Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 7

Supervizarea de grup
supervizarea de grup ?
Supervizarea de

grup (Colocaru, $t.,2005:

138) este o

forrni a supervizarii utilizata

gi in asistenta socia15 care se bazeaza pe interactiunile din cadn:l grupului de asistenti


sociali supervizati. Ea se aplic5 atunci cand supervizatii ar,r suficienta experienti in cadrul
servtciilor pe care le oferd, cand grupul este ?ndealuns de consolidat qi cand prezenta
supervizorului e acceptati de membrii grupului. $edinta de supervizare de grup este

intalnire la care participa asistentii sociali pentru a identifica cele mai potrivite solutii la
problemele cu care se confruntd. Supervizarea de grup este o intalnire profesionald,
planiftcata gi organizata. avSnd ca obiective: evaluarea unor situatii specifice
cu care se
?ntalnesc asistentii sociali In practica. invatarea din propria experienta gi din
experienta

celorlaiti. rezolvarea conflictelor din cadrr:l grupului. terapia de grup etc. procesul de
supervizare de grup poate fi aplicat numai in cazul in care exrstd
,,un numdr minim de trei
persoane

in grup" (Proctor 1997 218), din care prima este prezentator. a

doua

observator ultima consultant in cadrul supervizarii rle grup, observaiorii noteazi rndrvidual
eletnentele propLlse peniru dezbatere. feeclbackurile primite din partea consultantilor,
iar

aceste documente ir vor fi predate prezentatorului (asistentului social supervizat) prin


gedintele de supervizare de grup se urmaregte obtinerea unor solutii la
unele probleme,
inclusiv adrninistrative. ale asistentilor sociali. prin participarea mernbrilor cu acelagi
rang
din cadrul echipei, adicd a persoanelor care ocupa pozitii echivalente in ierarhia
organizationalS.

7.2. Organizarea Eedintei de supervizare

Orele de desfagurare a supervizarii de grurp (Colocarur.


$1.,2005. 13g) se stabilesc
in functie de timptrl disponibil al merrrbrrlor grupului lnvitatra pentru intailnire este lansata
gase-$apte zile inainte de realizare gi tr-rturor participantilor li se reamintegte
de intalnire
cu o zi inainte de aceasta. De obicei, spatiul este izolat aerrsit, fara multe posiere,
tablouri
etc , pentru a nu distrage atentia celor care participa Supervizorul se asigurd cd
scaunele
cLr

qi mesele sunt pozitionate in cerc, astfel incat fiecare sd vada pe


fiecare, ca existi unele
produse (cafea' apd minerala) pentru a crea o atrnosfera cat rnai placutd.
Uneori se pot
folosi aparate de inregistrare (camere video. reportofon), mai ales
dacd in urma gedintei

de supervizare se urmSregte realrzarea unor sesiuni de ,,video interactron" (sesiune


de
conrentarii, care sd ducd la modificarea practicii, pe baza experientei
inregistrate). in

2S

general. o $edinte de supervizare de grup dureazi intre 60 gi 90 de minute. ln introducere,


supervizorul furnizeazd grupului mai nrulte informatii despre scopurile intalnirii de grup 9i
asistentr-ri social

igi prezinta cazul Supervrzorul inforrreaza partrcipantii despre regulile

gedintei de supervtzare, rrrodalrtatea de organizare Er rolurile celor prezenti. Pentru o buni


comunicare, pentru retinerea nurnelor, se pot folosi ecusoane. nrai ales daca supervizorul
este extern.

7.3. Roluri in cadrul supervizarii de grup

in cadrul intalnirii de

supervizare de grup, intalnim trei roluri ale supervizatilor

la care se adaugd cel de


de supervizare cu experientS, rolul de

prezentator, observator gi consultant (Proctor, 1997. 218).

facilitator, indeplinit de supervizor.

in

grr-rpurile

facilrtator poate fi preluat de un nrenrbru al grupulr,ri.

Prezentatorul expune cazul pentru discutie (Cojocaru, $i.,2005. 139- 140); acesta

alege jumitate din participanti drept consultanti pentru cazul prezentat, iar restul
participantilor rdman observatori. Prezentatorului i se ofera aceasta posibilitate tocmai
pentru ci este in masr-rra sa aleagd cei mar potrivrti consultanti, in functie de criterii
personale. experient6, afinitati, lucrul

pe acelagi tip de

cazuisticS, pregEtire etc.

