Energia alternativa este un termen folosit pentru unele surse de energie si tehnologii de

stocare a energiei, in general cu referire la energii netraditionale cu impact scazut asupra

mediului nconjurator.
In general, se considera energie alternativa acea energie care este obtinuta dintr-o sursa
naturala cum ar fi mareele, caderile de apa, miscarile maselor de aer (vanturile), soarele,
biomasa.Unele dintre aceste surse sunt epuizabile, iar altele regenerabile.
Iata o scurta prezentare a diferitelor tipuri de energii primare regenerabile recunoscute oficial.
Energia biomasei
Biomasa reprezinta partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor care provin
din agricultura, inclusiv substante vegetale si animale, silvicultura si industrii conexe, precum si
partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
Energia apelor(hidroenergia)
Hidroenergia sau energia hidraulica reprezinta capacitatea sistemului fizic reprezentat de apa
de a efectua lucru mecanic prin curgere; datorita circuitului apei in natura este considerata o
forma de energie regenerabila.
Energia hidraulica este de fapt o energie mecanica potentiala sau cinetica. Exploatarea acestei
energii se face inhidrocentrale si in centralele care produc energie electrica pe baza
energiei valurilor si mareelor .
Energia aerului
Energia aerului este determinata de curentii de aer care se formeaza din cauza incalzirii
neuniforme a Pamantului, iar acesti curenti genereaza o energie cinetica cunoscuta ca energie
eoliana.
Energia eoliana este o sursa regenerabila de energie care, captata cu ajutorul unor turbine
genereaza curent electric.
Energia solara
Energia solara este o sursa de energie regenerabila care este produsa de lumina si radiatia
Soarelui. Energia solara este utilizata in practica pentru:
- generarea de electricitate cu ajutorul panourilor fotovoltaice;
- generarea de electricitate cu ajutorul centralor electrice termale;
- incalzirea cu panouri termice;
- incalzirea directa.
Energia geotermala
Energia geotermala este o forma de energie regenerabila care se obtine din caldura aflata n
interiorul Pamantului.
Aburul si apa fierbinte, care se capteaza in special n zonele cu activitate vulcanica si tectonica,
sunt utilizate pentru incalzire si pentru producerea de energie electrica.

