"'''''''''','''u

......
"'~ .....'F
""" ..,

F0
~A','",

AR"" I.

jUSTINI"N

ANULIV
semestrul II

CURS DE
TEOLOGIE PASTORALA
I,

Preafericitul Ra,!;inte DANIEL CIOBOTEA

PATRIARHVtB1SERICIl ORTODOXE ROMA.NE

,-/
Preafericitul PArinte Patriarh DANIEL, Teologie pastoraltl- IV,2 - 2013

Violenta in familie ~i pastoratia vioientilor

Aspecte ale

pa ~to ra t iei

bolnav ilor

a. Sa biruirri suferinta din interiorul ei!

,
b. Suferin\a - biruin\ii asupra piicatului
c. Nevoia de solidaritate ell cei suferinzi

d. Medicul

~i

~i

saraci

preotul, lmpreuna lueriitori In fata bolnavilor

e. Programul vindedlrii noastre

f. Miintuitorul Hristos - pacient

,
g . cum sa ne comportam in fata suferintei
.

-'I f .

. -.

. '

Pastoralia persoanelor dependente de ~lCoQ I

a. Perspectiv3 spirit~ala a 'adictiei

L- ,

b. Coneeptul de boall! al dependenlei de aICool

e. Aleoolismul ca boa Iii de familie
d. Tilm1l.duirea patimii sau a bolii aleoolismului
e. Consilierea pastoraia:a alcoo licilor

Bogatia ~i saracia - De imp icdidi sau De ajuta sa dobandim mantuirea?

PelerinajuJ - eveniment pastoral-misionar

Preafericitul Pclrinte Patriarh DANIEL, Teologie pasldralo. - N,2 - 2013

VIOLENTA INFAM1LIE ~I PASTORATIA VIOLENTILOR

Fericili cei blanzi, ca aceia vor.mo$teni pamantul. (Matei 5, 5)

Viata ere~tina are ea fundament al invatarurii ei iubirca fata de tOli oamenii. Vio lenta,
incJusiv violen ta verbala, este 0 manifestare a lipsei de iubire, adicR 0 tu lburare ~ i 0 diminuare a
stari i de comun iune ~i de armonie intre oamen i. Dojana Cll blandele frateasca poate fi semn de iubire
pentru lnd reptare, dar nu violenta:,, '-1"1
'.
Mantuitorul Hristos ne s-pune ea su nt' l'fericiri eei blanzi , ca ace ia vo r m o~teni pAmantul "
(Matei 5, 5) ~ i "feriei\ i fdeato rii d~ race, . ca aeeia- fii i lui Dumnezeu se vor chema" (Matei 5, 9).
Acestea SUIlt cuvinte pc care noi trebuie sa Ie memoram, sa Ie punem la inima ~ i sa Ie traducem in
viala, incredintati fiind di omul bland, pa~nic ~i t3cator de pace este numit "fi u al lui Dumnezeu"
dupa har. Insa pentru a deveni fadlor de p,\ce, omul trebuie mai intai sa dobandeasca pacea
sufleteasca, iar aeeasta este data numai de prezen1a lui Dumnezeu in sufletu l omului. Pacea
interi C!ara se dobande~te de catre om prin ru gaciune, savar~i rca permanenti:'!. a binelu i ~i prin ev itarea
conflictelor. Paeea interioara a cre~t in u[ui este pretioasa ~i se disfrange asupra celor de langa el. De
aceea, sfintii daruiau paces lor ~i altora. Actiunile noastre ii afecteazA pe cei din jur in bine sau in
rau: omul bun din vistieri a cea buna a inimii sale seoate cele bune, pe eand omul eel cau din vistieria
cea re,a a inimii lui seoate cele rele (cf. Luca 6, 45). In prediea de pe munte a Domnu lui Iisus
Hristos, tacatorii de pace sunt numiti fe riciti (Matei 5, 9), dcoareee "in ei se man ifesta pacea ea
prezenla harica $i iubitoare a lui Dumnezeu - Izvoru! papi.i $i a! sfinteniei.

,,

Ca nd manifesfi"im blandete ~ i buniHatc fa1a de toti oam cnii, simt im prezenta lui Hristos
ill noi
In ziua de 25 noiembrie, eand lumea intreaga este ehemata sa fie solidara "impotriva
violentei, Biserica Ortodoxa 0 sArbatore~te pe Smnta Mucenila Ecaterina, 0 fecioa ra inte leapta, care
a eu ltivat pacea in terioad ~ i pu terea de a ierta pe altif $i de a nu raspunde la vioienta cu vio lent;l, la
ofen sA eu ofensa, [a ura Cll ura ~i la rau cu r;lu, ci a biruit rautatea altora eu bunAtatea ei.
I
In timpul nostru, ziua consaeratA, la nivel mondialluptei lmpotriva violenle i este un semn cA
societatea umana contemporana arc nevoie d
via~a spirituala profunda ~ i de 0 educalie sAnatoasa
ear~ .sa promoveze pacea $i dialogul intre 0 I eni, in familie $i in societate. tara constrangere' ~
umllire.
'
.,
Sfjn~ii lui Dumnezeu ne invata cll pacea interioara a omu lu i ~i cultivarea sincera a pacii intre
oamen i sunt manifestari ale daruri lor Duhului Stant 9J ltivate de om prin rugaciune, pocainta ~ i fapte
bune. Astfel, dind manifeslAm blande\e ~ i bunatate rata de tOli oamenii, simtim prezenta lui Hristos
"in noi ~i in jurul nastru, vedem in chipu l fiecarui om lumina chipului lui Dumnezeu in el ~i ramanem
in comunillne de dragoste cu Dumnezeu. Cand "insa un om se manifesta in mod violent $i agreseaza
un alt om. agresivuJ .se dezumanizeaza, iar rela\ia interllmana dintre el ~i alti i se degradeaza.
Prin urmare, trebuie sa ccrem permanent de la Dumnezeu darul pacii, sa il eultivam in sufletul
nostru $i in rcJat ia noastra eu oamenii; sa promovam legi, institutij ~i programe care protejeaza pe
capii, pe adult i ~i pc balrani de violenta; sa dezvoltam constant ~i eonsecvent 0 edue8\ie ~i 0
civil izatie a pacii, nu una a violentei, a profitului obsesiv saLi a afirmarii agresive. In aceasta
priv inta, sa urmam cu prioritate lumina sfintilor rugatori, blanzi $i facatori de pace, care au biruit
raul cu binele ~i violenta ell blandetea.

t
1

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013

AstAzi, familia natura lii, tradilionala se ana in cri u, in mutatie sprc un v iitor confuz ~i incert,
i~ ~.ra ~o.astra .~i in loata EU,ropa, astf~1 in.~al cri za familiei .estc .~ercep~Jtii ea s~~~tom ~l crize~
Clvlliza\ICL occidentale; 0 cnzl1 a SOclcta\1I contemporane IIlSli$ l . "Cnza famlltcl devine mal
devreme sau rnai larziu $i 0 criza a Statului" - femarea in 1998 pre$cdinta Sena tului Poloniej2.
Vio[enta este 0 incalcare a poruncii iubirii date de I-Iristos-Dom nul , iar vioienla in fami lie, 0
anomalie cauzalii de 0 criza spi rituala, de indepartarea omului de Dumnezeu. Din nefericire. violenl8
in familie estc una dintrc forme!e de vioJen\a eel rnai frecvent [ntftl nite, dar $i una din eele mai
ingrijoraroare, pentfll ca este prea put in vizibila. Potrivit legil se nume~te "violen{a In familie" orice
acl valamtilor, flzic sau emotional care are lac intre membrii unei Jamilii. in cele mai multe din tre
cazuri, actele de violent8 sunt ascunse de clHre victimll, din ' cauzs sentimentu lui de team8 fata de
agresor $i de jenA fata de societate . Violenta in familie are numeroase efecte negative, grave, atat pc
termen lung cat ~ i pc term en scurt, c!J./ un impact soc ial extins, deoarece accasta a fecteaza in mod
direct victimele ~i indirect membrii de' familie sau persoanclc care asista la aetele de violenta3.
De~i panli de eurand se presupunea ca femcia esre ce l mai adesea victima violenlei, In urma
noilor .ccreetar!, s-a descopcri l ca, de fapt, ~i ,,~marul b.arba\ilor a~resa\ i este deslul d.e ~ar.e. ~xpen;!i
acestUl domemu de eercetare sunt de acord ct!.~ lIntem In fata unUI fenomen muir mal raspandlt decat
4
arata sondajele, pentru simplul fapt ea multelrapte nu sunt raponate politiei sau sp italelor .
Viata c re~tina are ca fun dament al invataturii ei iubirea fata de to\ i oamenii, iar violenta este 0
man ifestarc a lipsei de iubire, adica 0 tulburare ~i 0 diminuare a starii de comun iune ~i de armonie
intre oameni. Mantuitorull-lristos ne spune ca suntJerici/i cei bI6nz;, eli aceia vor mO$teni ptimantul
(Matei 5, 5) ~i jerici/i focalorii de pace, eli oceia flii lui Dllmnezeu se vor chema (Matei 5, 9), iar
Sffintul Apostol Pavel Ie spune galatenilor cn i mpotriva blande~ii, infranarii ~ i curaliei nu este lege
(cf. Galateni 5,23). Doja'na cu blandete fra\easca poate fi semn de iubire pentru indreptare, dar nu
vio l en~a.

Acestea sunt euvintc pe care' noi trebuie sa Ie tradueem in viata, incred intati fiind ca amul
bland, p~nic ~i faeator de pace 'esle numit flu al lu; Dumnezeu dupa haT. Sa luAm aminte [a
indemnul Sfiintului Apostol Pavel: Purlati~va sarcinile unii altora ~'i a$a veli implini legea lui
Hristos (Galatcni 6, 2), ~ i , prin dragoste, respect ~i incredere reciproea sa devenim tacatari de pace.
in loc sA recurgem la violenta., noi trebuie sa-L rugam pe Hristos ~i sa-l spunem ee lipse~te cu
adevarat familiei ~i sa inleiegem ctijericirea Jamiliei esle un dar de la Dumnezeu $i nu un drept care
trebuie cuceril in spirit individualist-egoist . Trebuie sa aparam ~ i sa cultivam sfi ntenia caslitoriei,
solidaritatea familiei, demnitatea mater"nitatii, a paternitAtii, a filia\iei ~ i a rraternitatii!ii sa Ie privim
ca tiind darurile lui Dumnezeu pe care trebuie sa Ie pretuim. Familia adevliralli se bazeaza pe
dragosle, ineredere ~i ajutorare ~i nu poat~ ' ft redu sa la aspectu l ei biologic, jurid ic, psihologic,
sociologic sau cul tural , ea este ma i mull dedit toate acestea laola lta !i i Ie transcende, pentru ca are
vocalia de a fi in fume icoana iubirii divine ve$nice. Cun uni a este binecuvantata de Biserica in
calitatea ei de icoanl1 a iubirii dintre Hristos ,~j B iser:ic~>djntre Dumnezeu ~i umanitate, astfel incat
familia poartA in ea taina man tu irii. ~i a vi~tii ve~nice. De ~ceea, Bi serica nu poate fi de aeord cu
mentalitAtile primitive ale eelor care praeticA v i olenta \~I-~u- mani festAri agresive in cad ru l familiei ~i
in sacietate.
'
Prin urmare, ea slujitori ai Bi serieii, trebuie :
I cr. Mgr. Giovanni Battista Re, La crise de lafamille, c'esl a1/S5; la crise de fa societe, in lucrarea colectiva Oroits de
/'homme, fami/le el polilique, Conseil Pontifical pour la Famill e, lie Rencontre d'hommes poliques et de legislateurs
d'Europe, 22-24 octabre 1998, Rome, Miteur Pierre Tequi, Paris, p. 167-171.
l Alicja Grzeskowiak, President du Senat de la Republique Polonaise, "Defense de In famille dans I'est de l'Europe", in
Oroits de l'homme,famllle et politique, p .I06.
J www.profamjlja.ro..
4

ibidem.

"
Preafericitul ParintePatriarn DANIEL,
Teologie pastorala - N,2 - 2013
.!

-.