Prezentatorul urmdregte sd descrie cazul. scopr-rl pentru care

il

prezinti in grupul de

supervizare gi ce agteptari are de la consultanti. interventta realizata la nivelul cazului,


descrrerea modalitatilor

de lucru rezultatele inregistrate. concluzirle. planul de

actiune

pentru viitor. Prezentatorul rdspunde la intrebiirile adresate de consultanti tnterpreteazi


comentariile realizate de observatori, totodatS, el precizeazd care dintre observatii i se par
rnai utile pentru continuarea lucrului pe cazul prezentat. Observatorii sunt persoanele care
nu se implicd in discutie, nu pLrn intrebarr. chiar spatial ocr-ipa o pozrtie margrnald in cadrul

grupului. Ei igi noteazd observa{iile legate de caz. de rolurile asistentului social implicat in
rezolvarea cazului. de prezentarea sa, de comentariile legate de interven{ie gi rezultate.
Aceqtia vor putea oferi comentarii verbale la finalul intdlnrrii de supervrzare, ei observS.
expunerea prezentatorului, rispunsurile la intrebirile consultantilor. De obicei, aceastd
drscutie dintre prezentator gi consultanti dureaza intre 30 qi

45 de minute. Pentru

monltoriza trmpul alocat cazului 9i. rmpllcrt gedirrta de supervizare. unul dintre observatori

are rolul de a controla tinrpul fiecarei etape a procesLrluri de supervizare de grup. Dupd
depSgirea acestei etape. fiecare observator

igi prezintd comentariile pentru

fiecare

sectiune stabilita la inceputul gedintei de supervizare. in functie de scopurile propuse de


prezentator.

Consultantii sunt persoanele desenrnate

de prezentator sd interpreteze datele

Ul

furrrizaie de acesta. rolul lor este de a-l ajr-rta sa atingd scopurrle propuse pentru int3lnirea
de supervizare. Ei pot s5 puni intrebdri pentru clarificare,

si

interpreteze datele oferite de

prezentator, sd-l sprijine pentru clarificarea relatiei cu clientul

siu

lnterpretdrile lor legate

de drferite arii ale prezentdrii sunt considerate feedbackuri pentru prezentator 9i pot fi
completate prin recomandari adresate acestuia
Supervrzorul indeplinegte rolul de facilitator al grupului de supervtzate, el

aluti

la

selectarea celor mai potrivite solutri gi modereazd grupul, astfel incat acesta poate atinge

de la inceput. in cadrul

are 9i rol de
..evaluator, terapeut. profesor 9i consultant" (Wiliiarns. 199? . 74). El are 9i rolul de a

obiectivele stabilite

acestr,ri grup sr-tpervizorul

preveni riscul ca asistentul social supervizat (prezentatorul)

si

devtna client sau

si

fie

tratat ca atare de ceilalli partrcrpanti la gedinta de supervizare. El se asiguri cd toti


participarrtii respectd situatra profesiorrald prezerrtatd de sr-rpervizat gi o inteleg ca relatie
profesronala. Facilitatorul are responsabilitatea de

organiza gedinta de supervizare,

monitorizeazi agenda de lurcru. se asigur5 ci intrebirile puse de consr:ltanti sunt puse in


ordine gi in legaturi cu subiectr-rl aflat in discutie, protejeaza supervizatii de intrebdrile
tendentioase ce pot aparea ca rezultat al irrteractiunii de grltp, monitorizeazd prezentarea
pe care o face supervizatul gi se asigura ca acesta nu omite informatii utile pentru analiza
din partea celorlalti, incurajeazi 9i sustine supervizatt-rl pentru a extrage cele mai relevante
observatii din partea consultantilor gi a observatorilor 9i se asigura cd el oferd feedback la
observatiile primite din partea celorlalti participanti
Pentru a-gr indeplrni rolirl de facilitator, supervizorLrl trebuie sa respecte cateva reguli.
a) sii cunoasci foarte bine cazr-rl luat in discutie Ei prezentat de supervizat in cadrul
intAlnirii de grup;
b)

si

sprijine supervizatul sa stabileascd obrectrvele supervizarii,

c) sa trateze totr particrpantii cu respect gi in rnod egai.

