EXPROPRIEREA

6.1. Notiunea si reglementarea

Exproprierea a fost definita ca fiind un mod originar de dobandire
a proprietatii constand in trecerea fortata in proprietate publica,
prin
hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietate
privata, cu
o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate
publica.87
Intr-o alta formulare, exproprierea a fost definita ca fiind o
institutie juridica de drept public care consta in achizitia fortata,
cu titlu
oneros, pentru cauza de utilitate publica, in conditiile legii si sub
control
judiciar, a unor bunuri imobile proprietate privata.88
Exproprierea este reglementata in art. 44 alin. 3 si 6 din
Constitutie, art. 481 Cod civil, Legea nr. 33/1994, Hotararea
Guvernului
nr. 583/1994, Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile
lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale89 si in
Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin
838h78i
Hotararea Guvernului nr. 941/200490.
Interesul public poate duce nu doar la limitarea exercitiului unor
atribute ale dreptului de proprietate, dar si la pierderea acestuia
cu
privire la bunuri imobile. Aceasta posibilitate este reglementata
de
Constitutie care in art. 44 alin. 3 prevede ca nimeni nu poate f

expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita

potrivit
legii, cu dreapta si prealabila despagubire, precum si de art. 481
Cod
civil potrivit caruia nimeni nu poate f silit a ceda proprietatea
sa,
87 Liviu Pop, op. cit., p. 49
88 Eugen Chelaru, Circulatia juridica a terenurilor, Editura All
Beck,
Bucuresti, 1999, p. 334
89 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 487/31.05.2004
90 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 596/1.07.2004
90
afara numai pentru cauza de utilitate publica, si primind o
dreapta si
prealabila despagubire si, in sfarsit, in Legea nr. 33/199491 care
cuprinde dispozitii de natura sa asigure cadrul legal adecvat
procedurilor
de expropriere si stabilire a despagubirilor, dar si apararea
dreptului
de proprietate privata.
Legea nr. 33/1994 se completeaza cu Regulamentul privind
procedura
de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetarii prealabile in
vederea declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes
national sau
de interes local.92
6.2. Principiile exproprierii
Exproprierea este guvernata de urmatoarele principii:
1. Existenta unei cauze de utilitate publica

Exproprierea se poate face numai pentru lucrari de utilitate

publica, care potrivit art. 5 din Legea nr. 33/1994 se declara
pentru
lucrari de interes national sau de interes local.
Conform art. 6 din Legea nr. 33/1994 sunt de utilitate publica
lucrarile privind: prospectiunile si explorarile geologice; extractia
si
prelucrarea substantelor minerale utile; instalatii pentru
producerea
energiei electrice; caile de comunicatii, deschiderea, alinierea si
largirea
strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica,
telecomunicatii,
gaze, termoficare, apa, canalizare; instalatii pentru protectia
mediului;
indiguiri si regularizari de rauri, lacuri de acumulare pentru surse
de apa
si atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa
si
pentru devierea viiturilor; statii hidrometeorologice, seismice si
sisteme
de irigatii si desecari; lucrari de combatere a eroziunii de
adancime;
cladirile si terenurile necesare constructiei de locuinte sociale si
altor
obiective sociale de invatamant, sanatate, cultura, sport,
protectie si
asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru
autoritatile judecatoresti; salvarea, protejarea si punerea in
valoare a
monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a
parcurilor

91 Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de

utilitate
publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
139/2.06.1994
92 Regulamentul a fost adoptat prin Hotararea Guvernului
nr. 583/31.08.1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
nr. 271/26.09.1994
91
nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii;
prevenirea si
inlaturarea urmarilor dezastrelor naturale cutremure, inundatii,
alunecari
de terenuri; apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala.
2. Existenta unei despagubiri drepte si prealabile
Expropriatorul este obligat sa plateasca proprietarului bunului
expropriat sau titularilor altor drepturi reale cu privire la bunul
expropriat o compensare pentru pierderea suferita care trebuie sa
fie
dreapta, adica sa acopere intreaga pierdere suferita de
persoanele
afectate de masura exproprierii
In acest sens sunt dispozitiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care
prevede ca despagubirea se compune din valoarea reala a
imobilului si
din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane
indreptatite, iar
la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si
instanta
vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit,
imobilele de

