Bertrand CARPENTIER,

ARVALIS, Institutul sectorului vegetal

In Franta, porumbul sta la baza alimentatiei vacilor de lapte. Conservat sub forma
de siloz, el furnizeaza animalelor aproape 80% din nevoile lor energetice si circa
50% din cele proteice. Recoltarea constituie o etapa esentiala in cultura porumbului
furajer. Obiectivul lucrarilor de recoltare este acela de a insiloza furajul produs pe
camp, pastrandu-l atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
Stabilirea momentului in care planta ajunge la productia optima din punct de vedere
energetic, tocarea plantelor la dimensiuni potrivite si realizarea unui siloz etans
constituie operatiuni cheie.
Alegerea momentului recoltarii se face in functie de umplerea boabelor. In conditii
normale de cultura, stadiul optim de recoltare corespunde unui nivel de materie
uscata de 32-33% in planta intreaga. Acesta este momentul in care e atins un raport
optim intre productia, conservarea, valoarea energetica si digestibilitatea furajului.
Nu trebuie sa se intarzie recoltarea, deoarece exista mai multe riscuri, cum ar fi
recoltarea dificila in zonele reci, conservarea necorespunzatoare atunci cand
continutul de materie uscata per planta intreaga depaseste 35%, dificultatea
digerarii boabelor prea uscate si a ratiilor prea bogate in amidon. In anii cu toamne
reci, este posibila recoltarea mai devreme (la un continut mai mic de substanta
uscata, cam 30%), insa productia si continutul de amidon sunt mai mici. In Franta,
se recomanda incheierea lucrarilor de recoltare inainte de 15 octombrie, pentru a
limita efectul riscurilor climatice.
Observarea in camp a gradului de umplere a boabelor constituie o metoda buna de
estimare a maturitatii plantei. In perioada optima de recoltare, cele trei faze in care
se gaseste amidonul: de lapte, de lapte-ceara si cornos, sunt repartizate in trei
straturi in boabele din partea mediana a stiuletilor. Cand umiditatea plantei scade,
(continutul de materie uscata este de 35-36%), amidonul laptos nu mai reprezinta
decat o picatura la baza bobului.
Cum tinem sub control calitatea tocarii? Tocarea plantelor are ca obiectiv obtinerea
unor bucati mici, pentru a facilita tasarea silozului, dar si suficient de lungi pentru a
favoriza procesul de masticatie la vaci.
Bucatile mai mari de 20 mm sunt de nedorit, deoarece ingreuneaza tasarea silozului
si provoaca respingerea hranei de catre animale, fapt care determina o scadere a
consumului de siloz.
Intr-un siloz de calitate, bucatile mari trebuie sa fie in cantitati mici (mai putin de
1%), iar fragmentele de planta cu dimensiuni medii (10-20 mm) trebuie sa
reprezinte cam 10%. Tasarea este cu atat mai buna cu cat sunt mai putine
fragmente cu dimensiuni medii, mai ales daca umiditatea plantelor este mai mica