..

s:i cerem permanent de la Dumnezeu darul paeii;

s~ 11 cullivam in sufietu! nostru ~i in relatia noastra eu credincio:;;ii;
sli. prornovam legi, institutii ~ i programe. care protejeaza pc copii , pc adulti ~i pc batrani de
violen\l'i;
sa dezvoltiim constant $i consecvent 0 educalie # 0 civilizalie a pacii, nu una a via/enlei $i a
profitt/lui obsesiv sou a afirmarii ogresive.
in aceasta pri vinta, sa urmam ell priori tate lumina sfinti lor rugatari, bW.nzi ~i fi'icatori de pace,

care au biruit raul eu binele

~i

violcn\a ell blandetea.

ingrijorati de amp loarea pc care a 1uat-o acest renamen socia l indreptat impotriva fam ili ei
situalia de criza prill care treee fami lia naturala, trad itiona la, astazi,
Patr iarhia Romana s-a a laturat aqiun ilor de combater~ 'a vio lentei :;; i discriminarii, imp licandu-se
aetiv prin preotii ~ i profesorii de re ligie din Romania in programe de prevenirea $i cornbaterea
violente i, inlolerantei :;;i margi na lizarii carora ead victime mai ales fe meile:;;i prune ii.
in fata aeeslu i f1agel a1 societatii contemporane trebuie sa tim alaturi toti cei responsabili,
autorilrtti $i foruri dccizionale :;;i rnai ales intreaga comunitale romaneasca, invatand ea trebuie sa ne
manifesU\m responsabil. sa respectam dcmnitatea u~ana. sa eviU'im atitudini ~ i comportamente
degradallte $i urnilitoare la adresa frat ilor $i surorilor noastre pentru ea Dumnezeu nc-a creat pc toti
egali, eu aeeea$i demnitate:;;i cu ace l ea~i pos ibilitil\i de dobandire a rnantuirii $i a vietii ve~nice.
cre~t i ne ~i co n~ticnt i zan d

Preafericitul Parinte Patriarh DAN IEL, Teologie pas toraiCl - N,2 - 2013

ASPECTE ALE PASTORA TIEl BOLNA VTLOR

Dumnczcu arc eu fieeare dintre oamcni 0 pedagogic, 0 luerarc aparte de a-i apro pi a de E1. Pe
unii Darneni ii apropie printr-o san~ilate puternicA, pentru care ei muttLlmcsc lui Dumnezeu, iar pe
al\ii ii apropic pri n incerd!.ri, prin ingaduinta unor boli.
Trebuie sa ne ingrijim deodata ~i de vindecarea sufletului, prin Spovedan ie, ~i de vindecarea
trupului, prin rugaciunc, prin Sfiintu l Mas lll. Foarte adesea nu ne pocaim de voie, c i de ncvo ic. Nll
ne pocaim cdnd ne merge bine, ci cand sunfem incerca(i de necazuri $I sl!ferinle.
ee i patru prieteni care I-au punat pe stabAnogu l din Evanghel ic la Hri stos reprezin tl'i
Biserica, atat clerici, cat $i credincio$i . Nu Ii se dA numelc pentru a arata d!. ei reprezinta multi mea
credineio$ilor care nu se gandesc doar la ei in$ i$i $i la sa.natatea lor, ci ajula $i pc cei bolnavi sA se
vindeee. De aceea, Biseriea, reprezentatA prin ace$li patru oameni ca re il aduc pc slabiinog ia
Hristos, sc roaga pentru ee i bolnavi, pcntru eei neeaji~i , pentru. cei intri sta\i , pentru cei care su nt
imobilizati la pat, pentru cei in sufcrinta, pentru cei ce nu se mai pot ruga ei "i n ~i$ i. Evanghe li a ne
a ra l ~ ed la eredinta acestui fiu duhovnicesc, care sc podi. i e~te prin s urerinVi, sa adAugat $i cred inla a
patru in$ i care credeau puternic crt lisus sin gur poate sa-I vindccc. Evanghelia ne cheama sA ajutAm
$i no i pc al~ii sa vi na la Hri stos. Nu ~ti m daea cei patm care Iall adus pe omul paralizat la Hristos
euno~teau sau nu pacatele lui, dar vedem ca nu il judeca, ci iI ajuta. 'Noi foa rte adesca judecam pe
oarnen i ~ra sa-i ajutam. Nu eSle permis stijudectim pe cineva dacti nu i-am ajutat. Evanghelia este
plina de indemn uri duhovnice$ti pentru a crc$te spir itual.
Sfint ele Evanghelii sunt tulburatoare pentru ca ne arata in pri mu l rand cilUi suferinta era in
popor ~i cum Se comporta Mantuitorul lisus Hristos. despre Care prooroeul lsa ia a spus cA este un
om al s uferinlelor, al durerii , $i prin ranile Lui, noi , to\i, ne-am vindecat. lubirea milostiva a lu i
Dumnezeu este sensibila in fa~ sufcfin \ci, pentru ca Dumnezeu nu apArii boala $i nici moartea; ele
nu fac partc din timpul lui Dumnezeu eel ve$nic. Boa la, sufcrinta, moartea sunt urmArile pacatlllui .

Sa biruim suferill!a din interior,,1 J i! ' ,

Exista multi suferinia astazi ~i, de aceea, trebuie multa. sensibit itale pentru a intelege
suferinta $i pentru a 0 a/ina, dar ~i pentru ai da un sens fo lositor mantuirii noastre. Sunt foarte multi
oameni care, atunei dind se afla in suferin\i1, i$i pu n intrebarea: De cc locmai eu sa sutar? Sunt eu,
oare, cet mai paditos? Sunt eel mai r~u dintrc oa mcni? Desigur, Stintii APOS10li ~i Sfinl ii Parinti au
dat raspunsu! la aceste intrcbari, dar foarte adesea raspunsurile lor trebuie sa. tie expl icate, prezentate
intr-un limbaj existent-iat, adecvat contextului cultural in care traim. Avem de-a face cu 0
dimensiune foa rte profutldd a vic;ii, ~i anumc s uferin~a, care in lisus Hristos Domn ul IlU a fost
evitatA, ci transfigurata, asumata ~i schimbatA in umanizare rnai profunda. ~ i intr-o biruinta pornita
d in interiorul suferintei. Hristos Dol!tnul nu este impasibil ca Budha, ci este un Om al dureri lor, un
Om al suferintei, 8$a cum L-au prevestit prooroeii Vech iului Testament, rnai ales prooroeul Isaia in
eapitotut 53; "Om at dtlrerilor ( ... ) prin rl1nile Lu i noi tOli ne-am vindccat" (Isaia 53, 3 ~i 5). Dreptul
Tov, care sufera tara niei 0 vina, cstc 0 prefigur<ll"c a lui Hristos, este un om care a primit un har
deosebit de la Dumnezeu ea sa sufere, dC$i nu are nici 0 vina. EI suferd ~i rabda, dar nu se
rAzvrAte~te. Dreptul lov cste un om care rabdd suferinta cu eredinta puternicA in Dumnezeu ~ i eu 0
nadcjde neindoielnica. EI prefigureaza rnbdarea in suferinta a Mantuitorului nostru lisus Hri stos, dar
~i a tuturor dreptilor.

Preafericitul Pfu:inte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013

Sufe rirq:l- biruin tii as upra paca tulu i

Sensu I biblie ~i patristic al su ferin!ei trebuie s~ stea la baza tuturor explicatiilor pc care Ie
dam noi ea pastori de suOete cand ne anam aproapc de eei su feri nzi , de cei bolnavi. Nici boala, niei
suferin!a nu s llnt fi re~ti. Ele au devenit "fire~ti " sau a doua nat ura din eauza paeatului , dar
Dumnezeu n-a facut !lici boaJa, nici su ferin\a ~ i Ill! Se bucura de su fer inta nimanui. Pacatul este
originea sufcri ntei, iar ceca ce se transmit: crhditar e i'ncl inarea spre paeat, nu vina lui Adam.
ace,:a, cand no~ s punen~ in Psal mu! 50: ,,!n ~,ca~e In-a nas~ut m ~i.ca mea", [rebuie sa in~elegem:
pacatos m-a nascut malca mea. Aeeasta mclma(le sau predlspozl\le spre pacat se rno~tene~re ea
urmare a paeatului slramo~ese, insa, in Hristos Dom nl;ll, toemai ceca ee a fost urmare a pacatulu i su ferinla - a fosl transformata in mijloe de indepartafe -de paeat. D e~ i Hristos Domnul este Tara de
pacat, asuma su ferinta in mod li bcr ~ i 0 transfo rm a in biruinta asupra paeatului. Din acest motiv, in
isp itele durerii, care sunt cde ale sufe rintelor rastignirii, Mantuitorul Iisus Hristos ramane statornic
in rabdare, eu nadejdea in Dumnezeu , ca om - El fiind Fiul lui Dumnezeu Talal -, iar prin aceasta
rabdarc EI biruie~ te s uferinta, dandu -i sens ca aseultare pana la capat, dandu -i sensu I fidel itatii
desa v ar~ite fa( a de Dumnezeu ~ i al un irii eu Dumn ezeu. Dar pentru ea S-a smerit pe Sine in
suferin \a, DUlllnezeu i-a dat Lu i un nume mai presus de orice nu me: "cn in nume le lui lisus tot
genunchiu l sa se piece, al ec lor eere~ti ~ i al celor pamante~ti ~i al cel or de dedesubt" (Filipeni 2, 10).

Dr

Nc\'o i:1 de solid a ritate eu cei sufe rinzi ~ i sa raci

Drepl Ufmare, eSle foa rte important sa retincm ea adevar central faptul ea boa la ~ i s uferinta
nu sunt voi te de Dumnezeu, nu fae parte din chipul lui Dumnezeu in om, ci ele sunt urmare a
pacatu lui ~i , de aeeea, trebuie sa lucram pentru vindecarea boli i ~ i pentru alinarea su ferinlei. Ynsu ~i
Manluitorul li sus I-irislos a venit sa ne vindeec de pacat ~i de boala. Multimea de bolnavi vindecati
de EI, bo lnavi de toate fe luri le, de boli s u nete~ti ~ i trupe!?t i, ne arata ca Biseriea, trupul tainie al lui
Hri stos, trebui e s<1 lucreze in aeeea!? i direc\ie - de vindecare a bo!ilor, de alinare a s uferin~elor. l ar
atune; ctind boala nu poale ji vindecala, at unci ea trebuie trans/ormata inlr-un mijloe de apropiere
mai mare de Dumnezeu $; de unire cu El. in acest se ns, rugaci unile pentru bo lnav i trcbuie insot ite de
Spovedanic ~ i de impa rta.$anie, pentru ca suferinia ~i boa la sa lie transformate In aprop iere de
Dumnezcu ~ i in unire cu EI, pentru mantuirea ve~ ni d. Cine se un e~te cu Dumnezeu se m antu ie~te,
iar cine sc desparte de Dumneze u pierde mantuirca.
De pi Ida, In momentul mortii Mantuitoru lui pc cruce, talharul di n dreapta, care s-a poeait, semantuie~tc, iar eel din stanga Mantuitorului , care cste devet itor ~i razvr~tit. pierde mantuirea. In
acest se ilS, Fer icitul Augustin spunea en pc Goi gota vcde lrei oameni suferinzi : unul Care
mantuie!?te, al tul care se manluie~te prill podiinta ~ i a ltul care pierde mantuirea prin nepasare
duhovniceasca.
A!,iadar, in toata calauzi rea pc care 0 dum eredincio~ilor, 'in toata indrumarea dullovnieeasca,
noi trebuic s[\ avem drept ca lauza aeeasla lumi na a Manlu itoru/ui lisus Hristos. Se constatA 1nsa In
pastoratie ca, alunei eand suferinla estc inso\ ita de saraeie multa, cand bo!navul nu arc nici bani
pentru medicall1ente, nici bani pentru lucruril e strict necesare ~ i cand mai nimcre~te ~ i intr-un spital
foa rte sarac, suferinla lui se amplifica. ea atare, este ncvo ie, pc langa rugaciune, pc langa sfatu l
duhovniccse bun , pc langa Spovedanie ~ i imparta~anie, de multa s~lidaritate cu cei suferinzi ~i
saraci, de aj utorare a [or eu mcdiearnente !?i tralament. '
Cand e ineva sufcra, daea este inconjurat de prieten i sau de membrii familiei cu afectiune,
suferinta lui se diminueaza, pentru ea i se arata solidaritate, s impatie, prezenta iubitoare, prietenoasa,
frateasca. Su fcri nta ~j s inguratatea se ingemaneaza; s in guratatea se amplifica din eauza holii, iar
sllferinta bolii se amplifiea din cauza singuratatii. Deei , este foarte important ca preotul sA fi e
prezent ca parinte duhovnicesc langa ce i bolnav i sau sufer inzi, sa cultive prin rugaeiune ~i sfat bun
comu ni une d uhovnieeasca, de famili e sp iritualA, rnai ales daea spi talul are eapela sau paradis .

Preafericitul Pru-lnte Patriarl-LDAN IEL,

"

Te~lOgie [XIstorald -

lV,2 20 13

.1, .'
" .

Medicul ~ i preotlll, imprcun a J'll cratori in fata bolnavilor

Medi cina moderna aeorda prea mare importan~a aparatelor ~i analizelor fata de dia logul cu
bolnavuL Ca atare, foarte adesea, omul slA singur intre aparatele care, desigur, sunt necesare, dar
l ipse~te toemai dimensiunca personala: a prezen\ei altor persoane langa eel bo lnav. in eonseeinta,
rolul preotul ui este extrem de important. Am putea sp.une chiar ea nimeni nu poat~ ln locui preotul
din spitale, iar medieul este ehema! sa eoo pereze cu preotu!; $i preotul eu medicu!. In spi tale, in fa~ a
bolnav ilor, ei nu sunt concurenti, ci impreuna lucrntori. Trebuie sa fie eooperanti , iar din acest punet
dc vedere este mare nevoie de prezenta preotu lui de caritate in spital, eSle marc ncvoie de prezenta
unei cape Ie, a unui paracJi s, este mare nevoie de literatura duhovniceasca pentru Intari rea $i
incurajarea cclor bolnavi.
Exista preoli ortodoqi In tara $i in strainatatc care cultiva dimensiu nea sp irituali'i medicaliL
Sunt impresionantc conexi unil e pe care Ie fac unii medi ci intre sa.natate $i spirilualitate, intre $tiinta
med icala $i componamentul du hovn ieese al omu lui . Ex ista un potent ial de d ialog foarte mare. Cel
rnai nimeri t este ca aceasta legatura sa aibA loc rnai intai in interiorul unei persoane ~ i apo i Intre rnai
mu lte persoane, unde teologul sa fie med ic ~ i medicul sa fi e teo log. Este yorba de 0 sinteza
creatoare, care trebuie sa dai nuiasdi ~ i , cotodaUi, descopcrim $i voca\ ia preot ului de alta data, care
este sratuitor in eeea ee prive$te darul sanatat ii , pcntru a ajula e rcd i n ei o~ii. Mi nun i se fae $i atunci
can d reu~e$te 0 operat ie ~i atunci cand se recomandli cel mai bun tratarnent.
De asemenea, este marc nevo ie de a rn ob iliza eom unitatea de acasa, famil ia ~ i parohia,
pentru ea eel bolnav sa nu se simta si ngur. Nu eSle su ficient sa se roage c10ar preotu l de earitate
pentru eel bolnav, ei trebuie ca $i preotul paroh ~i preo\ii sl ujitori din parohia ce lu i bolnav sa se
roage. Preolii trebuie sa cunoasca listele bolnavilor lor din parohie. Cand un bo lnav ~t i e ea intreaga
comunitate se roaga penlru el, prime$te 0 alinare, 0 incurajare, 0 intarire mai mare.
Program III vind eciirii lI oastre