acelasi fel in unitatea administrativ teritoriala, la data intocmirii

raportului de expertiza, precum si de daunele aduse
proprietarului sau,
dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in considerare si
dovezile
prezentate de acestia.
Despagubirea trebuie sa fie si prealabila, caracter care reprezinta
o garantie importanta acordata persoanelor indreptatite la
expropriere.93
3. Exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin
hotarare judecatoreasca
Instanta de judecata dispune cu privire la expropriere si stabileste
despagubirea pe care urmeaza sa o primeasca expropriatul.
6.3. Obiectul exproprierii
Obiectul exproprierii il constituie bunurile imobile proprietatea
persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop
lucrativ,
precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor,
municipiilor si
judetelor.
In enumerarea facuta de legiuitor in art. 2 din Legea nr. 33/1994
nu sunt incluse bunurile imobile proprietate de stat. In acest sens,
Curtea
93 Valeriu Stoica, Exproprierea pentru cauza de utilitate publica,
in
revista Dreptul nr. 5/2004, p. 34
92
Constitutionala a decis ca exproprierea nu se poate referi la
bunurile

aflate in proprietatea statului.94

6.4. Procedura exproprierii
Procedura exproprierii se desfasoara in trei etape reglementate
distinct in lege:
1. utilitatea publica si declararea ei;
2. masurile premergatoare exproprierii;
3. exproprierea si plata despagubirilor.
Pentru a se produce exproprierea este necesar sa fie intrunite, in
mod cumulativ, urmatoarele conditii95:
existenta unei declaratii de utilitate publica;
existenta unei publicitati speciale;
existenta unei juste si prealabile despagubiri.
Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publica se
declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de
catre
consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti
pentru
lucrarile de interes local.
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei
cercetari prealabile si conditionat de inscrierea lucrarii in
planurile
urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate, conform legii,
pentru
localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei.96
Pe baza rezultatelor cercetarii prealabile se adopta actul de
declarare a utilitatii publice, care se aduce la cunostinta publica
prin

afisare la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala este

situat
bunul imobil si prin publicare in Monitorul Oficial pentru
utilitatea
94 Curtea Constitutionala, Decizia nr. 115/21.05.1997, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 141/1997
95 Ion Dogaru, Teodor Sambrian, Drept civil roman, Tratat, Vol. II,
Teoria generala a drepturilor reale, Editura Europa, Craiova, 1996,
p. 339-343
96 Corneliu Birsan, Maria Gaita, Mona Maria Pivniceru, op. cit.,
p. 33-36; Eugen Chelaru, Drept civil. Drepturile reale principale, p.
28-29;
Corneliu Birsan, op. cit., p. 63 65; Liviu Pop, op. cit., p. 51 53;
Ion Dogaru,
Sevastian Cercel, op. cit., p. 85 86; Ovidiu Ungureanu, Cornelia
Munteanu,
op. cit., p. 115
93
publica de interes national sau in presa locala pentru utilitatea
publica de interes local.
Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul imobilului97 va
executa planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse
spre
expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum si a
ofertelor
de despagubire.
Propunerile de expropriere, impreuna cu procesul verbal care
incheie cercetarea prealabila declararii utilitatii publice, se
notifica

titularilor drepturilor reale asupra imobilelor, in termen de 15 zile

de la
publicare, iar aceste persoane pot face intampinare impotriva
actelor
respective in termen de 45 de zile de la primirea notificarii.
Intampinarile vor fi solutionate in termen de 30 de zile de o
comisie constituita prin hotarare a Guvernului pentru lucrarile de
interes
national, prin decizia delegatiei permanente a consiliului judetean
sau
prin dispozitia primarului municipiului Bucuresti pentru cele de
interes
local.
Hotararea comisiei este comunicata partilor in termen de 15 zile
de la adoptarea, iar acestea o pot contesta la Curtea de apel in
raza
careia se afla situat imobilul, in termen de 15 zile de la
comunicare,
potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.
544/2004.
Solutionarea cererii de expropriere este de competenta
tribunalului in a a carui raza este situat bunul imobil propus
pentru
expropriere.
Instanta va verifica daca sunt intrunite toate conditiile cerute de
lege pentru expropriere si va stabili cuantumul despagubirilor si
suma
cuvenita fiecarei parti.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, despagubirea se compune
din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat
proprietarului

sau celorlalte persoane indreptatite.

