= dupé oblcetul cunoscut: Martial fAeunei a rasunat_ tare in a CU MINTUIREA FURATA 51 REVENIREA LA EA ton cite c8 m8 rus Fiinded prin aceas sere greste astiell Atun o.m1gi este dele Tertat', ) te Scatelor, ) nee pentru fertarea pacatel $8 mol i 2 are hm inceput acim +8 ml es ge fa int tghduton ey plicit datoria, §tiam eB Jert “Spun lucrul acesta ca nimen! si mu v8 tage punesc oa Isus mica platlt detente, ot cum se le prin vorbirl anigitoare, Luayl seane co ninont ) fa are valoare vesnicd; Averr smal din cel ce se si nu v8 fure cu filozofia si cu o anagire desarté, une in Pell ete osindit", De acun Tnainte eran dupi dating oaneni lores. (Col. 2, 4-8)5 nered in oy ese iedtulan incS, ceea ce se inq omelycluorucea-neputings Legit. Uinériete car in posesTo" Daci_plestulan inchs a ear, nea o fica’ ‘ari putere), Dumezeu a facut aceaste Lingla, ab pieces eedlet cone niale Ta 20: fons 8:53). aidectt din inimi, cB si pi \ oxeaTS. Hal mean nuna|dectt din Tein Fe Cee ‘aceasta a pidtitro: DUPE TVie mito dreapté ris La nasterea din nou, Ounnezeu mina aratat lim Tee nae uckpa nol, deck stén nepisétor! pede c& sint mintuit prin Isus si ce a facut El pen- platice. Cun vo seta nok. Se fru nol. Totusl, curind dupd accea, prin necurmace Pgh deo mintutre aa i so aecse Gn care am prinit sigue Fenner at stat fertate, am vazut farul ranta ch pacarele ste Harul Tul Dumnezeu nu stiam 51 Dar it de mare est mots! am purut afta mlt des met aruT neopus de mare al Yul Dunn InvétSturd a mingil, am ajuns iarsst sub Lege. Gresterea Iduntricd’a incetat si am devenit cu to- tul_nefericit. fn adundri se spunea mereu ci sintem ined zgirciti si f8rd dragoste. Un predicator spu- nea c3 oanenii din fire sintzgirciti $1 povestea ‘cum unul =a intors si a dat tot ce a avut ca si-i jute pe altii. $i apol_a pus de mai milte or! in- trebarea: Nu siniem inci nol toti zoireiti? Fiti sinceri! Cu mina pe inimél" Atunei mereu imi venea Jin minte: ‘Tu esti incé zgireit; nu poate fi alt= fell. Dupi astfel de aduniri mi duceam acasi si mi Se pirea c& an fost binecuvintat. 1 m-am gindit "Dumezeu mina descoperit ci incé sint zgircit! Totusi eu eram niscut din nou $1 scipat de zgirce- ie. - Predicatorul, cu cuvinte rezonabile, mma Fécut sh spun cS incd sint zgircit. Deci, ol iva furat ce avean, EI nu m-a tnvitat: "Tu est! mort Hat de picat, socoteste-te mort!" Minam golit ade~ Sea pungura cu bani si conginutul I-an dat predico- ferului si dups astfel de predici am fost tn ochii fei tot un agircit Alti predicatori te trateaz’ spunind: "Ny Binten noi tori Vipsiti de dragoste? Nu trebuie sé 47spunen cu totll 6b an lublt prea putint™ Ce usoard Shte'e astral de prediess epct fara dragoste. Dor Sach Cinevauvare’ dragostey muck are pe Hristosi H‘este fubivea gl Tublres tut Oumnezed a fost fureatd tn Intel ve moastre prin Subal Sfint, care foro fost dat. Ue aceca cag de important 33 nu Dictdon covneca fost dats Attfel do ™hofl stat fai'mtyidecit e erode.” eee gntruch au nu eran oblgnult cu Timbajutre= Hunt invitatura morals eu ©” 1uom drape Evanghe~ Hien Roriaebuny do cineca Tap vat dum Set Ls | acesta e foarte rational, dar ci- cow Toa Tnvitat ingereay acala plerde furan Talninatrits be asenenea a0 spine: "Cea, rene Cralestes da, omul vechi $1 onul-nou STnt unul 1in~ Gh attul tnvacecasi plelec" Atuncl ai se pirea a 4 iar avea dreptate, cu ‘Save cb ngerea a” ivdtae altfelsEa.ne fvais caom voc a fost rstign 41 acum exist unl Cele vecht au diaparut si inele frau Tnnott; co a Tins sip cele vent trahuley de atontey 28 ge crice’om arg ote porte bundy Partea rea trebule noundtayied, ca a8 devin8 si ea bund, Biblia, tom tasiy spine! "lor dacd ar zice Edonl! stnten nin nicifty der von ridiea Tarkgl dirinaturilel apa se carevg-e inion omal gent totdwuna™ Gal Vogean ewvintele acesten ale Seripturll, asta Predicile pe care le ascultan atunct, mi de IEEE ferminau s4 duc_o viatS $1 sB am fapte asa cum a; trebul si Fie, Eu vedeam bine, cS nu mal orse ia fericire ca 1a nasterea din nou. Prin luen zite mi silean cia 1 amen : " noaptea, ca’ s8 aduc osnen! 