Programul vindecArii fi ccaruia dinlre no i sc realizeazA prin lacrimile podii nte i, rClnnoind
botezu l prin spovedanie ~i prin plinirea iertarii pacatelor. A~a ne vindecam su netu l de ranile pc care
demonii, pacacul ~i patimile ni Ie imprima In su tlet, din trup. Prin impart a~irca ma i deasa, dupa ee
ncarn spovedit, am primit iertarea pi'icalelor, refacem comuniunea ell Dumneze u, ne bucuram de
prezenta Lui iubitoare, iertatoare ~j sfi n\ itoa re. Pri n faptul ca vcnim rnai des la bi ser ica, ne a tlam pe
drumul cel bun, ne pregatim pcntru cea de-a doua venire a Lui . Cand EI va pli'iti eeea ce noi am
chel tuit. Cand EI va rasplati celor ce ~ia u cheltuit energia lor, de a darui bunaratea lor ~ i de a
con tribui la vindecarca su fl ele lor altora, pentru ca Evanghelia spune: "Mergi, fa ~i tu asemenea!" .
De aceea, Evanghelia este un program de aqiune , nu este 0 simpla invit a ~i e la medita\ie. Este un
indemn la fapte.
Mantllitoru l Hristos - pacicnt

Vizitarea bolnavifor este, de asemenea, foarte importantli, iar Mantuitorul Jisus Hristo s ne
spune ca, yom fi judecati dupa cat '<;1m iubit pc semenii no~tri cu iubire mi lostiva, iar EI devine
Mantuitorul pacicnt. "Am fost bolnav ~i nu M ati cercetat", spune EI (cf. Matei 25, 43). Nu spune:
nu Mali vindecat , pentru cll: nu sta in plltjnta noaslrll: sa vindeclim, dar sta in putin la noastra sa
viziH\m pc cei bolnavi. Oeci, El este cand D1qiorul su netelor ~ i al trupurilor noastre, cand pacicnt.
I-Iri stos Dom nul cstc lainic prezent in ~ edjelll competent ~ i credinc ios care devin e mana Lui
v indeditoare, alegand ce l mai bun medicament sau operand in modul cel mai lntelept $i potrivit eu
un bolnav care are nevoie de 0 intervcnlie chirurgica la; desigur, eu aceasta con~t iin \ai ~ i smerenie
cre~t in a cA, de fapt, medicul tratea,z.!i, dar Dumnezeu vindeca. Este foarte important sa vedem ca

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pasiorald - IV,2 - 2013

Mantuitorull-l ristos, Care estc Doctorul suOetelor ~i aJ trupurilar, luerand prin mana mcdicu lui, este
prezent, In acela~i timp, In bolnavul care are Ilevoie de vindecare. de prezentA iubitoare, de cineva
care sa-1 7ncurajeze, ca sa nu sim ta singu ratate muitu in timpul surerintelar marL
Aceasta abordare duhovniceasca profunda a balii ~i a vindedi.rii este necesara, pentru ca,
altfel , risca m sri rerlucem persoana la individ, la un numar, la un obiect de util itate irned iata sau 0
cansidcd'im importanta dupa cat estc de uti li'!. societalii. Oar noi ~tirn ca amu l are 0 valoare ve~nica.,
intruciit este creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel ve~ ni c viu, deci chcmat la viata ve~nica. Viata de
aici, de pc pamiint, es.~e 0 pregatire pentru via\a ccreasca. ve~nidi ~ i alull ci preotu l trebuie sa arate
deodata importanta sanatalii , ca dar allui Dumnezeu, dar ~i importanta mantuirii, care este rnai mare
dar dedit sanfHatea trupeasca. lar daca nu pulem ajunge la sanlHate trupeasca deplina, cel pUiin sa ne
ingr ijim de cea mai marc va loare pe care 0 putem primi , eel mal mare dar, anume mantuirea ~i viata
ve~ n jca. Aceasta perspecliva a valorii eteme ~i un ice a fiecarei persoane umane create dupa. chipul
Persoanelor divine ve~n i ce este cxtrem de importanta astazi, intr-o lume a sceularizarii, in care
dimensiunea sacra a vietii a slAbit foartc mult. ExisHi astazi un ut il itarism foa rte mare, dar exista
putina convingere in ceea ce prive~te valoarea etema ~i unica a persoanei umane .
Este foarte important sa retinem de ee, in rugaciunile Biserieii, cererea cea mai frecventa
este: ne rugam pen/ru sana/alea $; mdntuirea sailor. Ne rugam pentru sanatatea ~ i mantuirea
oamenilo r, ele fiind doua valori esentiale pentru vi ala persoanei umane.
Ca slujilori ai lui Dumnezeu, ne straduim sa ajungem 0 prezenta a main ilor vindecatoare,
ajutatoarc $i ali natoare de suferinta ale Mantuitorului li sus Hristos ~i sa aducem bucurie in mijlocu l
intristarii, al inare in mijloeul suferintei ~i prezenta parinteasca ~i friiteascl in mijIocul singuratati i
eel or bolnavi.
Mantuitorullislls Hristos nu nc invatli doa r prjn Cllvinte cum sa IIC comporHim in fata
suferin(ei, in fata morrii , ci ne invata ~i prin moduI Sau de a fi ~ i prin modul Sau de a s.1ivar~i
luerarca Sa malltuitoare, Este deosebit de important ~i semn ifi cativ raptu! di Hristos Domnul , cand
Se intalne$te Cll moartea, 0 schimba in viata, eand Se in ta ln e~te eu singuratatea, 0 schimba in
comuniune, cand Se intalrte~te cu intristarca ~ i cu laerimi!e Ie sehimb~ in bucurie. intalnirea Lui cu
cortegiul funebru a schimbat viata femeii care era copte~iti'i. de durere ~j a redat viala tanarului care
_
era mort.
Cu alte cuvj'nte, Evangheliile-ne invat~ cli nimen i din cei ce se intalnesc cu Hristos Domnu!,
care estc Izvoru l v i e~ii, nu ramane cum a fost, ei se schimba - daca se intalne~te cu adevarat cu
dumneze irca Lui. Cand a spus "Nu plunge!", Mantuitorul Iisus Hristos nea aratat ca trebuie s1\
man gaiem fam ili ile indo liate, sA tim sensibil i la lacrimile celor care plang. Cu totul surprinzator este
fapt ul di Mantuitorul spune femeii vaduve din Evanghelie: "Nu plange!", dar cand a vlizut pe
prietenul sau Lazar, a patra zi d~pa{~oarte, Evanghelia ne spune ca: "Iisus ptangea, (loan 11,35
eel ma i scu rt verset din NOli l Testament). De ,cfo EI, care pHinge atun ei cand vede 0 fiin~a draga ca
este moarta., ii spune vaduvei "N.ltpl;1nge.!". 'El -plange, iar ei i i spune sa nu planga. Pentru ca sa ne
arate noua ea lacrimile celuilalt lrebuie mangaiate, ~terse, oprite inaintea propriilor noastre lacrimi,
ea sa arat~m iubire fata de semeni. A zis "N u plange!", pentru cli $(ia ca aceasta feme ie era la
caplitul puterilor ei suf1ete~ti ~ i ca sfl nl! cada lr ,deznadejde, sa nu fie cople~ i ta de prea multa durere,
ii spune <lCeasta. lar la inv ierea lu i Lazar a zis: "Lazare, ie~i afara!", ell lacrimi in ochi, pentru ca a
vrut sa nc arate cli este Om ~i oumnezeu in aeela$i lim p. Ca oumnezeu I-a inviat, dupa ce ca Om a
plans, aratand cfl EI nu eonsidera moartea ea fenomen natural. C; moartea este urmarea pacatului
stramo~i l or Adam ~i Eva, fiind provizorie. Omul care prearna re~te cu adevl\rat pe Dumnezeu este
omu l eel viu.
Oric in e este credincios este !uptAtor cu boala, cu suferinla, cu necazurile. De aceea s-a spus
ca bolnavii sunl mar/irii vremurilor noastre. ~i noi trebuie sa ne rugam pentru sanatate, iar daca

Preafericitnl Parinte Patr iarh DANIEL, Teologie pastoraid - IV,2 - 2013

doctorii nu pot vi ndeca boa la, nu trebuie sa deznadajdu im, ci sa ne rugaJn ma i mu !t ~ i sa ne

apropiem cu smerenie ~i mai mare ,de Hristos. Se Intamp la ca cei bolnavi sa trcaca la cele ve~nice. in
acest moment intcrvine grija fratcasca, cre~ti n easdi., pentru cei Ill doJi a1 i. Cum sa ne campor/am
ca pastori de suflete $i ca frati Cre$lini cu familiile indoliale? Sa fim alaturi de cei care sunt singuri
$i coplc$iti de suferinta din cauza pierderii unor fiinte dragi . Noi nu putcm savar~i minun ile invierii
din mOf\.i ale tuturor persoanelor care mor, dar ceea ce este in mod deoseb it important cste sa ne
rugam pentru cci care trec [a Domnul, ca ce i morti t rupe~te prin despartirea sunetuiu i de trup sa nu
sc desparta de Dumnezeu, ci sa traiasca su flete$te.

10

Pro Julian NEGRU

Floyd PIl A>JYZ

N icoleta A M,.\ RIEI

Capitolul I

o PERSPECTIVA SPIRITU ALA

ASUPRA ADICTI EI

PASTORATIA
PERSOANELOR
,
DEPENDENTE DE ALCOOL

.,_

..\

prel ef-,cri am (\h:~" sa \l)]"bim dcs prl'

dependcn{fill1 genl'rC'li , dar am pre-ferat ~a discut,lm in "pc-cia! despre alcoolism, intrucat il \'eden1 ca cel mili eloC\'ent
exemplu de dependen~a. Aceasta I1U numai da torita faptului

ca fenomenu l alcoolismlllui este de depart"e ee l mill CllnosClIt

In ta ra noastra la ora actllaJa, dar ~i pentru ca ceea ce se
aplica pentru boaJa alcooli smului este \'alabi l ~i pentm boaJa
dependentei de aJte subs tante sau comportamente. De as/.?mcnea, procesul spirituc1 1(lJ recuperari.i din de pen dente este
foarte asemi'mator in ma i toate cazurile, fie ca e vorba de al cool, heroina sall cannabis. Desigurt l!xi s ta :?i densebiri intre
depend ente $i sqlutiile afcrcn-ie propu se, dar \'om accentUi1
asemanarile dintre ele eLi scopul de a Ie putea In\ek'gc IT"\ai
bine dintro perspt'ctiva teologica unitara $i coerenta.
Un a lt motiv pcntru ca re vom trata Cll precad erC' $ U biectul.alcoolismului este di., astfel, vom pute-a gasi nenllmaxa te m,hturii scripturistke ~ i patristice des p re
alcool-alcoolism-betic, sp re deosebire de d i'oguril e ilegal~,
ca r(' llll ('fau atat de ra spil. ndite 7n Ved1it11c.

Lu~ra n~

p~~ ptlr c llr~L1 1 nce s l t~i

publ il;ata (u binecuvantarea

Preafericitului Parinte

DANTEL
PJlri<lrhu l Bisericii Ortoliuxe ROlTlant'

Editura BASILICA a Patriarhiei Romane

B\l CllIe~ ti - 2012

11

12

o PERSPE01VA SPlRITUALA ASUPRA ADlq'lEI

PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE AlCOO~

in mod cert, in mi ntea tana ru lu i teolog se ridica mtrebarea: de ce trebllie sa invete ~ i sa inteleaga aceste concepte,
care par l1:ai degraba ca apar~i nand domeniului ~tii nte l or
medicaie, psihologiee sau sociale? Atat timp cat dependenta
estc 0 boaU1, ~i lu crul acesta a fost stabilit mca din 1956 de
d'itre Orga nizatia Mondiala a SaniHapi, de ce acest domeniu
trebuie sa intre ~ i sub incidenta studiilor teologice, ~ i nu
doar a eelor medicale, psihologiee sau.soeiale?
Raspunsu l se afia In cele ca teva afinnapi neeesare, pe
care Ie vom enumera in cele ce urmeaza ~ i ca re vor fi argumen tate de-a lu ngu l intrcgului curs:
(011511111111 de SlIvs tal1!e psihoactive nJectea;ii toate dil1lt?l1si"!mile jiintci Llman/?: fizidi, psihiea, sociala ~i duhovniceasc.3..
Interesul pentru luerurile spirituale autentice, precum ~i reiapa cu Du'mn ezeu sunt grav afectate de dependente. Dep7!ir=
denta repn!zil1tii 0 mnl1lfestare vizibila a degradarii spiritulu i u/JJ(//"!:
o COllsecilltii illevitabilii $; 0 Jorllla Il respingerii III; DWnlteUfI,
-"\unde
vlllnerabilitatea fata de atacurile demon ice este ex. ,
- lTema. De aceea, in baza mandatului incredi.ntat de Manluitorul Hristos de a fi "pesear de oameni" i "medic de suDete"
preoh.tl trebllie sa tie sa aduca la "stauJui oil ~r" oaia eea ratadta, bolnava ~i amenintpta de moartea cea ve~nidi, Apoi,
in straduinta de a-i asista pe oameni in procesui manruil"ii,
preotul va tTebui mai intai sa-i lnsanato~asc.3. sufletete, pentru ca, in final, sa Ie ofere suprema vindecare: manlu irea.
Preotu/ este /IIedic de stifle/e. "Ortodoxia este i.n principal
o metoda te rapeutica j 0 educa~e terapeuticii." 1, iar "luerarea

~i

1 Mitropolit Hierotheos VLACIIOS, Psiholcrnpin ortodox4 - con til1llnrc

dezbnteri, Ed, Sophia, Bucure~ti, 2001, p. 182.