Energiile alternative viabilitatea lor in Romania

Discutiile referitoare la energiile alternative s-au intensificat in urma accidentului care a avut loc in
acest an la centrala nuclear japoneza de la Fukushima. De asemenea, in ultimii ani a fost constientizat si facut public faptul ca
resursele celor mai folositi combustibili fosili, petrolul si gazele naturale sunt din ce in ce mai mici, iar utilizarea lor (costisitoare si
fluctuanta pe piata internationala) accelereaza procesul negativ al schimbarilor climaterice. Din aceste motive, sursele de energie
trebuie sa fie in viitor nu doar economisite, cat si folosite in mod responsabil fata de mediul inconjurator. Sunt in acest caz energiile
alternative o solutie?
In Romania, aderarea la Uniunea Europeana a solicitat gasirea unui raspuns la aceasta intrebare, dar si a unor solutii viabile, cu
ajutorul carora sa se intocmeasca un plan de actiuni privind viitoarele investitii si proiecte legislative, pentru a se trece de la faza
teoretica la cea practica, cu o strategie pe termen lung. In noiembrie 2008 s-a aprobat Legea legea 220 privind stabilirea sistemului
de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, modificata prin Legea 139/2010. Aceasta ofera stimulente importante
investitorilor in domeniul energiilor regenerabile.
Conform directivelor europene, privind promovarea resurselor alternative de energie, procentul stabilit pentru ponderea energiei
nepoluante in consumul total de electricitate in 2020 la nivel comunitar este de 20%, iar Romania si-a luat angajamentul de a ajunge
la o pondere de 24%. Specificul geografic national permite, din fericire, implementarea unei palete largi de energii alternative, cel
mai mare potential (65%) avandu-l energia verde obtinuta cu ajutorul biomasei. Acesteia ii urmeaza energia eoliana cu un potential
de 17% , energia solara cu 12%, hidroenergia cu 4% si cu doar 2% energia voltaica si geotermala. Sa vedem, pe rand, ce
inseamna fiecare si care este viabilitatea implementarii in Romania a surselor de energie care ocupa primele trei locuri.
Biomasa este fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele animale si
vegetale, din silvicultura si industriile conexe, precum si fractiunea biodegradabil a deseurilor industriale si urbane (conform legii nr.
220/2008). In Romania, semne de dezvoltare nu prezinta, momentan, decat cea din silvicultura. Astfel ca cea mai mare centrala
termica in cogenerare pe bioamasa a fost pusa in functiune in 2009, in incinta fabricii de cherestea Holzindustrie Schweighofer din
Radauti. Aceasta functioneaza in exclusivitate cu biomasa, cum ar fi: scoarta, aschii de lemn, crengi sau resturi de lemn care rezulta
din productia zilnica de cherestea sau din exploatari forestiere. Costurile investitiei se ridica la o valoare de crica 20 mil. EUR, din
care o mica parte au fost sustinute de Autoritatea Fondului de Mediu (AFM). (http://lemn.fordaq.com/fordaq/news/biomas
%C4%83_20105.html). Acesta este un prim pas in dezvoltarea implementarii utilizarii energiei provenite din biomasa, in ciuda
temerilor legate de lipsa experientei in colectarea reziduurilor agricole si costurile ridicate ale infrastructurii si ale implementarii
acestui procedeu.
De asemenea, energia eoliana, generata de puterea vantului, ramane avantajoasa, intrucat Romania are cel mai ridicat potenial
din sud-estul Europei in domeniul energiei eoliene, iar sud-estul Dobrogei se plaseaza pe locul al doilea la nivelul intregului
continent. Turbinele eoliene folosesc o energie perpetua, regenerabila, care nu se consuma niciodata, si pornesc de la o viteza a
vantului de numai 3,5 m/secunda. In Dobrogea viteza este de 7 m/s, la o inaltime de 100 de m. Antreprenorii din eolian, cei care au
facut pasi in aceasta directie, s-au orientat de curand si spre zona Moldovei, mai precis in jurul Galatiului, creand acolo un nou pol,
dupa Dobrogea, potrivit datelor detinute de Transelectrica. Printre cei mai mari figureaza Eximprod, cu un proiect de 70 MW in
Galati, Sibioara Windfarm, cu 42 MW in Vaslui sau Blue Planet Investments care a primit deja de la ANRE autorizatie de infiintare a
unui parc de 35 MW, in Tulcea.
(http://antreprenor.money.ro/viitorul_apartine_energiilor_alternative-84092.html).
Desi in prezent numai 1.6% din energia folosita in Romania provine din centrale eoliene (media la nivel european fiind de 5.3%)
potentialul ridicat al acesteia este un magnet pentru investitori, in contextul in care tara noastra ar putea deveni un pion important in
peisajul energiilor regenerabile din Sud Estul Europei.
Dupa evolutia foarte buna din sectorul eolian, Romania a inceput sa atraga investitori si in domeniul producerii de energie solara,
aceasta fiind nu numai nepoluanta, ci si, practic, inepuizabila, pe termen mediu si lung. Potrivit Strategiei Energetice Nationale,
potenialul solar al Romaniei poate genera 1,2 TWh anual de electricitate, adic 2,5% din consumul naional actual. Vestul tarii si
Dobrogea sunt cele mai potrivite zone pentru astfel de investitii, cele mai mare campuri solare urmand sa fie Parcul Solar Covaci,
din judetul Timis cu o capacitate de 35 de megawati si Parcul Solar Gura Ialomitei, din judetul Ialomita cu o capacitate de 10
megawati.
In ceea ce priveste energia geotermala, in tara noastra nu sunt coditii propice exploatarii acesteia la scara industriala asa cum se
intampla in Islanda de exemplu. La noi cand vorbim de energie geotermala ne referim de cele mai multe ori la acele pompe de
caldura (geo-schimb, mai multe detalii aici) cu ajutorul carora se recircula apa printr-un sistem de conducte care foloseste caldura

naturala si constanta a solului. Conductele pot fi ingropate la mare adancime 80-160 m sau mai la suprafata, aici fiind necesara o o
suprafata mai mare pe care se intind aceste conducte. De cele mai multe ori aceste instalatii se folosesc pentru constructiile
familiale sau cladiri de birouri de mici dimensiuni.
Provocarile actuale in domeniul energetic trebuie sa fie in viitor pe lista prioritatilor profesionistilor din domeniul responsabilitatii
sociale corporatiste, intrucat intrebarile: cum putem reduce emisiile de gaze cu efect de sera? cum putem asigura noi resurse de
energie? cum putem creste siguranta furnizarii energiei scazand in acelasi timp costurile? asteapta de mult timp un raspuns si un
indemn concret la actiune.

Creterea energiei regenerabile[modificare | modificare surs]

Indicatori globali de energie din surse regenerabile[5][6][7][8]

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Investiii n noi capaciti de resurse regenerabile (anual; mln. USD)

130

160

211

257

244

214

Capacitate de putere energetic din resurse regenerabile (GWe)

1,140

1,230

1,320

1,360

1,470

1,560

Capacitate hidroelectric (GWe)

885

915

945

970

990

1,000

Capacitate eolian (GWe)

121

159

198

238

283

318

Capacitatea solar/fotovoltaic (GWe)

16

23

40

70

100

139

Capacitate solar de ap cald (GWth)

130

160

185

232

255

326

Producie de etanol (anual) (109 litri)

67

76

86

86

83

87

Producie de biodiesel (anual) (109 litri)

12

17.8

18.5

21.4

22.5

26

79

89

98

118

138

ri cu obiective de politic
pentru utilizarea energiei din surse regenerabile

144