele camaradului siu de front si, mai apoi de miselnici moar- te, Banici’ Dobre, sugestiv intitulate: Crucificatii, © carte masivé si deabia de acum in- colo comentata este aceea a Pirintelut Tle I, Imbrescu: Biserica siMisearea Le. glonara — care-i o cumpliti apostrofé fariseilor si oArturarilor fitarniel ce-au facut sé fie purtat tineretul tari in baionete si, apoi, 1-au impuscat. 9 Tn plus ea ridiod si-o problem — $ ici, fi este si meritul capital, dela a —— a ——(—Ct~—C CAL MAAR 30k ig) monoitorimea care att jamurit defini- fiv. aceste probleme. or@ ‘contribute insemnati este — aceed eohiv’h de Ton Veverca: Suflet sl sand ‘pomanesc. : roAm Jacat Ia uma — special — pentr o mai tare subliniere a acestel cA}! Pi itoare asezSril noastre si anume: Socio- ie ‘si arta guyernarii de Prof. Traian Briileanu: Es'e o carte despre care se va tine seama att cultural oft si mai fies practic, imediat, acum cand mulft Gintre elevii Profesorului sunt chemati alturi de d.sa la conducerea farii. ‘A mai ramas o carte. Este camiea camaraduhii cate a mers cot Ja cot cu legionarul pretutindeni, in tabard, in inchisoare, in lagar, in mars de biruintd... Este cartes eantecului legionar — a- cest nedesmintit si desdvarsit camarad al Iegionarulul, Si ea a putut sé fie re- tiparita si nu s’a ‘ntarziat intr’aceasta. m acest loc trebuie si reamintesc re- punerea in librarii a scrisului_profesoru- lui Nae Ionescu — a Rozei vanturilor _ acel tratat de politica si de lamurire lo- gic& si definitiv’ a foarte numeroase probleme, confiscat de vechiul regim. Cartea aceasta a infrat in zodia bi- ruintei anului 1940, si, de aceia, am in- semnat-o aici. Tot in Serviciul de Edituré si Colpor- taj al Legiunii a aparut si Comoara Sa- murailor — cartea lui G. Soulie de Mo- raut — prefafata si tradusé de Maiorul ¢. M. Sandovici. 4 VASILE MARIN Preventarea aceste cirti _o minu- nata prezentare — este semnat& de Co- mandantul Legiumii, Horla Sima, * Si, acum, la sfarsitul acestei dari de seam asupra cfrtii anului 1940, si ne fie ingfiduit in a sublinia biruinta edrtii legionare. Biruinta cArtii traite im sinceritate si credinta. In pacla anilor imediat trecuti cartea eee — isbucnirea ei — este ase- muitoare ca a unui lumindtor i bE a ator fulger in Furtuna zilelor estas : noastre este in plina Avem wn drum — un singur drum de wmat. ; Este drumul arditat io- tae ari de cantea legio- Este drumul totalei birui ata as inti si a jert- Rugémintea noastré si fie in a ne invrednici si pe nol Dumnezeu pentru Han Pa care sa dovedit a cide totalmente cu sensul fttarle al near west