12

13

preoplo r este in principal terapeutiea. fPreotul] poate sa fadi

i opera sociaia i multe aite opere care sunt in Biseridi, dar
loate acestea h'ebuie sa fie integrate i.n conduita terapeu ti ca"2.
Un preot cu 0 reaia vocape pastorala nu va putea fi multumit
doar sa-i irunormanteze pe cei pe ca re nu i-a putut ajuta. El
nu va fi multumit daar sa lncurajeze pe eei sllfe rinzi, ci va
face tot posibilul sa intervina in viata lor pentru a schimba
eeva, cu mijloaeeie pastorale pe care Ie are la dispozipe.
(onsunllll de alcoo! este doar un SilllptOIl1 al bolii alcoolislIlulu i, $; I1U boola II1SJli. Ei reprezinta doar varful icebergului,
eeea ce nu se vede de catre ochiul neavizat i/sau neatent,
'collsti tuind cauza, i anume, serioase tu lbu diri spirituaie.
Prin urmare, va trebui sa vedem, din punet de vedere
teologic, care sunt resorturile adanci ale fiintei umane ca re
i.mping la nevoia aeeasta irezistibila de a consuma o3!l1..l mita
substanta, ~i la dependenta fizica !iii psihidi ce apare la un
momen t dat. Avem convingerea ca, und eva, in "strana" sufletului fieca ruia, exista deja 0 inh.litie legata de acest aspect.
in primul rand, trebllie sa spunem ca"in su.t1etul oricarui om exista acea tendinta spre 0 stare de bine, 0 na zu inta
nedefinita dar persistenta i infi uenta, ca re determina cele
m~.i ITlUlte dintre deciziil e, optiLlnilt:' ~i c~iar gusturile noastre. Stafea aceasta "paradisiaca." este preexistenta con ~tiin
tei n oastre ~i nu se poate actuali7.a sau realiza depJin in
lumea aceasta. Fdimantarile existentiale SW1t de neevitat In
dimensiunea lu ptatoare a vieth, iar omul, prin liberul arbitru, Ie interpreteaza ~i Ie gestioneaza dupa cum dore~t~.

t Hierotheos VLACHOS, Psi/rotcrallia ..., p, 185.

o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRAADIqrEI

14 . PASTORATJAPERSOANELOR DEPENDENTE DYLCOOL

",

Ab uzul de

Tragedia ptimordiala se poate reitera eu fiecare om, ori de

cate ori acesta ia decizii in via tit El alege fie sa sacrifice starea viitoare pentru a resimti sta rea d e bine in prezent, fie
sacrifiea prezentul fadi sa aiba certitudinea unei viep m ai
bune in viitorul pamantesc, dar cu nadejdea 'in. rasplata din
viata vii tome. Repetata alegere a 's atisfacerii irnediate a pla,
.,;y,

cerii transform a cu timpul uz ul 'in abuz, care devme rub.na

iii automatism, intoxieare iii obsesie, iii se finalizeaza eu d ependenta fizica iii p sihica.
'
.
~
Starea dupa care tanje te su~etu~. uman este d~ta 4e
acea aspira pe mistica. spre indumneze~, ~adita de ~ezeu
In am. Aceasta stare lnsa peate fi 'uor centraHicuta iii c~n
fundahi cu starea d e euforie data de con sumul unor ~ub
s tante din lumea aceasta: drogurile. De acee'3, ifl....\:ffi.e~e
relig'ii primitive, sub stante le p siho-active din droguri au
jucat un rol de "stimu1 saeru" in a~ge~ea uf\or star.! d e r:Jjgio~itate, erezute a fi intrare in s~era divinului :'i~ s t?zi
neurobiologia ne explidi ru precizie iitiinpiidi mecarusmul
producerii de dopamina, care induce sta rea de euforie iii
eliberare, 0 eliberare care poate' duce de 1a 0 singura experienta, la "dependen~a d,e.eliberare". Aceas ta stare, corueriUl
de "molecul a placerii", nu es te de fapt d edit 0 imitare palida a acele i s tari extatice, ex periata p e cele mai inaltE
piscuri de spiritualitate, d ar la care se ajWlge numai prill
asceza, cu discernamant duho~cesc ~i rugaciune sta tuitoare . Desigur, cei mai multi prefera ,,5curta~a", care-:
duceln tinid 1a 0 "infu.fldatura" ~
.
Aceste sUiri sufleteiiti, modificate, d a r aflate in po'2.ip:
diarnetral opuse pe 'scara mantuiriii au fos t n.!fIDite dintot
deauna, in mod paradoxal, eu ace la~i cuvant: belie.
.

15

baurura. iri conceptia Sfintilor Parinti

Betia, in general, este 0 s tare de spirit a lte rata care se

poate dobandi prin diferite mijloace. Alcoolul este dear una
dintre multele cauze care pot produce ravnita senzatie d e
beatitudine. Altiel spus, starea de betie poate fi obtin.u ta fara
a con suma alcoo!. in limbajul uzual exista. expresii de genu1:
"imbatat de glorie", "imbiltat de sine" etc. Stanta Seriptura
vorbe~ te explicit despre aceasta posibilitate: .;Yai de cei ce se
imbata, dar nu de vin!" (Isaia 29, 9) ~ Sfinlii Piirintiadmit
. posibilitatea experierii tu1~r start ~pflet~~ti 'c are sunt as:~a
. natoare cu starea 1n care se afla omul-oeat de alcool, fara a
eonsuma alcoo!. Sf. Vasile eel Mare, ea un fin eunoseator al
profunzimi1or ~i subtirimilor sufle:mm O1TI.enese, exprima
aceasta mtr-un m od cat se poate de dar: "Mama este 0 betie
a sufletului; il face pe om fara.de ju'decata ca;;i vinul. Tristetea este iii ea 0 bere, di tulbunl mint~a. Friea, atunci eind ja
na~tere fiira m otiv, este 0 alta belie. [... ] $i, ea sa spun pe
scurt, fiecare runt re starile sufleteiiti care .t ulbura mintea,
poate sa fie numi Ui, pe buna dreptate, bepe."3
. . in continuare, dezvolt~f1d aeeashi idee, Sf. Vasile eel
Mare arata ce asemanari izbitoare ~xista intre bepa pricinuita de alcool ~j diverse stari suflete~ti exaltate, de exemplu star-ile de m anie: " Gande~te- te la "omul rn"anios. eat de
beat este de patima! Nu mai este stapan p e ellnsuii1; nu se
mai cunoa~te pe el ;;i nici nu cunoate pe eei d~ fata; ea intro lupta de noapte, pune mana pe tot ee apuca, se napuste9te

3 Sf. VASILE CEL MARE, Omilii ~i cuvOntari, trad. d e Pr. D. Fecioru,

:Ed. mMBOR, Bucureti, 1986, p. 356.
13

16

PASTOR~TIA

o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRAADlqlEI

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCQOL

asupra tuturor, spune ce-i vine ]a gura; nu poate Ii oprit; mjura, love~te, ameninta, se judi, striga, pIesne~te . Fugi de
aceasta betie, dar nu primi nici bep.a pricinuita de vin,."4
O bservam deci di alcoolul este privit d e Sf. Vasile ca 0
substanta materiala, ca re are acela~ i efect asupra spiritului
omenesc pe care 11 au iii alte diferite cauze de natura pur
spirituala . Alcoolul, de~i este 0 substanta materia Hi, are un
efect imediat in plan psihic ~i spiritu al, "concurand" astfel
eu celelal te cauze nemateriale: mania, tristetea, frica ii.a.
Aiiadar, el este daar unul dintre d~ve.rse le cauze ca,re condue
la obiinerea unei stari suileteiitimocljjicate, nu.m ita betie.
Aceeaiii idee 0 regasim ~ i la' Sf. loan CUIa de AUT, CU
precizarea ca. betia ne-alcoolidi este mai daUIlatoare decat
cea provocata de alcool: ,!Este acu~m vrem ea sa ~emn
sa va intoarceti nu numai de 1a obi~nuita bepe, ci ~i d e 1a
cea Hid yin, dici aceasta este mult m~ cumpli!it ~i sa nu
va Tl!tre ceea ce spun! Cad exista ~i bepe far~ vin.~ "lar d i
exista 0 asHel de beti-e, asculta-l pe proorocul, car~ zice: Va i
de eei ce se imbata, insa nu ell vin (Tsaia 29, 9). Ce fel de
be tie este aceasta fara yin? Multa ~i fehuita! Cad ~i mania
provoadi bepe, ~i slava de~arta, ~i ie~irea din minti, !ji fiecare dintre pierzi'Hoarele patimi ce se na5C in noi, fiinddi
produc In Doi 0 oarecare betie ~i suficienta i ne :inhmeca
gandul. Cad nimic alteeva nu este bepa dedit impra~ tierea
puterilor fire~ti, ~ i ratacirea ganduriIor, ~i p ierdelea in\elepciun.ii. [... J l ar slava dear ta i ieirea din minti este alta
betje, mu]t mai cumplita.d eca.t betia obi~nuita. Caci eel robit

4 Sf. VASILE eEL MARE,

de

a~~ste

17

patimi ii pierde puterea de judecata asupra rea-

litatii ~i nu este mai intTeg 1a mi..t:tte deeat nebunii."5

Se p are ca explesii de genul "bera patimilor", "betie
fara alcool" erau d estul de folosi te de Sfintii pa.rin~, i nu
doar ca figuri de stil cu care sa-~i impodobeasea. cuvantarile
i serierile lor. "Bepa fara. alcool" era privita. ea 0 realitate
diferita de bepa alcoolica, dar asema.natoare pri n manifestarile lor. Astfe!, gasirn Iefelile Ia be tia .lara alcoolla mulp
Sfinp Parinp, ~ i nu d.oar 1a cei mai faimo~i dintre cuvanta.tori. Spre e~~mplu, Sf&ntul Antio~, in Cuvantul sau d espre
mfutie, zice: " Este foarte bine a se s.iJi omul ~a sa-i infraneze
patima maniei, sa- ~i sfarame iutimea sufle teasdi, cu indelunga rabdare ~i cu blandetea, cli rugaciunea ~i eu smerenia. Ca. d emonul mult impinge sprt3:.ln anie pe cel ce voie~te
sa se mantuiasdi. Ca ostenelile ce .ie ad una omul prm p ost
i prin rugaciune, prin priveghere sau prin slujbe, apoi 'intrun ceas ~i Ie pierde, diavolul maruei i'uand roada osteneWor
eelQr de multi ani Si, iatii omul beat fora de vinf"6
Astfel, stalea d e belie, indifelen t d e natula cauzei sale,
se prezinta ademenitor ca 0 altern a ti va aparen t rezonabila, de~i subiectiva, la realitatea obiectiva, de multe ori monotona ~i nesatisfacatoare, in care tra.im. Mulp dintre cei ce
apeleaza la sub stantele care modifiea starea de contienta
fac aeeasta din dorinta de a face viata "putin mai incitanta." .
In lips,," unei experiente spirjtuale autentice, starea d e nor-

S Sf. l OAN GuRA DE AUR, Caleheze baptismale, Ed. Oastea Domnului,

Sibiu, 2003, p. 83.
6 Sf. ANnOH, Proloagele, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991,

p.2oo.

OmiIii ..., p. 356.

14

\.

18

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

"."' 0 PERSPECI1VA SPIRITUALA ASUPRAADIC)1E1

19

firii -atimci ca..nd este datorata pacatului :i egoismului. Dar

exista ~i 0 ie~ire in sine, affinei cand sulletul curat intalne~te pe Durrmezeu. in acest caz, ie~irea in sin e este una
conform firiL dici firea noastra a fost creata ca sa se poata
impfuta~i de Dumnezeu mai presus de puterile ei prin h ar.
Pentru a ajunge la extaz, e necesara mai "intai 0 intrare in
sine, 0 regasire a eului pierdut. Panntele profesor Gheorghe
Popa afirrna: "Omul ie?it din Paradis este exterior lui In su?i. El
f~i cauta sinele ontologie In afarii, fn multiplicitatea creatiei''7. De
altfel, tnsu~i Domnul ne invata prin exemplul fiul~i risipitqr: "Dar venindu-i in sine, a zis... " (Luca 15, 17). A~adar,
tniiinte de ase intalni cu Tatiil, fiul eel instrainat a trebuit sa
se inthlneasca mai mtai cu sine insu~ i. N u ma i dura aceasta
a pu~t avea loc ospatu1 credintei.

mali tate, altfel spus, viata de zi cu zi, poate fi plictisitoare,

banala. intr-adevar, lumea aceasta nu ne poate satisface deplin, intrudit nu acesta a fcst scopul pentru care a fast
creata. Betia apare atunci ca un refugiu facil, sub til iii prograrnabilmtr-o stare de euforie sau ca 0 eliberare temporara
"de eul propriu, apasator ";;i, de multe ori, acuzator. Privita
din aceasta perspectiva, betia rnai poate fi mteieasa i'i ca 0
susp endare voita i "con tienta" a con~tiintei, sau 0 ~enzu
rare a ei, par\iaHi sau totaHi, i' i 'inlocuirea mustTarilor acesteia i l l 0 eufo rie nemeritata.!
lnsa 0 persoan5 care poate comuta, poate navIga mtre
doua (sau mai multe) realitati este 0 persoana la fel de bolnava ca un alcoolic, ~ar da c.a nu bea aleooJ. Schimbarea
con~tienta a iealihitii" obiective eu 0 alta .realitate, subiecOva, fabricata la co manda, este e beaUi a spiritului urnatl
in ge.neral, nll doar a .a1coolicului. De exemplu, cel care
minte i~i creeaza propr~a sa realitate, diferita de a celorlalti,
savura.nd egoist fa ptul de a ~ti lucruri pe care a Itii nu le
~tiu. Este precum crunele care se retrage In cu:ca pentru a-~i
linge salivand osul. Un mitoman adevarat minte d e pHicere, nu din interes. De altfel, orice om cuprins de 0 R~ma
e"ste mchis mtre ni~ te orizonluri care se ingusteaza mereu,
unde se simte vinovat:;;i singur, in egoismul atotcuprinzator :i auto-dis Lru gator.
Con cluzionand, putem spune ca 0 persoana care se imbata (cu sau Hhaa1cool/drog uri) este 0 persoana care tanje;;te in mod ceft dupa 0 alta realitate dedit cea palpabiHi.
Este, de fapt, neJini~tea, dorul nedefinit ~i neostoi t dupa Imparapa lui Dwnnezeu. In accep\iunea Sf. Parinp, bepa este
orice ie~ire .din si~ele propriu. Ie:ire~ din sine este lmpotriva

