Mircea Dinescu - Sunt tanar, Doamna

Sunt tnar, Doamna, vinul ma stie pe de rost

si ochiul sclav mi cara fecioarele prin snge,
cum as putea ntoarce copilul care-am fost
cnd carne-mi nfloreste si doar uitarea plnge.
Sunt tnar, Doamna, lucruri am asezat destul
ca sa pricep caderea din somn spre echilibru,
dar bulgari de lumina dac-as mnca, satul
nu m-as ncape n pielea mea de tigru.
Sunt tnar, Doamna, tnar cu spatele frumos
si vreau drept hrana lapte din sfrcuri de cometa,
sa-mi creasca ceru-n suflet si stelele n os
si sa dezmint zapada pierdut n pirueta.
Sunt tnar, Doamna, nca aripile ma tin
chiar de ating pamntul pe-aproape cu genunchii,
aceasta putrezire ma-mbata ca un vin
caci simt curgnd prin dnsa bunicile si unchii.
Sunt tnar, Doamna, tnar, de-aceea nu te cred,
orict mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara
desi arcasii cetii spre mine si reped
sagetile vestirii, sunt tnar. Buna seara!