CURS 4

Tipuri de supervizare
4.1. Tipologia supervizarii

Pentru a reahza o tipologie a supervizdrii. putern lua in corrsiderare trei sisteme de

referintS: relatia supervizorului

cu

organizatra, forma

de

argantzare

gi

perspectiva de

abordare a realitdtii. Tinand cont de aceste criterii. intalnim urmitoarele forme ale supervizdrii

(Cojocanr, $t , 2005: 133)

a)

Dacd privtnt supervizarea dirr punctLrl de vedere

organizatia. putem int6lni

1) supervizarea

al relatiei supervizorului

cu

internS. dacd supervizorul este din interiorul organizatiei;

2) supervizare externS, atunci cAnd supervizorul nu face parte din

structura

organizatiei. ci este o persoana din afara acestera.

b) dupi
1

forma de organizare a supervrzdrii, intalninr

) supervizare rndividuala.

2) supervizare de grup.

c)

din perspectiva de abordare a realitatii putem identifica.

1) supervizare clasici, centrate pe problernd:

2) supervizare apreciativi,

centrata pe apreciere.

Supervizare externa

LlndivrdualS

Clasrci Aprecrativd

,lndivrdr"rala
rDe grup
De grup
Ctasrca Apreciatrva Clasrca Aprecrativa Ctasrca Aprecratrva

in practica, intAlnim forme corlbinate ale acestor tipuri de supervizare

(vezL tabel),

fiecare prezentand anumite avantaje gi dezavarrtaje

4.2. Supervizarea

interni

Supervizarea. interna se refera ia situatia

realizatd de

o persoani

in care activitatea de supervrzare este

specializata din structura internd

a organizatiei. Aceasta

reprezintd rezultatul initiativei unui asistent social experimentat,

ci o

nu

recunoagtere

institutionala gi un suport din partea agentiei pentru angajatii sdi. Acest lucru este sesizabil

in

organigrama institutiei. prrn includerea pozrtrer de supervizor in structura

organizationali Existenta unui supervizor in cadrul echrpei este o decizie manageriald gi

/(

are ca motor dortnta de a avea stguranta ofertei unor servicii de calitate. Este adevirat cd
existenta permanentd a unui supervizor in cadrul organizatiei e costisitoare
9i, de cele mai
mr:lte ort, nu este recunoscuta ca o nevoie. in srstemLrl guvernarnental din Rom6nia
supervizarea asistentilor sociali este, in general. axata pe latura aclnirnistrativa a acestui

proces,

in defavoarea ceiei de formare gr sprijin: din punctul nostru de vedere,

responsabilitatile supervizarii ar putea fi preluate de gefii de servicii existenti in structura

acestor rnstitutii. in general, supervizarea internS, sub toate aspecteie sale, este o practicd

specifici organizatiilor nonguvernamentale, mai ales celor de origine striind. practica din
tdrile occidentale a fost transferata organizatiilor din Rorriania ?n decursul ultimilor ani prin
programe de instruire supervrzare gi coaching.
Promotorii supervizdrii interne au
(Cojocaru $t, 2005: 134-135)
f

in vedere o seamd de avantaje ale

includerea ?n structura organizatiei

calitatii servicrilor oferite de institutie

2. supervizarea interna este rlai

a unei pozitii de supervizor este o garantie

exrsten{a supervizorului face ca

supervizorului

4.

accesibilS nrentbriior echipei, fiind vdzutd

ca

un

o parte drn atributiile rnanagerului sa fie delegate

existenta unr-ri feedback permanent legat de practica asistentilor sociali, a dinamicii

din campr-rl social 9i a nevoilor de formare face organizatia nrai receptiva gi mai
flexibrld

5.

serviciu permanent pr.rs la dispozitia acestora

acesteia

reducerea riscurtlor legate de conflicte intre rlembrii echipei cauzate de procesul de

negociere ini[iat gi rnentinut de supervizor
,

6. adaptarea permanenti a serviciilor sociale oferite la contextul social in care se

desfagoari activitatea asistentilor sooali

cregterea eficrentei activititir asistentilor sociali prin urnrarirea planurrlor rndividuale

stabilite ?n cadrul procesului de supervvare
.

B. stabilitatea organizationalS gi consolidarea LInor practici profesioniste,

rnodele de servicii sociale eficrente

supervizorul are posibilitatea

a unor

de a cLlnoagte irr detalir-r cazuristica, modelele de

interventie 9i rezrrltatele obtinute de fiecare asistent social in parte

l0.existenta unor informatii relevante, necesare in evaluarea periodicd a personal_rlui

ll.,,rdsturnarea" piramiciel organizationale gi crearea urrui climat de lucru pldcut pentru
;

asistentii socrali

l7

se
12.functja educativd 9i cea de sprljin pot fi dezvoltate, mai ales cd supervizorul
poate deplasa pe teren impreun5 CU supervizatut la cazurile speciale;
13.

monitorizarea permanentS

standardelor

de

calitate

9i a

obiectiveloi

Ae

perfonnanld pentru fiecare asistent social in parte etc.

Pot fimentionate lnsi gidezavantaie ate acestui tip de supervizare:
'1. eosturi ridicate

legatede plata lunari a unui salarit-t pentn; supervizor;

2. fiind internd, supervizarea are un caracter obligatoriu, itnpus angaja{ilor

'

3. existi riscul accentuirii functiei administrative a supervizStii '

4. dificultatea de a obtine fondurile necesare includerii unui supervizor ?n structura
organizaliona16.

t8