_ Betta - p red are .d e

bu~ av oi e

Sf. ScriptuIa condamna categoric-obiceiul bautului excesiv de alcoo!, intrucat amplifica defectele d e caracter a le
omului: "Bepa inrnu l te~te mania celui fara d e minte ( ... ) impup.neaza virtutea ~i agonise~te raru" (intelepciunea lui lisus
Siral! 31, 35) ~i penL~ di adu ce s uferin~a ~i moarte: "nu va
imbatati de Yin, ill care este pierzare, ci va umpleti de
"Dul1ul" (Efeseni 5, 18). Clement Alexandrinul afirma categoric ca bep.a este otrava: "Trebuie sa va feriti de bepe ca de
cucuta, ca. amandoua duc 1a moarte."s
., Pr. Gheorghe POPA, Lege ii iubire, Ed. Trinitas, I a~i, 2002, p. 33.
8 <;:LEMENT ALEXANDRlNUL, Pedagogul, Cartea II, Cap. 56, 3, Ed.
. IBMBOR, Bucure~ti, 1982, in PSB, vol. 4, p . 263.
15

. PA5TORATIA PER50ANELOR bEPENDENTE DE ALCOOL

o PERSPECITVA SPIRlTUALA ASUPRA ADICfIEI

Insa ba.utura excesiva nu duce daar la olmbolnavire a

sufletului ~i a trupului, ci poate sa ia ni~te forme mai grave.
De aceea, atitudinea unora dintre Sfintii Parinti este foarte
categorica . Dad. 'in general se punea in practica principiul
. "ura:;;te pacatu 1 ~i iube;;te pe pacatos" In cazul betiei observam 0 schimbare de ton evident.a . Sf. loan Hrisostom
afiIma di "omul beat e mai rau dedt un mort"9. Dupa parerea lui betia este indracire de buniivoie. Betia fntunecii mai
cuinplit d;~at lndriicirea :;;i lipse:;;te pe omul beat de orice judecata. Ad eseori, (and vedem un indracit avem mila de elf
suferim pentru el :;;i-i aratam multa simpati; eu betivul,
Insa., ne purtam eu totul altfel: ne revolt3.rn, ne supadirn, il
blestemarn in fel -?i chip. Pentru ce? Pentru ca un om chinuit de demonu.L.:eirau face fara vola lui ceea ce face; merita iertare, fie de izhe!}te cu picioarele, fie de-!ii 'sfa!iie
hainele, fi.,e de r~s te!ite: cuvinte de rU!iine; bepv~l, insa, nu
m erWi iertare pentru:ceea ce face; este jnvinuit curnplit!}i
de rude, !ii de pri"eteni, !ii de vecini, de loti, pentru ~a de
bunavoie a ajuns aa de rau, p entru ca. de bunavoie s-a dat
in mainile betiei" lO. 'in conceppa Sf. l oan Gura, de Aur patima bautului este intr-adevar sinonima cu demonizarea:
"eel ce l!ii trece tirnpu l in be tie ~i dezmierdare !ii ghifluire
se afla chiar sub tirania diavolului" ll .

Pe eel care bea intr-un mod irational nu numai oamenii

11 ocole5c, dar insui Duhul Sfiint Se departeaza de la el:
"Fumul alunga albinele, betia alunga harurile duhovnice!iti"J2, dupa cum ne arata Marele Vasile. Spirlul alunga
Spiritul! "Nu va ramane Duhul Meu in oamenii ace~tia, fiinddi sunt numal trup" (Facerea 6, 3).
De aceea, eel care se 'imbata risdi pierderea mantuirii:
"Nu pop vedea Imparapa ceru rilor daca. e!iti betiv. Nu va
inelap-, spune Pavel; nid bepvii, ni ci hulitorii nu vor moteru lmparatia lui Dumnezeu. Dar pen~ ce vorbesc eu de
Irnp-aratia ceru~ilor? Daca. e~ti bepv, nu poti vedea nici lucrurile de pe lumea asta. Betia face din zi noapte ~ i din lu...mina intuneric. Betivii au ochii deschi!ii, dar nu vad nici
~ ceea ce Ie sta--tfiain tea picioarelor. Grozavia nu-i numai
atata, ci, pe langa asta, be}ivii mai indura 0 alta pedeaps.3./
~i mai c4mpliUi: sunt triti fara pricina/ ftuioi/ bolnavi,'luap
necontenit in ras ~i ocarap.. Ce iertare mai pot avea a ce~ ti
oameni/ care i!ii pridnuiesc singuri atatea nenorociri? Niciwla!
Unde-i betie, ac010-i diavolul"13.
Prm consumul de substanteadictive devenim mai vulnerabili atacurilor demonice, care pun stapanire, incetul ell
meerul, pe vointa noastra libera . De!ii nu se poate afirma cu
certitudine ca orice alcoolic se afla sub posesiune demoni di
propriu-zisa, totu~i patima biiutului reprezintii semnul viizut al
fnJrangerii noastre fn lupta neviizutii cu duhurile fnfunericului .

20

. ~ Sf. lOAN GURA DE AUR, Omilii Ia Facere, trad . de Pro D. Fecioru, Ed.
lBMBOR, Bucure,ti, 1987, p. 368.
l(l Sf. JOAN GUM DE AUR, Omilii La Facere ..., p. 372.
Il

21

l2 Sf. VASILE eEL MARE, Omilii ~i cuvantari, trad. de Pro D . Fecioru,

Ed. LBMBOR, Bucure~ti, 1986, p. 357.
13 Sf. lOAN GURA: DE AUR, Omilii fa Malei, omilia LXX, trad. de Pro
D . Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1986, vol 23, p. 809.

Sf. IOAl"! GuRA. DE AUR, "Omilii la parabola despre sihac:ul Llz.'\r

i bogatul nemilos tiv", Tiilcuri la Sf. Scriptura, Ed. Sophia, Bucureti,

2002, p. 7.
16

'

o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRA ADlCTIEI

22 _ PASTORATIA PERSOANELOR'DEPENDENTE DE ALCOOL

De aceea, cea mai potrivita persoana penau a aborda problema tica alcoolismului, tocmai datorita natur ii sale spirituale, este preotuL Este nevoie 'insa de multa rugaciune ~i
maturitate duhovniceasdi, pe de 0 parte, iar pe de alta, de
mtelegere ~i pregame profesionaUi, Intnlca.t "lupta noastra
nu este impotriva trupului i a sangelui, ci tmpotriva 'ince- ,
patoriilor, impotriva stapaniilor, impotriva staparutorilor intunericului aces~i veac, impotriva duhurilor rautapi, care
sunt in vazduhUIi" (Efeseni 6, 12), Sfilntul Teodosie, de~i a
luptat cu inp.raZn~~a impotriva betiei alcoolice, numind-o
"viciul national-al "tarilor cu clima reee", la un moment dat
li recuno~i:e lim.it~Je, zicand:' "Preotul alunga cu wjurinta un
_ demon de la un fndriicit, dar a-I alunga de la un be,tiv (. .. ) este un
lucru care depiJete exorcismele preo/ilor din ~ntreaga lumef"14.
Este 0 afirmape extrem de provocatoare pentru un preat!
Aceste ganduri oe ajuta sa rntelegem di bepile repetate
tl pot duce pe om, mcet d ar ireversibil, in.'tr-o si tuape "mai
cumplita. deca t inddkirea" i 'in starea de dependenta fizica i
psihica de a!cooL Tinilnd conI de faptul ca bepvul e "drac
d e bunavoie", exista prejudecata ca. tot de bunavoie poate
sa renlmte la acea.sta patima. Dar tocmai vointa lui libera,
poa te cel m ai mare dar de la Dumn:ezeu, este robita de diavol ~i incapabiUi de a lupta singura. Pe un alcoolic VOint2
nu -l mai ajuta. E1 se afla in situapa dramatica in care lIar vreG
sa vreau sa se lase de baut. De aceea, pe 1anga rugadune
este nevoie de mult efort, conlucrare ~i suspnere duhovni

23

ceasca din partea celorialp.Poate di nicaieri nu se potrlvesc

mai bine cuvinteie Sfinplo r Parinp: "Omui, de padituit, padltuie~te singur, dar de rndreptat, nu se indreapta decat
numai In comuniune." De altfel, conform studlilor, numai
5 % (adidi 1 din 20) reuesc sa ramana abstinenp fara ajutor
din partea unw grup de suport. in. cazul alcoolismului, terapia de grup este esenpala, iar implicarea comunitaiii ill recuperarea depen~entului este 0 obligatie, ~i nu 0 optiune.

Dependenta (a l coolismul~: pacat sa u boala?

intrebarea de mai sus este doar in aparenta 0 dilt?ma.

Alcoolismul nu poate fi nurnit pacat pentru simplul fapt di
pikatul este un act, un gest savar~it intr-un mod liber ;;i con~tient, pe cand alcoolismul se refera la 0 stare de depeltdenta
psfuo-sornatica, dobfutdita involuntar in urma consumului
excesi v de alcooL
\
- De ce involuntar? Cineva manandi ciocolata ca sa se
simta bine, dar face diabet. Nu se ;;tie de ce, dar numa i unii
fac diabet, de~i al tii mananca du1ciuri mai mult decat ei. Tot
astfel, s-a doved.j:.t.,c. a rumeni nu bea ca sa ajunga dependent,
dupa cum nimeni nu renunta la libertate in favoarea detentiel, chiar daca d epen denta este realmente 0 "detentie ps ihidi". Orow bea ca sa se sirota bine, integrat, acceptat, "ca
sa prind a curaj" etc., dar nu ca sa ajun ga depend ent. Dependenta se instaleaza in mod involuntar, odata eu timpul,
intr-un m od atat de sub til, inca.t oameroi realizea za ca s-au
tmbolnavit de alcoolism nurnai cand nu ma i pot fa ce n imic
prin propria voint~ ca sa se opreasca din baut. Analiz.nd
diferenta dintre faptele voluntare i cele involuntare, Sf.

,
H Tomas SPIDUK. Marii mistid ,.u~i, Ed. Ep. Dunarii de Jos, Galap
1997, p. 35.
-

17

o PERSPECTNA SPlRlTUALA ASUPRA ADlCTIEl

24 , PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

De aceea, consideram ca. betia este un piicat, dar alcoalismul este 0 patimii sau 0 boalil a sufletului. Astfel, eineva poate
fi a!coolie f~ra sa fi baut de mai multi ani. Sf. Nichita Stithatulspune: "Nu orice patima e ~ i p ikat cu fapta, ci altceva
e pacatul eu fapta,;;i altceva patima" 17 Si explica de ce: "Patima este eeea ee se rni;;di in suflet, jar fapta p acatoasa, ceea
ce se vede in trup. De pilda, lubirea de pHkeri, iubirea de
argint, iubirea de slava sunt patirni cumplite ale sufletului.
rar curvia, lacomia de avere iii nedreptatea sunt fapte pad~
to ase ale trupului. Pofta, mania :i mandria sun t patimi ale
sufletului sau puterile lui 'in mi$car,.ea impotriva firii. far
preacurvia, u dderea, furtul, betia, $i arice alt.ceva care se face
prin trup, sunt fapte pikataase ~ i cumplite ale trupului"18.
Prin urmare, termenul
- eel m ,ai potrivit pentru-a:l:coo!ism este eel de " patima" sau "boaia ", nicidecum de pacat.
in ciuda aparentelor, termenul medical de "boahi." nu
presupune anu]area responsabilitatii celui in cauza, ci doar
o nuanteaza. EI se gase~ te in vocabula ru-' de specialitate intrueat, astfel, alcoolismlll poate fi diagnosticat ~ i de ~cris In
termeni medicali, subliniindu-se totodata necesitatea interventiei atat din partea speciali ~ tilor (medic, preot, psiholog,
cOl1silier adictie), cat ~i a ne-specia )j ~ til or (familie, prieteni,
colegi, comunitate). Conceptul d e "boala" presupune d ependenta fizica ~ i psihidi sau adicJia de alcool. Analiza etimologiei cuvantului Iladicpe" ne arata provenienta sa

loan Damaschin zice: "Actul involuntar se savar~e~te sau

prin forta, sau prin ne~hinta. Prin forta, eand principiul determinator sa u cau za este afara., adica atunci ca.nd suntem
s ilip de altcineva, tara sa tim complet conv~i, fadi sa (ontribuim din propriul nostru impuls, fara sa colabodim deplin la fapta ~i fara sa facem prin noi ln~ine luerul la eare
suntem silip. Aceasta, deinind-o, spunem: act involuntar
este ace]a al carui principiu este extern, la care este silit;;i
nu contribuie prin propriul s~u impuls. Principiu numim
cauza efici~n t a,. ~Act involuntar savar~it prm ne;;tiinta, este
atunci cana nu-s untem noi cauza ne:;;tiintei, ci se mtampHi
astfel. Spre exemplu: dad. cineva fund beat ucide, a omorat
din ne~tijnta, dar nu involuntar, d,d el a provocat cauzane;; tiifttei,
adi~
Dar daca cineva, tragand cu arcul in
,
, betia.
'
locul o bi ~ nl:ljt. a omorat pe tatal Sall care trecea pe acol0, se
zice ca a facut aceasta din ne ~ti inta ~i invol,tmtar."15 Conduzionand, putem spune ca involuntara este atat ins tala rea
d ependentei, ge nerata fiind de ne~tiinta, precum involuntare sunt ~ i betiile ulterioare instaUirii dependenteC datorate
principiului d e terminator extern. Saul cum zicea l-;' loyd
F rantz, "alcoolismulincepe ca pacat iii se termina ca boaJa"
ii i: " prindpalui simptom alqependentei de alcool este redlderea (bautul)!" 16. Cu toate acestea, legislapa penaJa stipuJeaza ca faptele savar~ite pe fondul consumului d e alcool
se consbtl.lie ca circumstante agravante, ~i nu atenuante.
IS Sf. lOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Ed. Scripta,
p .85.