(procentul de substanta uscata din porumb depaseste 35%). In situatia in care

planta ramane verde (stay green), fragmentele de lungime medie pot avea o
pondere mai mare, de 15-20%, fara a constitui un inconvenient pentru conservare.
In testele efectuate pe vaci de lapte s-a constatat o scadere a ingestiei cu 0,5 kg de
materie uscata la o tocare prea grosiera, dar si o scadere a eficacitatii ratiei atunci
cand fragmentele de lungime medie aveau o pondere sub 5%.
Momentul recoltarii trebuie adaptat in functie de maturitatea boabelor. Amidonul
vitros la porumbul cu peste 32% materie uscata trebuie maruntit pentru o mai buna
digestie. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul spargatoarelor de boabe, disponibile
pe majoritatea combinelor de recoltat. Pentru taierea corespunzatoare a plantelor
este nevoie de ascutirea periodica a cutitelor.
Trebuie evitata reluarea proceselor de fermentare in timpul utilizarii silozului. Intr-un
siloz de porumb, pierderile intervin mai ales in timpul utilizarii acestuia (partea
exterioara a silozului este expusa proceselor de fermentare). De aceea, una din
conditiile care trebuie respectate pentru a reduce pierderile, este ca
utilizarea/consumul silozului sa se faca intr-un ritm mai rapid decat reluarea
fermentatiei. In general, se tine cont de urmatoarele valori minime, pentru
deplasarea "frontului de consum" ("felia" din siloz ce se consuma zilnic): 10 cm pe
zi, iarna si 20 cm pe zi, vara. Latimea si inaltimea silozurilor trebuie adaptate in mod
corespunzator pentru a permite respectarea acestor valori.
Evitati prezenta pamantului in siloz! Pamantul adus pe rotile tractoarelor si al
remorcilor constituie o sursa de spori care pun in pericol buna conservare a
silozului. De asemenea, sunt preferate silozurile betonate, iar zonele de circulatie
din apropierea silozului sa aiba un teren stabilizat.
Tasati, pentru a inchide cat mai putin aer posibil in siloz! Cu cat porumbul este
recoltat mai verde si mai umed, cu atat mai putin se pastreaza porozitatea in silozul
tasat. Se estimeaza ca la 30% materie uscata, in siloz se inchide circa 1 litru de aer
pe kilogramul de materie uscata. In 3-4 ore, in siloz nu mai ramane oxigen deloc, iar
procesul de fermentatie corespunzator incepe imediat.
Cand porumbul este mai uscat (35% materie uscata), tasarea e mai dificila. Aerul
inchis in siloz reprezinta in acest caz 3 pana la 5 litri pe kg de materie uscata. Desi
inca vii, celulele vegetale din fragmentele de porumb sunt mai putin active, deci
este nevoie de mult mai mult timp (de la 3 la 5 zile), pentru a epuiza oxigenul inchis
in siloz. In tot acest interval, nu incepe fermentatia lactica (care este de dorit), insa
drojdiile si mucegaiul se inmultesc.
Daca etanseitatea silozului este buna, activitatea acestor organisme daunatoare
incepe sa se incetineasca si ele nu mai incalzesc silozul. Insa, ulterior, in prezenta
aerului (in urma vreunei fisuri in prelata sau in frontul de consum), procesul de
deteriorare reincepe si mai intens. Aceasta este principala cauza a pierderilor de

materie uscata in timpul conservarii porumbului furajer.

Odata cu evolutia tehnologiei, au aparut masini de recoltat cu debit foarte mare, iar
tractoarele care taseaza silozul nu mai au timpul necesar efectuarii acestei
operatiuni in mod corect, mai ales in cazul in care porumbul este recoltat cu
umiditate mai mica. Intr-o astfel de situatie, este de preferat sa se realizeze
simultan doua silozuri, cu doua tractoare pentru tasare.
Adapostirea furajului se face in mediu etans. In absenta oxigenului, fermentatia are
loc in mod corect. Inchiderea silozului trebuie, deci, sa fie cat mai ermetica, cu
ajutorul unei prelate de plastic.