d) sa aiba rabdare cu persoanele care se exprimi cu dificultate sd le incurajeze sd


cornunrce,

e) sE nu se implice prin oferirea unor raspunsuri din pozttia de expert

sau

consultant;

f) sa nu creeze imaginea specialistr,rlui care are rispunsuri la toate intrebiirile:


g) sd manifeste fernritate in ceea ce privegte pastrarea temei de discutie;

h) sa nu fie partizanul unor opinii exprir"nate de consultanti in timpul prezentdrii


diferitelor puncte de vedere;
i) sd fie un ascultitor activ, capabil sd extragd elernentele esentiale ale expunerii

gi

sa ofere feedback atunci cAnd supervizatul prezintE ideile care au fost expuse de

lr

consultanti gi pe care le considera utile,

si fie prietenos, cald gi amabil,


k) si aibi o atitudine pozitivd care s5 incurajeze participantii.

1)

l) sa fie flexibil, dinamic;

m)

si

urmdreascd incadrarea discutirlor

in sectiurnile prezentate la inceputul

gedinter de supervizare etc

de grup
$edinta debuteazd cu prezentarea de citre supervizor a obiectivelor supervizdrii 9i
a sesir-rnilor de discutre Apor urmeazi prezentatorul (asistentul social supervtzat), care
alege consultantii. Observatorir sr-rnt cei care nu au fost alegr de prezentator. Supervizatul
prezrntd cazul pe care doregte sa-l adr-rc5 in discutie

in aproxinrativ 20 de minute, dupi

care consultantii pun intrebSri gi formuleazd recomandari. De obicei, se prefera intrebdrile


din partea consultantilor pentru ca .acestea pot ajuta supervizatul si gdseascd singur
rdspunsurr la ele.

in acest tirnp, observatorii

noteaza, individual informatitle considerate

relevante din prezentarea supervizatului, din intrebirile consultantilor 9i din feedbackurile


supervizatr-rlui la aceste intrebari Spre final, observatorii prezinti pe rand observafiile lor
legate de proces

Wilbur gi colaboratorii

sii

propun o structurd a grupului de supervizare

in

gase

etape (Wilbur et al., i 994 . 262-279). pe care le prezentam in conttnuare.

Etapa

1'.

Prezentarea infortnatiitor gi cererea de alutor. DLrpd introducerea realizati

de supervizor. prezeniatorul (asrstentul social supervizat) prezintd cazul pe care doregte


sa-l acluci in disculie El face o cerere de ay-rtor adresatS echipei, clupd prezentarea
sumari a cazului. in cadrul acestei etape observatorii noteaza datele semnificative
Etapa 2. Etapa intreftarilor. Consultantii selectati de prezentator din cadrul grupului
ii pun, pe rand, intrebiri supervizatului irr legitura cu cele prezerrtate de acesta intrebarile
au rolul de a clarifica unele neintelegeri legate de descrierea facuti de supervizat gi de a
aprofnnda cazul. Acest proces se repetd p6ni se eptuzeaza intrebirile . fiecare consultant
adreseaza cate o ?ntrebare, dupa care procesul se reia, pAnd se epuizeazi intrebirile. $i

in aceastd etapa observatorii noteazd intrebdrile adresate de consultanti

Etapa 3: Feedbacku/ gi corrsu/farea Este etapa in care consr-rltan{it, st-tb indrumarea supervizorului. dezbat subiectul de discutie in functie de intrebdrile puse de acegtia;
Ei

in aceasti etapd rdspunsurile date de consultanti sunt analizate din perspective diferite:

din perspectiva clientr-rlr-ri, a consultantului. a asistentului social gi a rnisiunii organizatiei.

Etapa

4'.