Bucure~ti,

{993,
17 Sf. NICHITA STITHATUL, "Cel e 300 de capete despre faptuire",
Filocalia, VI, Editura Humanitas, Bucure9ti, 1997, p. 201.
.
is Sf. NICHITA Slm-lATIJL, Fiiocai ia, p. 201.

16 Floyd FRANTZ, Cum tratifm a1coolismul - Manual pentru ti z ul preo-

!i/(lr ~ j . medicilor, trad. de Nicoleta ~ariei, Ed. Trinitas,

Ia~i, 2~7,

25

p. 57.
18

PASTORAflA PERSOANELOR DEI'ENDENTE DE ALCOOL

o PERSPECITVA SPIRITUALA ASUPRA ADICflEI

englezeasdi - "addiction", "rada.cina primadi fiind latinescuI - "addictus", care inseamna "sclav", "sclavie". In vechea Roma, era numit "addictus" eel care devenea sclavul
cuiva, ca urmare a neplapi Wlor imprumuturi repetate cu
sume pe care, la un moment dat, nu Ie mai putea achita.ln
schirnbul sumei respective, acela era luat ca rob. Acest termen ilustreaza foarte bine situatia dependentului care, censumand regulat alcool; ajunge apoi sa fie stapanit de
dorinta necontrolata de a repeta la nesfar~it experienta euforizanta a alcoolului.
.
Din pund,de vedere duhovnicesc, boala
, alcoolismului
este un simptom aJ unei tulbudiri mai profunde. Pornind
de la principiul fundamental a l antropologiei cre~tinef conform ca~uia elementul divin a1 firit. omene~ti il constituie
chipul lui Durnnezeu din OID, putem spune ca omull~i gase~t~ fericirea ~i multurnirea atunci cand ex~ta o _corespondentii intre tip (~chip) ~i prototip, adicii Sfanta Treime~ Omul
este mai mult dedit un microcosmos, a~a cum I-a numit Sf.
loan Oam.a schin.19, es te mai d egraba un microteos, dupa cum
ne lnvatii Sf. Grigorie de Nyssa20~ Chipullntreit allui Dum~
nezey, " gravat" In firea omuJui, poate fi inte1es prin cele
trei insu~iri sau puteri: rati~nea, sentimentul (simtirea) :;i
vointa libera. Cand exista armonie ~i echilibru mtre aceste
trei puteri ale sufletuJui, atunci transparenta dintre om ~j
Dumnezeu este desavar~ita. Atunci omul devine sala~ bi

nepliicut al Celui care "lntrusfinp Se odihne'lte", dupa cuvmtul care zice: " ... vom veni la el ~i Ne vom face l oca~ la
el" (loan 14, 23). Dar, din cauza naturU teandrice a omului,
dezechilibrul interior al acestor trei puteri msearnna totodaHi ~i b "desfigurare" a chipului Sfintei Treimi din noL 0
dezvoltare exagerata a uneia dintre aceste puteri duce implicit la alterarea sau denaturarea functiilor celorlalte. Astfel, folosirea excesiva a ratiunii, face ca ornul sa fie mai
pupn sensibilIa problemele celorlalp. sau sa aiba 0 slaba coordonare a liben:Uw arbitru. Oamenii cuprin~i de 0 patima
au de obicei, pe l.nga sl ~birea vointei, 0 sensibilitate dezordonata iii flllctuanta ~i/sau 0 logidi contraaictorie.
De exemplu, s-a observat ca alcoolicii sunt persoane extrem de rationale. In dorinta de a-~i justifica bautul, ei cauta.
celemaiirnptffitbneargurnente.Exerc.itiu1 gandirii aride,
'r upte de simtire ~i intelegere, ~i fara legalllra cu realitatea
iffie~iata, Ii face cateodata~plini. de sine, ~a:ndt:i ~i egocentrici. Alcbolicii sunt greu de combatut prin argumente, intrucat ei sunt cei mai buni avocap. ai cauzei proprii. Aceasta
aptirudine s-a dezvoltat in lncercarea lor constanta de a-~i
lnabu~i mustrarile cOll.tiintei ~i de a gasi al'gumente pentru
-e.-~i justifica ba.utul. Ultimullucru care Ii lipse;;te' unui alcoolic este inteligenta. insa, cum zicea Alexis Carrel, "inteligenta nu poate fi de m are folos aceluia care n-are decat
atat! Intelectualul pur e 0 fiin ta neizbutita, nefericita, caci
el nu se poate apropia de ceea ce lntelege, [~~~l Fara exerd\iul
. voin!e;, inteligen!a ramane risipita ~i sterila~ [~~ ~ l Activitiiple
afect:ive sunt totu~i absolut necesare pentru progresul inteligentei. Ele trebuie iI:tsa reduse la acea pasiune pe care Pasteur 0 numea zeullauntric, entuziasmuL Gandirea nu se

2Ei

19 Sf. lOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Ed. Scripta,

p ~ 71.

Bucure~ti,

1993

, , ~

20 Sf. GRlGORlE DE'NYSSA, Omilii, cap: 16, Ed. mMBOR, Bucure~ti

1998, p

180~

19

27

28

o PERSPECTIVA SPlRITUALAASUPRA ADlCTIEI

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

uaportului'; de sensibUitate pe care 11 eauzeaza alcoolul. De

aceea, operele arti~tilor umani~ti, inspirati de Bachus 1:n
locul Duhului Sfant, trezesc sentimente identice in eei care
Ie. admira ~i care, la randullor, cauta 0 justificare a comportamentului lor in operele "marllor arti~ti".
:In exprirnarea cre~tina, termenii de "boaiel - bolnav",
respectiv t,doctorie - doctor" sunt foarte des intalnip. Mantuitorul Hristos S-a aditat ca un Doctor al sut1etelor ~ i al trupurilot, vindecand pe cei ce suferea u suflete~te i/sau
trupe~te . E1 insu~i nu a ezitat sa Se numeasdi f1~a: "Nu eei
saniitoi au nevoie de doc,tor, ci eei bolnavi" (M~tei 9, 12; Marcu
2, 17; Luca 5, 31) sau: lieu adevara t Imi vep spune aceasta
piJdel: Doctore, vindeca-te pe tine inSllti " ~ (Luea 4{ 23).
"Aceasta funcpW1~ de doctor indeplinita de Hristos, apoi
in numele Sau de Apostoli, este atat de frapanta, mcat ob- servatorii pagani, la randullor, prezinta cre~tin i smul ca 0
religie pentru bolnavi, fapt care-i m~a 'in a~easta epoca,
in care religiile au ten,dinta de a dispretui pe bolnavi ~i de
a se ata~a mai ales d e cei s.3nMoi"22.
. In Noul Testament vindecarile miraculoase ale trupului erau aproape intotdeauna precedate de restaurarea sanatatii suflete~ti. Mai m ult decat atat, manruirea insai este
privita ca cea mai importanta vindecare. Astfel,"ln vechea
literatura ere~tina se folose~te adeseori pentru mantuirea
pe care ne-a adus-o Hristos 0 terminologie terapeutica. De
fapt inii termenii grece~ti ao'tr]QLcx (soteria) ci aw~o

tnalta dedt la cei ce pot iubi sau uri"21 , Altfel spus, inteligenta arida, adi a i implicate, in exe rc.itiu1 ei, sentiment.ul
~i vointa, devine monstruoasa, aa dupa cum 0 calitate dusa
la extrem devine defect.
Aceasta arma de aparare, daar una din bogata "panopEe" a a1coolicilor, se transforma eu timpulin eel mai mare
du~man iii chin allor. Si1a de sine, care li cuprinde in mod
. inevitabil, devine insuportabila ~ i alcoolicii cauta sa blameze pe alFi In Incercarea de a face sa Ie creasca stima de
sine. Golul ~i pustiirea inte rioara. SWlt chihuri de nedescris.
Multi alcool ici recuperati au marturisit
s-atiintors de la
portile iadului i au trait iadul pe pamant. Altii, cuprifli;i de
disperare, au recunoscut di, in ultima vreme, beau daar ca
sa moara. Pentru majoritatea dintte ei sin~ditatea este cel
mai mare chin, spre deosebire de ascep care, datorita bogat'iei ~i preaplinului interior, plead'i in pustie ~ i iezista aeo10
intrucati~i pot hne Ioru ~i loc de lume.
.
In acest cer~ vicios, es te foarte greu de stabilit care este
primum movens, care pe care determina. Nu se ~tie daca. rationalizarea exacerbaUl a gandirii duce 1a cre ~te rea apetitului pentru alcool, care activeaza sau stimuleaza (dupa caz)
afectivitatea, sau, dimpotriva, consumul de alcool creeaza
aceste disfulletii ~ i tulbudjri ale sufletului uman. Oricum ar
ti, eonsumul de aleool es te doar un simp tom al a/coolismului. Este
binecunoscut faplul ea multi arti~ti creeaza cu mai multa
inspiratie atunci can d consurna alcool, tocmai datoritel

eli

21

29

22 Jean-Claude LARCHET, Teologia bolii, Ed. Oastea DomnuJui, trad.

dePr. prof. dr. Vasile MihOc. Sibiu. 1997, p. 83.

Alexis CARREL, Omu.l, acest necu.noscut, Editura Tedit F.Z.H. Bu

pp. 14.1-142.

cure~ti,

20

30-

PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCoaL

o PERSPECTIVA SPmITUALA ASUPRA ADICj1EJ

(50Z0) fo!ositi In Noul Testament pentIu ( mantuire ~ i a

mantui au aceas La conotatie terapeutidi, insemnand $i
vindecare (salvare) ~i a vindeca23, Din aceasta perspectival putem spune di eliberarea de patima alcoolisrnului este s inonima eu vindecarea sufletului, dar ;;i a
trupului. De "'ceea, preotul, inainte de a manhli sufletele,
va trebui sa Ie insanatoiieasca.
," ..
Pentru noi, cre~tinii ortodociii, termenul religios de "pah nl a" este mai cuprinza tor ~ i mai bogat in intelesuri, intrucat reveleaza-adevarata natura a bolli alcoolismului: ,,0
patima :es t~,rnai mult deca.t 0 1mbolnavire a sufletului,
este diderea in robia unei j:mteri vrajrnaiie, care ne stapan e.;;te eu silnkie, ne lupta neintrerupt, urmarind u-ne Inoartea veniea. In dosul fieE.ifei patimi se aseunde puterea
vr~jmaa a ~diavolului "24. Aadar, dependenta este 0 forma
de respingere a.1ui Qumnezeu i de in~are in sfera de atractie malefie~ a. celui vlclean. 1ar patima este co adevarat greu
de tratat,' dupa cum ne arata Sf. Vasile cel Mare: "Cand palima se Inveeh e~te in suflet i eand ell timpul gandul cel paca. tos se intarete, atunci este greu sa-ti vind.ci patima sau
ehiar sa n-o pop vindeea deIoe; caei, aa cum se mtarnpla
d e cele mai multe ori, obiceiu,l se preface in natura. [... ] Cunose
pe WID care din tinerete au aluneeat spre patimile trupului
i, din pricina obinuintei eu paeatut au ramas in paeate
pana la adanci batranep.. Dupa cum porcii, care se tavAlesc

in mocirla, batatorese m ereu pe ei noroiul, tot aa i acetia

se lncarea in Hecare zi d e ruine dip prieina placerii."2S
Pentru a nu intra In dezbateri etimologice inutile, arnbii
tetmeni, de "boala" i de "patima", trebuie foiosip mtr-un
mod complementar, intrucat ambii exprima in mod egal,
dei din perspecti ve diferite, acelai earacter de anorrna Utate al alcoolismului.
:in trecut, alcoolicii au fost stigmatizap ~i priviti ca oamero pacato~i, lipsip. de vointa i de caracter. Aeest mod de
tntelegere n~ a ~dus nicio schimbare in modullor de viat~,
dimpotriva ! PriYffid 'insa alcoolismul ca 0 patima sau 0
boala b[o-psiho-socio-spirituaIa, avem posibilitatea sa intelegem pe depliri cauzele ei profunde, stadiile ~i simptomele
:.. specifice, aplicand fun tratarnent integral, potrivit viziunii
erea~oniste fs upra omului.
',-

. Betia,
'.'

31

Sete de ... Dumneze u?