Nu este prea devreme s vorbim despre nsilozarea porumbului

Porumbul pentru siloz, precum i cel consumat ca mas verde ocup ntre 30-40% din suprafaa
destinat producerii de furaje. Pentru aceasta se cultiv hibrizii mugurai din grupa 402, dar i hibrizi
care menin frunzele verzi n momentul cnd tiuletele a atins perioada optim pentru nsilozare, adic
stadiul de lapte-cear, cum este Helga. Una dintre cele mai importante caliti ale acestei plante este
c se seamn 10-15 kg semine i se recolteaz 5-10 tone boabe sau 30-40 tone boabe planta
ntreag, care se nsilozeaz. Depozitarea se face sub forma murat a plantei ntregi, tocat la 1-3 cm.
Trebuie presat foarte bine pentru eliminarea aerului, reuind astfel s obinem o fermentaie lactic i
un siloz de porumb cu caliti organoleptice foarte bune.
Avantaje comparative
Aceast form de conservare confer o serie de avantaje, i anume:
- d posibilitatea folosirii furajului ntr-un timp foarte lung fr s-i diminueze valoarea nutritiv;
- se reduc riscurile climatice la recoltare i se elimin cheltuielile pentru uscare;
- scad pierderile pe flux tehnologic;
- se pstreaz ntr-o mare msur coninutul n substane nutritive i nsuirile nutreului verde;
- se asigur o hrnire echilibrat a animalelor n timpul iernii i n perioadele secetoase ale verii;
- necesit un volum de munc redus prin eliminarea operaiunilor de manipulare a furajelor i prin
mecanizare, care se poate asigura n proporie de 100%;
- are efecte favorabile asupra produciei i sntii animalelor n cazul nutreului nsilozat de bun
calitate.
Tehnologia nsilozrii
Silozul se realizeaz astfel: masa vegetal tocat la 1-3 cm se depoziteaz n compartimente betonate
de 50 metri lungime, 3 metri nlime i o lime de la 10-20 metri, locaia fiind dezinfectat n
prealabil. Esenial este presarea acestei mase vegetative pentru a elimina aerul i pentru a se obine
o fermentare anaerob, obinnd astfel un siloz de calitate bun. Porumbul tocat se afl n stadiul de
lapte cear la nivelul bobului, moment n care, n funcie de hibrid, planta are 1/3-2/3 frunze verzi i o
umiditate de 60-70%. Este de mare importan ca nchiderea silozului s se fac n cteva zile pentru
a mpiedica fermentaia nefavorabil. Partea superioar a silozului se ncheie sub form convex, cu
un strat de mas verde de 20-30 cm care s etaneze mai bine, peste care se seamn orz, care prin
rdcinile sale fixeaz partea superioar mai bine. Ideal este pentru etanarea mai bun a silozului s

se foloseasc folie de polietilen i prelat, care se vor fixa prin diferite greuti. Silozul de porumb
este murat i, implicit, bun de consum la 2-3 luni de la nvelire. Pentru creterea valorii fermentrii
bune a silozului se folosesc adaosuri compuse din biopreparate i substane conservante.
Condiionri
Pentru a fi de calitate, silozul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- coninutul n SU 25-35%;
- Ph-ul 4-4,2;
- coninutul n acid lactic 5-9%;
- coninutul n acid acetic sub 25 g/kg SU;
- coninutul n acid butiric zero;
- s nu fie mucegit;
- organoleptic, culoare verde glbui i un miros plcut;
- valoare nutritiv ridicat.
Dr. vet. Mihai PETCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 15, 1-15 AUGUST 2010
Cantiti mari de siloz sunt consumate de vacile cu lapte. Calitatea furajului este esenial. Foarte
important este si conservarea acestuia.
Etapele producerii unui siloz excelent sunt:

alegerea unui teren fertil pentru cultura de siloz;

alegerea seminei de calitate;

recoltarea n faza optim;

porumbul in faza de lapte cear;

pioasele n faza de burduf;

lucerna n faza mbobocire;

toctura trebuie s fie de 2cm; pentru tocare trebuie s existe cuite bine ascuite i reglate;

umplerea silozului trebuie s se fac ct mai rapid;

acoperirea silozului se face cu o folie de polietilen peste care se pune pmnt pentru ermetizarea acestuia;

fermetarea se face n 21 de zile;

se vor lua probe pentru laborator (se determin principiile nutritive i se observ dac conine produi toxici
sau aciditate n exces.

Calitatile unui siloz excelent:

un siloz bun trebuie s fie bine fermentat, cu miros a acidului lactic de aluat dospit i a acidelui acetic de
oet;

culoare trebuie s fie verde deschi, verde galbe, verde brun sau kaki;

textura trebuie s fie compact cu esuturi moi care nu se detaeaz de pe fibr.