2 Mintuitorul. Mi gindeam c8 pentru a seiosind’ ce am pierdut, trebuie' si mi rog nal mile, Steere nat sult Biblia, sé-i inden pe canon! met Gate’ sy fac milostenie mal mutts, desi tn veenes scout dam din prisos. Astfel ni chinulam, fe susie ate] Be un Frate povestind ci un necredinclon feesin ‘back voi: atl-crede cu adeviratedveste' eoinae azoicd si duck nerapl fubi, ayi cldee, 19 ebetes tnalntea-oawenttor $1. in genuschi Tearing Tntoaredula Dummezea." Aon ghnaitr se] Looese fey limi Vipseste lucrul acesta, stiu eb eeea‘ee Predicin ¢ adevarat, dar in genurchi incl ea fam implorat pe oaneni." Cu lucrul acesta man chinert mult vreme, Ce muit m-an bucurat ind. aw ciete te vintele: "fnvitati de la Mine!’ Dect 92 de oameni in genunchi genunchi inaintea Tat isus nu Se ru- EI stétea desigur mate tn ‘iluiy-dar nu Thaintea oament~ lor, nici inaintea necredinciosilor, nici Tecincee ferisellor. HS gindean: dacd a5 tral ca wintaleonal, Ss fi un crestin adevirat; dacd as putea sf fla men’ Beujfa\El- Oacd as izbuti sB Tuberc’ si s8 an ribusre, S$ fi asomenea Lui. NG siteam si realizes cotur en) Buterea proprie: dragostea, rabdarea, milostivieen, Buterea: dar totul era picktos si mitdar, com eres Geris: "Toate drepeSsite noastre, ~ nu nedrenesere i, Gl dreptatile noastre = sint ‘ca o haind etfis Biicaia 64, 5).[C0-i drapes vorbecn shen mete Ger avean harul ca anuniti tStani din Ementel, cot He pi ct vorbeau de har. Acolo, dac3 un ow see'cat iyatre care unul bstrin care nu mal poate merge re- fetes dar inck trage bine si vine un negustor, care Wie £4 cunpere calul cel bitrin, se spanes Mus ati} se cuvine inci piinea de har.” Dar cninelul ste inhinat in toate vilele, doc Wari de unui tinir, co acesta s ach 5-2 terminae © posibil als Tucrul seara si'mal e ceva devcalul cel tind trebuie ealul de har'* fn cele transportat, $6 spune EISREReTTSporcel bueeinl” Astfel, a cruvate UG raga Ta ham in toate zilele, fn cele Tegner ai merité s& fie hranit si Tnce: Mi Vinge miceTarutui s6u st copita oceasta tre~ din urn, cTnd nu m iitie, granu! pe si giftie, ae 1 tmprind runele pe conte; Contes acre cota st fi innamat. Téranul crede cS iva dat trebult s& ia totu ‘pu va mai ft inhinat Sh ihas harutui, dep! caiul @ 1, Atunel on TneePye oa igtca ge Josy eine elt el de Neal al haru- ira sl aproape cS nu ni mai gs inom, care intr-o mind Finep eset mar fi voit sd-1 loveasch. a rasa mi-L Tnchipuiam pe nienesa sor 38 nt Teplngs Te neonperinentat 1 <0 prt> rasta acct raat ‘am iertare." Gindul acesta mt fm vizut_odaté ul atunet ¢8 chiai 50 EER ——— Apo! totus! am crezut tarsi. tn tinpul acestor sforsarr spre a fl plicut lui Dumnezeu, am devenit tot mai nefer lee uy tren cut ani pind ce Dumezeu 9 putut sf nd conduct inainte. In adunsri, mi léugan cu ceca co erSlaen $1 vorbean de slavi'~altti vorbeau de suferinge =. ratii au singit insi acest lecruy $1 tn cele din urmd au'spus pe fata: ‘Uni! vorbese numal de slave trecutd 5 incdlzese co e vechi« An observat ef se refers 13 mine si mam apbrat rispunzinds r rerclul incilzit emai bun, in el e de dou! or! grasine.