Dad stadiul eel rnai de jos al degradarii spiritului

uman este numit belie, in mod paradoxa I starea d e inalta
ilnbunatap.re duhovniceasea este numita. ell acelai cuvant.
Astfe!, termenul de "bepe" (beatus,. -a l at.~ fericit) se regasete in limbajul scripturistie,. cat i al Sfintilor Parinti, nu
numai eu sensul sau peiorativ, ci i pentru a denumi stari
suileteti malte.
S! Joan Scararul, "lira Duhului stant", recunoscu t p en .tru linlbajul . s~u m etaforic ~i totodata profund teologic,

23 Pro Vasile MiHOC, Meditatii fa Evangheliile Duminicifor Triodului $i

Penticostaruiui, Ed. Teofania, Sibi.u, 2003, p. 140
"
. zt Pratas. Petroniu TANASE, ll$ile pocirintei, Ed. Trinitas, Ia ~i, 1994,
p.43,

25 Sf. VASILE eEL MARE, Omilii la HexaemerolZ, E d. IBMBOR,

Bucureiti, 1986, p. 191.
21

PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

o PERSPECTIVA SPIRJTUALAASUPRA ADlCj1EI

compara manifestarile exterioare ale sentimentului dumne-

smerenie este dovada negraita a prezentei Duhului Sfant in

viata cre~tinuiui Astfel se tmplinesc pronlisiunile Mantuitorului, Care a zis: "Cel ce crede'in Mine, precum a zis Scriptura, rauri de apa vie vor curge din pantecele lui" (loan 7,
38), sau cuvantul care zice di Dumnezeu, atunci cand da,
"boierete da"2s, ,,0 masura buna, indesa ta, c1atinata i Cll
varf" (Luca' 6, 38). Aceasta "betie negriiitii" duce invariabil,
de~i. nu ireversibil,. la diminuarea pana la extrem a necesita-

32

zeiesc al dragastei cu starea de belie: "Dragastea, dupa calitate, e asemanarea cu Dumnezeu, pe cat e cU putinta
muritorilor. 1ar dupa lucrare, e 0 belie a 5ujletului." 26
Sf Nicl1 ita Stithatul intare~te cele spuse anterior printr-o afirmatie care- nu poate dedit sa ne uimeasdi:
"Cand ajunge cineva de a se cuno~te pe sine lnSUid ( ... ),
IndaHi vine 'in suflet oarecare smerenie dumnezeiasca mal
presus de Cllvan t, aducand In inim.a zdrobire ~ i lacrimi de
umUinta fierb int, indit eel ce sta sub lucrarea ei se 50COte~te p~ sihe: pamant, cenu3., vierme, ~i nu om; ba 'inca,
nevrednic' de viata dobitoceasdi. Aceasta din pricina co\'ar~irii acestui dar a ll ui Durnnezeu. lar invrednicindu-se
dneva sa petreadi mulhi vleIHe 1n a cest dar, se umple de
al t~ belie neg~iiita: de umilinta inimii, ~i p atrunde in adancul
smeritei cugeta~i. A.cesta, ie~ind f~ sine, nesoco te;;te toate
mandhile diD afara, ca ;;i biiutura ~i ve;;mintele trupului,
nediutand cele peste trebuinta, ca unul ce s-a schirnbat eu
pute rea dreptei Celui Preainalt."27
Observam aid ca darol smereniej confera un sentiment
de plenitudine sufleteasca, iar acesta, in egala. masura,
umple, 11Iane~te;;1 Ina1~a sufletul in aa fel, mcat Sf. Nichita
Stithatul nu a gasit al t mod mai potrivit ca sa-l ilustreze 'in
cuvant, deca.t exprimand laconic: "ie~jl1d fn sine" (extaz). Starea de plinatate care se revarsa in ~i din sufletul daruit cu

Scam, Ed. }-iumanitas,

Sf.

l OAN SCARARUL,

Sf.

Nl~HITA STITHAlUL,

lilar fire,ti,

pr~cum

33

cele de Mutura,i de mancare. Sufletul

care ?re 0 felape_con;;tienUi cu Durnnezeu experimenteaza

satjsfactii o.e n atudi divina, superioare eelor trupeti i marginite, ~i ajunge astfel "sa nesocotea sdi toate mancarile d:i n
afara, bilutura ~i vemintele trupului", ca unele care suntin=...
ferioare priinelor. fntelegem de a ici ca numai sufletul plin
de harul dJrnriezeiesc poate red u ce ~i chiar elimina bulimia
~i pojta bautWui Hira masura. Deci -a-ti p ropune diminuarea
"sa~faqiuor" pe care p Ie procura alcoolul, sau orice alta
5ubstanta ~i obicei adictiv, fara ca mai intai sa te ostene~ti sa

ie lnlocuie,ti cu satisfac\ii suflete, ti lnalte, ca,tigate cu rabdare din parta~ia tainica cu Dumnezeu, inseamna a-ti reduce 1a minimum ~anse l e de reu;iita. Vinul J\i poate da
veselie, dar nunlai Duhul1ti aduce bucurie.
Sf. Nichita Stithatu l ne mai s pune ca celor imbuna.tatiti
duhovnicete, citirea Sfintelor Scripturi "ie este yin din
potit dumnezeiesc, mveselind inimile lor ~i scotandu-i din
ei In;;i;;i (extaz, n.n.) prin puterea intelesurilo r ~i ridieanduIe mintea de la litera care-i omoara, ca sa cerceteze adancu -

Bucure~ti; 1997,

p.425 .
. 27

Cele 3J]O de capete ... , p. 240.

28

22

Nicolae STElJ\.1HARDT, JurnaluI fericirii, Ed. Dacia. ]992,. p.

1~.

o PERSPECTIVA SPlRITUALAASUPRA ADIcpEI

34 .'" PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL '

rile dllhului ei ~ i sa Ie fie mtreaga nascatoare ~i descoperitoare de mtelesuri, meat sa poata spune ~i ace ~ tia, ell drept
cuvant: "Paharul Tau rna imbata ru tana lui" IPsalmii 22, 5)29.
Comentand acest pasaj, Parintele prof. Dumitru Staniloae
afirma: IICuno~tinta tainelor mari, mai presus d~ ruvant,
ale Cuvantului eel personal ~ i iubitOf, mai bine zis Winit
iubitor, e ca 0 bat/turd care fmbatifde entuziasm ~ i bururie,
producand 0 adeva rata uitare de sine, dar in acelai timp 0
uimire, care-l face pe om sa nu se confunde cu Dumnezeu,
pentru d. in uimire triiie$te ceea ce nu este allu i. i n tot urcu~ul
dLlhovnieese Dumnezeu urea In noi"30. Sunt cuvinte care nu
.-'
mai a u n evoie de niciun comentariu ...
Imba tarea de DuhuJ Sfant produce nq d?ar uitar~ d e
sine. Bera sacra reprezinta 0 stare sublima, ~de entuziasm_
duhovnicesc, care 11 face pe iubitorul de Duhmezeu sa nu
resimta osteneala asumata cot;ltient ~i nici sufeIinta provocata -de lume. C.u rajul i senmatatea cu car_e'mu.~rucii~i top
s finpi au infruntat lumea :;;i diavolul s-a u datorat tocmai
acestei stan sufleteti d e exaltare ~ j bucurie, ca~tiga t a prin
iubire ~i n evointa. Aceasta stare excepponaUi a fost confundata uneo"ri ell nebunia. Nebunii pentru Hristos au fos t d e
fapt beti de dragoste pentru El. Sub titlul: " Be,na lui Dumnezeu
'il fa ce pe om nesim!itor fald de fntristiiri", Sf. Isaa c Sirul consa
era W1 intreg capitol dezvoltarii acestei idei~ din care citam:
IIAtund cand se va de~tepta in suflet dorinta fireasca de a
trai Hlnga Dumnezeu, iar acest .pahar al d oririi va adapz

35

viata nevoitorului ~i-l va tmbiita, el nu va mai simP. lumea,

nid osteneala, ci se va face nesimtitor fata de intristari i
fata de diferitele lucrari ostenitoare."31
;;i Sfantul Grigorie d e Nyssa a vorbit despre a~a numita
belie treaza (sobria ebrietas) ca Hind "entuziasmul vederii lui
Dumnezeu ~i aJ odihnei pline de bucurie In iubirea lui nesfar~ita."32 Vedem aid bep.a sacra nu doar ca 0 stare care me~ita ravnita, ci ca un scop sublirn al vietii cretinului,
sinonim eu induhovnicirea, aa cum invata Sf. Serafim de
Sarov: "Toata stradania noastra [... ] es te a dobandi Duhul
Sfant"33 sau cand indemna: "Bucuria mea~ te r(;g doband ete-ti duh panic!"34 Be p.a divina este astfel trairea tainelor i a dogmelor Bisericii.
Pe langa folosirea aceluiai cuvant pe"n~ru a exprima
doua tipuri de shiri suilete:;;ti total d iferi te, mai.exista ceva.
Chiar unele manifestari externe ale Sfintilo r purta!i d e
. DuhUl Sfant sunt inexplicabil de asem anato'are eu cele ale
persoanelor aflate sub influen!a alcoolului. De pilda, 'in ziua
Cincizeci:rnii, cand Sfintii Apostoli:;;i alti ucenici ai Mantuitorului Iisus Hristos au primit Duhul Sffult, mai multe persoane nea'vizate, martore involuntare 1a eveniment, i-au
. confundat cu ni ~ te oam eni beti: lI~i to-p erau uirniti ~ i nu se

31

Sf.

IsAAC

SmUL, Despre ispite, rntristdri, dureri $; rifbdare, Ed. Evan

ghelismos, Bucure~ ti, 2007, p. 53.

,.
32 Sf. GRlGOruE DE N YSSA, Cele 300 de capete ... , p. 240, nota 28.
33 Sf. SERAFIJI.1 DE SAROV ~i Sf. NIL SoRSCHI, Cuvinte duhovnice$ti, Ed.
Pelerinul Roman, Oradea, 199], p. 78.
34 Sf. SERAFIM DE SAROV ~j Sf. N IL SORSCHI, Cuvinte duhovn ice$ti,

,
29 Sf. NICHITA SnTHATUL, Cele 300 de capete ... ; p. 262.
:-: Sf. GRIGORIE DE NYSSA, Cele 300 de capete..., p. 262, nota 64.

p.80.
23

3(,

o PERSPECITVA SPIRITUALA ASUPRA ADlCjlEI

PASTORAjlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOi.

dumireau, zidind unul d Hre altul: Ce va sa fie aceasta? l ar

a ltii, batjocorindu-i, ziceau cii sunt plini de must" (Fapte 2,
12, 13). Desigur, Sfantul Apostol Petru a explicat celor prezenp, prin ceea ce s-a nurnit ulterior prima cateheza cre~
tina, "ca. ace~ti oameni nu sunt be?, cum vi se pare voua,
ca.ci este al treilea ceas din zi" (Fapte 2, 15), ci sunt "purtati"
de Duhul SHint, " tum at" peste tot trupul.
Aparenta aseman are dintre rnanifes tarile n eo bi ~;nui te
ale eeloT doua categorii de persoane, aflate eu certitudine
'i11 pozitii diametral opuse pe scara desava.:r~idi, _s e datoreaza faptului cal inambele situatii, apare ~. anwnita. lipsa
de control asupra sinelui, acea ie~ire in ~i din sine de care
s-a pomenit mal su s, 0 schimbare a voeii, ~ mimicii fetei, a
gestu rilor, 0 anumita insuflep.re intedoara . ~1pbele catego=rii beneficiaza d e 0 senzatie de p lina tate eare se revarsa p e
dinafara. Oesig ur, in primul caz e vorb~ de 0 . d esavaqiire ~i
o transfigurare a.eului in lumina ~i dildura Duhului Sfant,
iar in a1 doi lea eaz, de o.desfigurare a chipului i sufletului
om ului robit de patima, ind ilzit d e alco01 ~i stimula t tempora r de excesul de dopamina din creier.
Betia '
rezulta t al folosirii diverselor substante, este
in terzisa de Oumnezeu, intrucat ea este un surogat iefti n ;;i
o imitape nel'euita a acelei shiri d~ "betie'sacra", consecin{A
a un ei vieF de comuniun e, prin iubue, ell Dumnezeu .
Numai a~a, in sens mistic, poate fi interpretat indemnul din
Cantarea Ca ntariJor, care, altfet ne-ar scandaliza: " .. .Juati i
bep i 1mbatati-va ... " (Cantarea Ciintarilor 5,1) sau misteriosuI: "Imbatati -va, da r nu d e vin; cUH::inap-va, dar nu debaulura!" (Isain 29, 9). ;;i Psalmistul David face referire la
comuniunea Cll Dumnezeu ca.la 0 stare extatidi, ca la b

. ca

37

"bepe divina" : oMasa ai pregatit mainte-mi, de fata cu eei

ce rna nedljesc; uns-ai cu untdelemn ca pul meu, iar paharul
Tilu mii-mbatii de parc-ar fi prea tare" (Psalmii 22,6).
Toate aceste indemnuri vechi-testamentare la ospat i
petrecere nu pot fi intelese decat ta1cuindu-Ie in mod simbolie, ele Hind 0 anticipare ~i 0 prefigurare a '0spatu1ui din Imp arapa cerurilor, despre care a vorbit, in chip mai deslu ~it,
lnsu~i Mantuitorul nostru lisus Hristos. "Cat despre indemnulIlUnbatap-va", el se poate referi la acea "bep.e sacra" a iubiriidivine, dar ~i la frenezia eshatologica a telor .ce se vor
indestula din neinarginitele bucurii ale fericir.ii v~nice."35
Sf. Apostol Pavelindeamna: " Nu va imbatati de vin, in
care este desfranare, ci va....mpleti de Duhul" (yeseni 5, 18).
El sugereaza ca imb.3.tarea cu vin, prit:inuitoale ~e alte patimi greIe, sa fie eombatuta eu imbatarea de Duhul, 0 betie
lnlocuind-o pe cealal ta. $i Sf [Dan HrisDstoin, "gura lui
Pave!", in Cuvahtul rostit "fmpotriva betivilor, ~ i a celor ce
merg la cnrciumi ... " propune aeela ~ i luerul dar cu "alte euvinte: " Praznic satanicesc fiind ziua de ieri, voi ati facut-o
praznic duhovnicesc primind cu multa bunavointa cuvintele cele de la mine ~ i petrecand aid cea mai mare parte din
zi, fmbatandu -va cu belie plina de fntreaga intelepciune i dantuind imp reuna cu PaveL"36
Dumnezeu rezerva Hecarei fiinte umane posibilitatea
de a experimenta stari de exaltare sufleteasca extraordinare,

35

Sf scn"pturif, trad. de mitropolihll Bartolomeu Anania, Ed. mMBOR,

2001, nota b, la vrs. 1 din Cantarea Ciint~rilor 5, p. 878.

Bucure~ti,

36 Sf. IOAN

GURA DE A UR, Omifii fa parabola despre sara cul Lazar ~i bo-

gatul nemilostiv, Ed. Sophia, Bucure ~ti, 2002, p. 5-6.