Pauza de reflecfre. in aceastd etapd se ia o pauzd cle crnci-zece minlde,

le

fdra ca supervizatul sa discute cu membrii grupului. Pentru


el este

r,rn timp de reflectie


asupra celor discutate, tar pentru consr:ltanti este
Lln rlot.nent de discutit informale.
Etapa 5 RaspurtsLrtr/e sttperuizatu/rl. Este etapa in care
supervizatul (prezentatorul)
"
raspunde la intrebirile primite dirr partea consultantilor
in regatura cu tenra, problema, clientul,
modalitatea de lucru etc. Nici un consultant sau observator
nu are voie si intrerupd
prezentarea rdspr_rnsurilor date de acesta

Etapa

Elapa attalizei. Este etapa in care intervrn observatorri,


ce ?gi prezintd
comentariile individuale legate de fiecare etapa in parte,
iar supervizorul realizeazd un
sumar al celor discutate. urmeazit discutiile la care participd
toti membrii grupului. in
final, sr-rpervizorul prezintS procesul intalnirii in cadrul gedintei
de supervlzare anuntd
urmitoarea int6lnire (Wilbur et at ,19g4 262_2T9)
Exista nrulte modeie de supervizare de grLrp, dar ne-am
oprit asupra acestuia
tocmai datoritd ugurintei cu care poate fi organizata
o gedintd de supervizare de grup.
urmdrind rolurile fiecdrui participant la intalnire. sirnplitatea
acestui model este datd gi de
faptLrl cd e siructurat gi aplicabil oricarui grup
de asistenti sociali care opieazi pent._r
supervizarea de grup Sr-rpervizoruI sau facilitatorul poate
fi o persoand din interiorr-rl
echipei sau externi acestera. Utilizarea modeluliri rdnrane
o optiune a fiec6rer echipe de
profesionigti in parle' in furrctie de nivelul
de pregdtire gi de obiectivele supervizirii.
7.5. Avantaje gi dezavantaje ale supervizirii
de grup
ca orice practici ?n asistenta sociald, supervrzarea de grup prezint*
uneie avantaje
qi dezavantaie Alegerea acestei practici pentn-r supervrzarea
echiper de asistenti sociali
reprezinti o optiune a echipei de rranagement ?n
furrctie de scopurile supervizdrii, de
resursele necesare gi de caracteristicile echipei
de asistenti sociali. Bernard gi Goodyear
(1998) prezinti unele avantaje ale supervizarii
de grup.
a) economie de timp bani
,

b) oporlLrnitati de invdtare in grup


c) un nivel scizut de dependent5 a supervizatilor fatd
de supervizorr;
d) un nivel ridicat, complex gi divers cie inforrratii
legate de cazuistici
e) stabilirea in grr-rp a unor criterii care duc la
cregterea calitStii serviciilor
:

f) o viziune nrai cornplcxa a supervizatilor ?n


ceea ce privegte interventra
g) oglindrrea lnterventiei sLrnervizatilor modelarea
act!unrlcr lor prin interactjunile cu
;

ceilalti.

Pe de alta parte aceiagi arttori prezinta


9i unele dezavantale ale supervizirii de
grlrp, cum ar fi
.

L?

a) confidentialitatea privind cazurile poate fi incalcati daci nu sunt clarrficate gi


respectate reguli stricte in ceea ce privegte prezentarea acesiora in gedintele de
supervlzare

b) grr:pLtl de supervizare nu poate inlocr,ri supervizarea incJividuald gi consilierea


supervizatului

c) unele aspecte ale dinarnicii grupului pot irrfluenta negativ procesul t]e ?nvitare
d) grupul de sLrpervizare se poate concentra foarte nrult asupra problematicii, gi
asupra situatiitor particulare peri',ru

ci

unii dintre rlembri pot fr putip interesati de subiect

e) asistentii sociali nLl au la inderrrana permanent posrbilrtatea de a discuta


supervizorul, atunci cind au nevoie.

nu
;

cu

2,

a) confidentialitatea privind cazurile poate fi incalcata dacii nu sunt clarificate gi


respectate reguli stricte in ceea ce privegte prezentarea acestora in gedintele de
supervrzare

tr) grupul de supervizare nu poate inlocui sr:pervizarea individuala qi consilierea


snpervizatului

c) unele aspecte ale dinarnrcii grupului pot influenta negativ prCIcesul de inv6tare
d) grupul de sLrpervizare se poate concentra foarte nrult asupra problematicii, qi nu
asupra situatiilor particulare pentru cd urtii dintre rrrenrtrri pot fr putin interesati de
su5iect
;

e) asistentii sociali nLl au la indemana permanent posrbilitatea de a discuta


supervizorul, atunci cind au nevoie.

cu

2,