™ Acesta totusi mi-a’dat de gindit, si in cele din ‘an fost convins c& fratii hu stau bine, Toate sfortarile fericirea de dinainte au rénas cut tot mal Tntunerie, Motivul pentru a recipsta zadarnice; s-a fa~ era eB eu ciutan fe~ fn luerul pentru Donna? (ifn acest timp a fost Taugurat de fratele | Vetter in Renismiihle cortul elvetian de evangheli- zare. An mers acolo. Bund! Dunnezeu sve folosit a- Golo de un on Tntelépt, ca s8 mi ridice cum tre~ wie. Misionarul Fritz Widner din Blel a vorbit despre Ronani B si Tn special despre versetul eea ce era cu neputinta Legii (Tntrucit carnea o fécea neputincioasi), a fScut Ounnezeu." £1 zicea MYoate intentiile, toate hotéririle noastre sint Lege." Dacd spunen: Acun trebuie si mi port altfel aceasta © Lege! fcum vreau sé ni flu asa, aceasta e Lege: ic,aceasta © Lege! tlan, cl lera eninorat, 5! dupd flecare ereias Miceaste « Logel™ duph actea zicea de fiecare ath Bee ara cu neputints Legit, a fécat Dummeseu, Se iceasta a spus-o el Berti, miercuri, joi - toats siptimina @ tinut a= Gseasi predic. Era un om invitat, vorbea sapte ar fl putut s8 spund altceva, dar toats sip- Banina e vorbit despre acelasi lucru: "Aceasta e eae: 51 ceca ce era cu neputintS Legit, a fécutDunnezeu. Subliniati-o!" Jol mam singit ceva mal bine si m8 gindean ci acum vol putea merge acasi. ees Parsparuse norlt. = Vinert a spus acelasi Tu~ Gru, Am print. iardsi aceeagi luning pe care o ci~ Sdtasen 1a nasterea din nou, Da, aveam chiar 0 nal fare claritate. Puteam iardpi si md odthnesc tn Gece cee facut Isus si 8 né bucur de biruinta Lut Side Jertfo Lui vesnic valabI1S. Am z3vut lémucit % prin faptele Legit am plecat din luvin’, dest aie'ni se piruse ed bine asa. Pot spune o3 an Fost néscut din nou @ dove oard, cum Te serie Po tel colatentlor: "Copilas!t mei, pentru care sint ierisi durerile napterily pind co va. lua Hristos tip fn wi" (Gole4, 29). Co mulsl sint si astazt Shaiggi “Si au fost ingelati de. invStSturi le. ration fate ale mingii onulul vechi! Acestia intr in foarte duhovniceascd si trebuie si ducd lips®, sf } Tufere de foane gi s8 li se pard cB sint bine asa, entra ef au prinit lertarea pécatelor. De atunci Gn'o mare durere pentru credinciosi. ll dau seane Ere de mulyi se lesa jefulgi de propria ratiune, tn Toc $8 ae fack robi ascultator! de Hristos. Dupa ce am Intrat fardsi tn Tuning, atuncl tn nenisninte, am plecat acesé cu bucurie si mi gin- deans "Ach voi fi atent 5. nu-intra-Tards! sub Len oul" pe. primul plan. N-om ent Tp aceasta era tot Yoae scone gl on trceput laripi a6 flu eulburat. rect ca foal pigs ce an wae (3 Harel oo SYncengies Aw folosit c. imagine: Avean Th Enmentaly Sai" taninté, namuri de cai foarte grele: pol au # ise spuneo pérut hamuri usoare de tot, acestora Plopotel. A mers citeva ziie foarte usor, apoi clo- i porel! au cazut si am simtit cS iardsi nu e bine ou nine. Nu stiam cum $3 mi ajut, dar Tubitul Tata ce 4 a stiut s8 intervind, HuitS vrene a trecut diz pS acestea. Tn vremea aceea venea ad ted un evanghelist: eram prieten bun cu el. es in cegtunes notes a nu mai mergea bine. Pe de o parte predii nolfingen, Duminicd, dup3 aceea, am cSlatorit nih Pentru adunares mea, acelasi text. in timpul adund- dit: eea ce spun e adevarat" si, cau rea c3 am vorbit adevéru) 5 trat "sub cBrupa"'. An observat cd in aduroree. sey se intr’ sub jugul Legii, At m e lezeu $i sorei.