Pentru stabilirea despagubirilor instanta va constitui o comisie
compusa din trei experti: unul numit de instanta, unul desemnat
de
expropriator si unul din partea persoanelor supuse exproprierii.
97 Expropriator, in intelesul Legii nr. 33/1994, este statul, prin
organismele desemnate de Guvern, pentru lucrarile de interes
national, si
judetele, municipiile, orasele si comunele, pentru lucrarile de
interes local,
conform art. 12 alin. 2 din lege
94
La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si
instanta, vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod
obisnuit,
imobilele de acelasi fel in unitatea administrativ teritoriala, la
data
intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse
proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in
considerare si dovezile prezentate de acestia.
Primind rezultatul expertizei, instanta il va compara cu oferta si
cu
pretentiile formulate de parti si va hotari, despagubirea acordata
neputand sa fie mai mica decat cea oferita de expropriator si nici
mai
mare decat cea solicitata de expropriat sau de o alta persoana
interesata.
6.5. Efectele exproprierii
Exproprierea produce urmatoarele efecte98:

 transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse

exproprierii in patrimoniul expropriatorului;
imobilul expropriat trece in proprietatea publica liber de orice
sarcini;
stingerea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uzul,
uzufructul, abitatia si superficia;
stingerea drepturilor personale dobandite de alte persoane
asupra imobilului expropriat, cum ar fi cum ar fi cele rezultate
dintr-un
contract de locatiune sau un contract de comodat;
subrogatia reala cu titlu particular: ipoteca si privilegiul
imobiliar se stramuta de drept asupra despagubirilor stabilite, iar
odata
ce despagubirea a fost stabilita, creditorul ipotecar nu mai poate
proceda
la executarea silita a imobilului respectiv.
Prin art. 35-37 din lege sunt reglementate doua drepturi in
favoarea proprietarului imobilului expropriat:
1.dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat;
2. dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului.
98 Eugen Chelaru, Efectele juridice ale exproprierii pentru cauza
de
utilitate publica, in Dreptul nr. 4/1998, p. 15-17, Flavius Baias,
Bogdan
Dumitrache, Discutii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind
exproprierea
pentru cauza de utilitate publica, in Dreptul nr. 4/1995, p. 27
95

Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, daca bunurile imobile

expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit
scopului
pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile
nu au
fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca
nu s-a
facut o noua declarare de utilitate publica.
Cererea de retrocedare se adreseaza tribunalului care, dupa ce
verifica temeiurile acesteia, poate sa dispuna retrocedarea.
Curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. VI din 29 septembrie
1999, pronuntata de Sectiile Unite99, a admis un recurs in
interesul legii
si a decis ca in cazul cererilor de restituire a imobilelor
expropriate
anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 33/1994, sunt aplicabile
dispozitiile Legii nr. 33/1994.
Retrocedare imobilului se face in schimbul unui pret, care se
stabileste ca si in situatia exproprierii, si nu poate sa fie mai mare
decat
despagubirea actualizata.100
Art. 37 din Legea nr. 33/1994 prevede ca in cazul in care lucrarile
pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar
expropriatorul
doreste instrainarea imobilului, expropriatul fost proprietar are
un
drept prioritar la dobandire, la un pret care nu poate fi mai mare
decat
despagubirea actualizata. In acest scop, expropriatorul se va
adresa in

scris fostului proprietar, iar daca acesta nu opteaza pentru

cumparare
sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de
la
primirea notificarii, acesta din urma poate dispune de imobil.
99 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. nr. 636/27.12.1999
100 Marian Nicolae, Discutii cu privire la aplicarea in timp a art.
35 36
din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publica,
in Dreptul nr. 11/2000, p. 25