Sunteți pe pagina 1din 1

Daca te-as intreba ce afectiune iti vine in minte atunci cand

vine vorba de boli incurabile, mi-ai spune infectia herpetica?


Probabil ca putine persoane stiu ca, herpesul, o data
contractat va ramane toata viata in organism, facandu-si
periodic simtita prezenta.

Ce este herpesul?

Herpesul reprezinta o boala infectioasa care se manifesta


foarte variat, putand fi localizata la nivelul unui singur tesut
sau organ, sau putand fi generalizata. Aceasta afectiune este
cauzata de virusul herpes simplex cu cele doua subtipuri
ale sale: VHS1 si VHS2, agresivitatea sa fiind data de
persistenta lui in organism, perioada mare de latenta a
infectiei herpetice si proprietatea acestui virus de a se
reactiva periodic.

Modalitati de transmitere a infectiei herpetice

Rezervorul de virus herpes simplex il constituie omul,


iar calea de trasmitere este contactul direct, cel mai
adesea oral (sarut) si genital (raporturi sexuale). Pentru a se
produce o infectei herpetica, la locul de contact trebuie sa
existe o leziune care sa ii permita virusului sa intre in
organism.

Simptomele infectiei herpetice


Manifestarea infectiei cu virus herpes simplex e foarte
variata si tine de starea de sanatate a gazdei, varsta,
localizarea infectiei si nu in ultimul rand, tipul de virus.
Cel mai adesea, herpesul primar (primul contact cu
virusul) se produce in copilarie (intre 6 luni si 3
ani) cand in marea majoritate a cazurilor, VHS1 este tipul
incriminat. Simptomatologia la acest moment este
nespecifica si de obicei, usoara, aparand dupa 2-12 zile de la
infectare.
Herpesul recidivant care reprezinta reactivarea
virusului in conditiile in care acesta ramane latent in
organism dupa infectare, este insa este mai agresiv si se
manifesta la acelasi nivel unde s-a produs si herpesul
primar, doar ca simptomatologia va avea un rasunet mai
mare.
VHS2 cauzeaza, pe de alta parte, herpesul genital , dar
si encefalita, panaritiu si stomatita herpetica.

Simptomele infectiei cu virusul herpes simplex


Una din localizarile predilecte ale virusului herpes simplex in
ambele sale forme este la nivel cutanat, in special la
nivelul fetii, mainilor si picioarelor, determinand asa-numita
eruptie herpetica. Aceasta are 3 trepte de evolutie sub
aspect simptomatic:
- Stadiul preeruptiv in care aspectul regiunii cutanate
afectate este dearsura cu prurit care in cateva ore se va
transforma intr-o pata eritematoasa ( inrosirea pielii care
dispare la apasare).
- Stadiul eruptive veziculos in care asociaza adenopatie
regionala(ganglionii limfatici din zona afectata sunt
inflamati, ceea ce duce la o crestere a lor in volum).
- Stadiul crustos caracterizat printr-o macula
pigmentata tranzitorie (modificare de culoare a pileii).
Cel mai adesea insa, infectia se localizeaza la nivel labial,
peribucal si nazolabial unde va da nastere unor vezicule
care in decurs de 7-10 zile se vor ulcera si ulterior cicatriza.
La nivelul degetelor, virusul detemina "panaritiul
herpetic", descris cel mai frecvent ca o boala profesionala a
personalului medical si care debuteaza tot prin:
- prurit,
- durere,
- vezicule mari si profunde.
In cazul copiilor cu afectiuni cutanate, aceasta infectie
determinaeczema herpeticum care este o eruptie
generalizata, cu potential letal pentru nou-nascut.
Infectia herpetica poate avea si manifestari bucale sub forma
stomatitei si anginei herpetice (veziculele apar pe amigdale si
partea posterioara a cerului gurii).
Stomatita determinate de virusul herpes simplex:

- apare cel mai adesea in coletivitati de tipul scolilor sau


gradinitelor,
- determina aparitia de vezicule herpetice in cavitatea
bucala, pe gingii si uneori pana in faringe,
- vezicule ulcereaza si se suprainfecteaza usor, dand nastere
unor dureri puternice, salivatie importanta, miros fetid si
adenopatie cervicala.
Localizarea oculara a virusului
determina keratita herpetica, o cauza frecventa a pierderii
vederii. Ea este insotita de:
- durere acuta,
- incetosarea vederii,
- inflamarea conjunctivei.
- aparitia pe cornee a unor ulceratii care prin confluare vor
opacifia corneea si care complica mult evolutia afectiunii.
- extinsa la nivel conjunctival, infectia herpetica va
determina keratoconunctivita herpetica, insotita de febra si
adenopatie cervicala.
Herpesul genital este produs cel mai adesea de VHS2 care
are si un numar mai mare de recidive decat VHS1.
Localizarea infectiei la femei este pe colul uterin (fiind
incriminata si in geneza cancerului de col uterin), pe vulva si
vagin. La barbat, veziculele apar pe glandul penian,
preput si mai rar, pe scrot sau perianal.
In cazul gravidelor infectate cu virus herpes simplex,
exista riscul infectarii la nastere a copilului, ceea ce va duce
la boala herpetica generalizata, cauzata in principal de
VHS2 cu afectare hepatica, splenica, pulmonara si cerebrala
si cu prognostic nefavorabil.|
Localizarile viscerale sunt mai rare si pot afecta plamanii,
ficatul, articulatiile, esofagul sau suprarenalele.
Simptomatologia este insa in aceste cazuri mult mai severa si
de obicei, evolutia este grava.

Diagnosticul de herpes

Simptomatologia descrisa anterior pentru diferitele localizari


ridica suspiciunea diagnosticului de infectie herpetica.
Confirmarea lui se face printr-o serie de teste cum ar fi:
-examenul microscopic al probelor recoltate din diferite
leziuni evidentiaza celule gigante cu mai multi nuclei, dar nu
este un aspect specific si deci poate genera erori de
diagnostic;
-cultura virusului herpetic;
-imunofluorescenta poate identifica virusul pana la
subtip, chiar;
-testele serologice au o importanta mai mare in cazul
infectiei herpetice primare prin cresterea titrului
anticorpilor.

Tratamentul infectiei herpetice

Daca ati fost diagnosticat cu infectei herpetica este important


sa urmati un tratament sub recomandarea si indrumarea
medicului.
Aciclovirul este medicamentul de electie si cel mai putin
toxic. In aplicari locale, el atenueaza simptomatologia locala
si grabeste vindecarea in herpesul mucocutanat. Administrat
pe cale orala, el are rezultate bune in cazul herpesului
genital, dar in nici una din formele de administrare nu poate
preveni recidivele. Aciclovirul se prescrie intravenos doar in
forme foarte severe.
O alternativa pentru aciclovir este vidarabina recomandata
pentru tulpinile rezistente la aciclovir, cu o toxicitate mai
mare insa siidoxuridina folosita doar in tratamentul local
al herpesului ocular, dar cu rezultate mai proaste decat
aciclovir.

Protectia impotriva infectiei herpetice


Profilaxia nu cuprinde inca un vaccin antiherpetic si de
aceea, cel mai bun mod de protectie este acela de a ne feri de
persoanele cu leziuni herpetice, de a ne interesa de istoricul
medical al partenerilor nostri sexuali si de a nu trata cu
superficialitate leziunile cutanate, oricat de usoara ar fi
simptomatologia, ci sa cerem in primul rand parerea unui
specialist.

S-ar putea să vă placă și