| Avem un Dumnezeu ae El termina dustin cecpanieea, “em tinen Prin puterea proprie. Trebuie 53 ne facem ma ‘nar $4 fle in satioitor al cuvtntululs nu edesne Tt ine Tnsus!. fnsa cine vrea si fie un i nitor-al Cuyintului, ajunge sé spuna: "Binele ; See Eu nu pot si merg ta’ rSzboi cu eviavia mea, e aie Pot 58 ardt ceva din mine, nici si mi mea a 2¥9 din mine. Nunai pe har putem si trebule oo Bprijinim. Trebuie s8 contez pe ar, Alea ain fiben Vust ne Sucurim si 1udm iardsi hars’Cel ce MBiicredings, tou har necummet. Ceviaiti Ch Cerialti sine 53‘aces in el ingisi, se opresc 1a ase zisele fapte fone ale lor si ta’eredinga lor. Eu nu I-35 mai pur tee face lucrul acesta, Nu mai pot trai altfel, de- [St prin har. Nu mai putean clidi decit pe ceea ce S'facue tus In viata de credinga, lucrurile se fetrec ca sivcu noile Inventil: tot mai usor. Mai Prainte, cind aveam de strabatut distante mari si dach vedean un biciclist trecind,_ funci nd simgeam si mai obosit si mi gindeam: "Dack aavgves si evo bicicleti, ce bine ar Fil" Atunct Hattl Tatd cerese mia diruit gf mie una. & fru seel End popi s8 mergi cu bicicleta si s8 strabatt Gistange lungi cu putin’ oboseal’. Dar dacd bate Gintul impotrivs, af sh mergi transpirind, si dac& we lurcat 0 pants, trebule si Tapingi la roatd, eiecl Vine unul cu 0 motociclets. Inediat se ridi- th tn om dorinta: "Daca ag evea 51 eu un motor!” Se capatd 1 pe aceea. Fats de bicicletd eo deo- Lovire mare i binefSc&toare, dar se Tntimpla cd Pious, Aeun motocteleta are mai pusind valoare 5! Prottazeste Tn om doringa dup un autonobil. Si a Sfasts dorinta 11 este implinits ~‘capaté un autow SetiTs Le Taceput, desigur, trebuie 8 facd pe 90- Ferul, dar, in-sfirgit, 11 gaseste si pe acela 5! felte’ sl stea In partea de dinapoi si poate s8 c&- Weoveascd cu mapina firs s8 stea 1a volan. Asa tate gi in cele duhonicesti. Scipim de activitates stoprie side striduintele proprii gi intrém tn ceerit tn odihn’. Ce. poate fimai-frunos? Existl oF togitie de har de nepdtruns. Dragostea. lui Dunnezeu seaate limite, Dar adesea inom’ inpus Tinite pentru Dine $i_pentrucaltil. Ce bine-er-fi-dacd am crede Sram sto linigeltlt Tatél Ceresc Tl creste pe af Eh bupd un timp, | se pare unuia cB este ca #1 Sin lor ft pus intr-o oald, gi oala este puss pe foes sri Tuaté’ de pe foc 51 dups aceea incd odatd pusts aroaga mal departe, La Tnceput ti se pare cl Satan £2 Tce face lucrul acesta. In cele din umn obs $eivam cB este célduzirea Tul Dunnezeu in toate. In Setfel de experiente ivan zis Tubitului Tat, cam asa: "Pune-mi Tn oal8 51 acopere bine oalal"” E copere, gi chia: dac& oala scoate aburi si sf rite Tn Haleahi 3, 3 se spune: “El va sedea si cata docuchietlntncadlcateard rete pitanlaclet Fold ainstslalieesats estes amicirees tas altaeee Este care aduce bin tins) ce acextagvou,citincfontunarh mult tacol= cat, cu, atTe’mal bine recunoaste havul si -dragostea Tut Dunnezeu $1 Te laud, "Flinde® Ouhul. slaves Duh Tut Dumpezes, Se odihneste peste. voi." CALAUZIREA LUI OUMNEZEU PINA LA INTEMEVEREA UNIUNI1 FRATILOR Eu Trt vol arta calea pe care trebuie si eral: te vol sfitut cu cehiul asupre to." (Ps, 32, Br areicod taearete tase Turle in adunaron Crocit Alsgatrer Gespre atnvutrea Ghidespre fericiren po care Ia avon te’ inuse fotapt hu ican sais po escultdtor! decte pind acolo Tete” $5 se inscrie la Crucea Albustrd si s8 trélescd (rdonat. Dar la nasterea din nou n-au ajuns, n-au Gisit iertarea péeatelor, nicl nau cépdtat sigu= Fanta nintulrit, pe care atunci nicl eu Reolo eran tot'acass ms odsti pri "Sperin cB ajungen odati prin Isis, Ja iertare, dac& murin ca biel! packvost