24

PASfORATIA PERSOANELOR DEPE'NDEl'-JTE DE ALCOOL

o PERSPECTIVA SPIRITUALAASUPRA ADlcnE1

dar acestea sunt un dar special allui Dumnezeu, -?i nu rezultatul consumarii cu premeditare a unor substante. Din
pacate, din cauza u ~urintei cu car e poate i proeurat, precum ~i din pricina efectelor sale euforice predictibHe, a1cooluI este cea mai folosita substanta in scopul modilicarii starn
de con~tiinti'L Betia divina, care cere efort sustinut ~i conlucrare ell Dumnezeu, este astfel inlocuita cu m ai facila belie
alcooliea, in acest fel explicandu-se lipsa oridirui interes din
partea bautorilor pentru viata spirituaHi autentid1.. Pe cat de
depa~te est.e desfranatul de iubi rea cura~?, tot atat de departe este alcoolicul de betia sacra!
Din punct de vedere ontologie, omul se afla Ln relatie
de dependenta.. fata de Creatorul sau, El este duhovnicesc
daar in mas~r,a in eareE-umpie de Duhul Sfant. Departandu-se de Dumnezeu, ornul se "instra.ineaza to todata de el
lnsu~i, de natura sa teandridi, pervertindu-iii toate faeuItatile
suflete~ti,'1ndrept~te cu frenezie spre t reatie. El ~evine astfel
dependent de luerul care I-a inlocuit pe Creatorul sau. Independenta fata de Creator duee la d ependent_ fata de creatia Sa. Stare de neutra litate nu exista.! Ori Hristos, ori Bachus!
Indepartandu':'L pe Dumnezeu din fiinta noastra, ramanern cu tin imens gol sufletesc, C1..l un dor la.untrie, care nt:!
poate fj umplut cu nimic din lume d ecat cu Durnnezeu:
"Doamne, ne-ai faeu t pe n oi eu doru1 dupa Tine iii nelini~til
este sufletul nostru pana eand se va odihni intru Tine!", ex
claina Fericitul AUgu5.tin37, Omul a f9st creat eu setea de in

finit, deDuIIUlezeu! Sau, cum spunea Parintele Staniloae:

"Omul este un infinitm virtualitate, omul este facut pentru
infinit..."38. De aceea, va diuta mereu Sa-iii umple acel got
"rezervaf' lui Dumnezeu, prin surogate ieftine, diverse placeri care li d au temporar un sentiment de falsa pliniHate iii
perfeer-une. Astfel, putem spune di pana iii eel care se du ce
la cra~rna Sa bea, ineon~tient, eauta ell disperare pe Dum.,
nezeu. Numai ca cauta unde nu trebuie. ..

38

fntre.barl pen trll discufii:

.\

.~

i. De ce'o amenii ajung d ependenti de anumite substante sau comportamente?

2. C'e este betia din p.e rspectiva patristidi?
3. Ce l:ste a1coolismul: p aeat sau boaUi?
4. De ce d e pe~denta este (iii) 0 problema spirituala.?
5. Dadi dependenta este 0 problema spirituala, cred ep
ea ar trebuifacute rugaciuni de dezlegare (exorclzare) pe rsoanelor dependente.? De ce?

Fer. A UGUSTIN, Con/essiones, trad . d e ProD. Fecioru, Ed. mMBOR

Bu cure~ti, 1994, p. 85.
:rJ

39

38 Sorin D UlvUTRESCU, 7

BUCUIeSti, 1993, p. 217.

25

dimineli cu pifrintele Staniloae, Ed. Anastasia,

Capitolul II

CONCEPTUL DE BOAL}. AL D EPENDENTEI39

Defini!ie. Alcoolismul este atat

boala a trupulu i, cat

~i una a sufletului. Una dintre caracteristicile bolii este
ap~ritia un91 simptome~ifice la nivel fizic, p~ihologic
~i spiritual in momentul 'incetarii consumului de alcool.
Simptom ul eel :qlai\~vident il repr~zil}ta Insa incapacitatea
alcoolicu lui de a controla in mod constant can.d ~i cat va
bea, precum ~i ce se v a fntampla dupa ce tncepe sa bea. Astfel, alcoolieul va continua sa consume alcool in ciuda problemelor serioase ~i a consecintelor negative cauzate de
biiutura.
0

39 Capitolul de fat~ a fast elaborat de dl Floyd Frantz, consilier in

a(HctiLse afla in Romarua din 2Q1X), ca misionar ortodox prin intermediul
Centrului Misionar Cre$tin Ortodox din SUA. Este directorui primului
program de recuperate din adictii din Romarua pe Model Minnesota,
Prograrnul Sf. Dimitrie Basarabov din OUj-Napoca, sub patronajul
Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului ~i Oujului. De asemenea,
aHituri de Pro Iulian Negru, dl Frantz este unul dintre co-fondatorii
Programului Nap.onal Antidrog al.Bisericii Ortodoxe Romme.

26

42

PASTORATlA PERSOANEL6R DEPENDENTE DE ALCOOL

Alcoolismul spirituala

boaU fizica,

emo~ionaHi,

CONCEPTUL DE BOALAAL DEPENDENTEI

sociaIa.

43

pentru ca fiecare noua gen~ratie este afectata de alcoolism,

ca ~i cum nimeni n u ar mai fi suferit vreodata din cauza
acestuia sau nu ar fi ~ti ut d ite ravagii face. Atunci cand oamenii sunt asaltap. de aceasta boala spirituala atat de dificila
~i de periculoasa, n u pot sau refuza de cele mai multe ~ri
sa recunoasca modulm care a1coolismul i-a atins pe pneteni, pe unii membri ai familiei sau dUar pe ei in~i~i. E ea ~ i
cum mandria Ie-a! spune c~ " nu/ mie nu mi se poate intampIa asta niciodata!". eu toate aeestea, statisticile arata di. eca.
1 millon de persoane din Romania eonsuma alcool in mod
abuziv sau sunt deja dependenti de alc~pl41, ~emn ca ~ul
tara Ii se intampUi totu~i "asta".
. -.
.
Simptomele boW spirituale a alcoolismului ne lnconjoara
pretutindeni in yiata de zi eu zi. ~buzul d~~ alcool ~i ~1coo
lismul se intersecteaza eu cele mill multe d1l1tre everumentele sociale norm ale (nLmti, botezuri, aruversari, h",amuri,
lnmormantari), dar ~i eu rn ajoritatea problemelo1\ soeiale
(divorturi, vlo1enta domestica, neglijarea ~i a~andon~r:a
copillor, saracie, infracpuni etc.). in ceea ee pnv~~te s~:
tatea fizica a unei persoane, abuzul de alcool "rape~te m
jur de 15 ani din durata medie de viata a bauto~ul~i.lnsa~
pe parcursul ruinarii sanati:itii fizice, alcoolul Acli~'unu~a~~
treptat ~i capacitaPJe men tale, astfel ca, spre sfar~l~l :f1epl,
stint afectate gandirea, judecata, dar, mai ales, eapacltatea
de a relationa cu ceilalp la ill' mvel semnificativ. E important sa m~ponam ea saracia, pierderile sau problemele psi

~i

Societatea contemporana se dezvolta in perrnanenta., in

directii nebanuite. in u ltuni i ani, am intrat intr-o perioada
de progres fara, precedent in istoria universala.. Societatea
noastra s-a modemizat tot mai mult ~ i are 0 distribupe mult
mai larga a bunurilor in toate paturile sociale. Astazi, oamenii au mai multa libertate de mi~care ~i un numar mult
mai mare de alternative d ecat oricand. tnceputul ere! compu terului a sch im.bat .!e1u1 'in care aamenii comunidi ~i
modul in care fae afaceri. D isponibilitatea bunurilor materiale i-ar ~oca pe cE;i de acum 50 de ani, iar confortul din cele
mai multe case - cuJot ce LJlSeaIIU1a instalapi, electricitate..
lncalzir - a-r trzi 9\iar ~i mvidia regilor din generatiile
terioare. LaolalHi cu 'aceste progrese, medicina ~ i psiliologla
se dezvolta tot mai mult-pentru a da raspW1Suri unora dintre cele m ai vechi ~i dificile probleme sociale, categorie din
care fac parte i a1coolis~ul, ~i dependenta de droguri.
Abuzul de alcool ~i alcoolismul sunt, in ace la~i tirnp, 0 problema veche, dar ~ i una de mare actualitate. E "veche", pen'hu ca oamenii se conirunta de generatii iptregi cu efectele
nefas'te ale consumului de alcool. Alcoolul e mentionat in
Biblie ineep.nd cu Cartea Facerii i pana la Epistolele Sfantu lui Apostol Petru'". Totodata, e 0 problema
actualitate,

ru:-

de

.0 ,,$i a baut vin, i s-a imbatat, i s-a d ezvelit'in corlul sau." ({acerea
9, 21); "Destul este ca-n vrernile trecute ati facut voia pagfuUloi, urnbl.and in desfranari, in pofte, in bep.i, in ospete, ]'n chefuri i-ntru nelegiuite slujiri idoleti" (1 Petru 4, 3).
.

41 Conform Agentiei Nationa1e Antidrog din Romania, numaru'

'a r putea fi chiar mai mar~.

27

CONCEPl1JL DE BOALA AL DEPENDENTEI

44 - PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

45

,i

stadiile intermediar final, ultimul fiind apropiat de punctul

in care persoan~ inceteaza sa bea sau moare 42 .
Pentru a mte1ege ce anume este alcoolismul, trebuie sa
11 analizfun prm prisma unei suferinte care se rasfrange asupra intregii persoane. Ne referirn la faptul ca atat trupul, cat
i sufletul sau "spiritul" persoanei sunt afectate de bautul
abuziv. in ceea ce privete partea fizica, eonsum ul excesiv
de alcool43 peate dete rmina modilicarea eehilibrului biochimie a1 unei persoane, ajungandu-se astfeI la dependenta biologieii sau jizieii. Aceasta parte a baJji e vizibila atunci cand
o persoana tremura, transpira sau are co nVu lsii (asema.natoare celo! epileptice) la lncetarea b ru sca bautului. Dincolo de aeeste simptome fiziee, persoana resim te, de fapt,
pofta de a bea din nOll alcooL Aeeasta pofta rezulHi dintrun d ezechilibru a1 sistem ului nervo~ eentral,'eauzat de conswnul ab uziv d e alcool pentru 0 perioada Junga de: timp.
Dependenta fiz;idi este 0 combinap.e lntre durerea fizidi a
sevrajului ~ i du rerea emotionala a poftei d e a bea . Acestora
Ii se adauga alte simptome psihologice, toate aeestea facand
foarte dificila lneetarea eonsurnului .
.

hologice nu cauzeaza alcoolismul. Multi oameni au probleme grave in domeniile amintite anterior, fihii a. deveni
insa alcoolici (de ex" multi oameni l~i pierd locu1 de mundi,
dar nu toti ~omerii devin alcoolici). Ce observam insa este
di abuzul de alcool contribuie d eseori la aparitia sau agravarea acestor probleme (de fcarte multe a ri, de exemplu, cineva i.~ i pie'rd e locul d e rounca. tocmai din cauza
cons umului de alcool).
~trucat sunt atat de: multe ~i mari diferente intre alcoolici, autoriHitile in .dom..riiu Ineep sa ia in consideratie varianta in care alco blismul nu este doar 0 "boali~.", ci mai
degraba 0 serie de "boli"; exista d eci mai multe tipuri de alcoolism. Modelul !ellfnek descrilodestul de clar particularita tile atat de complexe ale alcoolismului: " primar,
progresiv, croni c ~i fatal;~ . Jellinek arata"ca"alcoolisrnul nu
este 0 afectiune se<;undara ~i di celelalte probleme Cll care
se confrunta alcoolicul nu se vor ameliora pana cand acesta
n u va lnceta sa rnai consume alcoa!. De asemenea, odata ce
o persoana a depa~it grani~a dintre consumul abuziv de alcool spre alcoolisID, problemele lui nu vor face decat sa se
tnrauta~easca. in timp, alcoelismul neputand fi vindecat
adaM pentru totdeauna. Spunem ca e "cronic" pentru di
dureaza toata viata, p recum diabetul. in cele din urma, Jellinek spunea ca e 0 boala fatala, despre care ~tim, intr-adeVal, c.a seurteaza durata medie de via~a a alcoolicului cu
dltiva ani. Tot pentru a evidentia caraclerul progresiv al alcoolismului, vorbim despre anurnite stadii ce pot Ii identiicate in evolutia unei p ersoane catre ~i prin alcoolism.
Acestea sun t: stadiul pre-aleoolie, stadiul incipient, urmate de

Pentru mai multe informap..i despre acest subiect, vizitap site-uJ

.Programului National Antidr og al Bisericii Ortodox.e . Romane
(www.ortodoxantidrog.ro).
43 Consumul excesiv de alcool este eel care depa.;;e.;;te normele
sociale ~i indieapile medicale pentru 0 anumita persoana, cau zand
'in mod constant consecin1e negative. Pentru detalii, vezi ancxa Ghid
pentru consumul normal de a/cool, publicat de Organizatia Mondiala a
SArultOlii (O MS).
.t2

28

46 . PASTORAj1A PERSOANELO~ DEPENDENfE DE ALCOOL

CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDEN[EI

Dovezi fiziol ogice al e co n cep tului d e boaU

tele- de seX sau foame. in acest fel, alcoolismul ~i dependenta

de drogun a fost considerata ca 0 boala a sistemului limbic.
Studii genetice. in anii recenp, 0 descoperire a adus cea
mai importanta Wlda de lumina in ceea ce privete alcoolismul ca boala: faptul dl alcoolismul poate fi transmis genetic. Multe cercetari tiintifice au evidentiat faptul ca
akoolismul se afla printre bolile care se transmit genetic.
Oamenii de ~.tiinta au reluat chiar spusele unui isto ric antic,
plutarch, care spunea ca "din bepvi, betivi se nasc". Vulnerabilitatea genetica se cefera la faptul ca anumip. inruvi zi au
tendinta sa de~volte 0 dependerita a tunci cand sunt expu~i
1a alcool. Interacrunea unidi ce conduce 1a instal area alcoolismului dintre alcool ~i subs tantele n.euro-~ce nu se mtampla, de obicei, intr-tm creier non":'a lcoolic.
Jellinek a scris despre aleoolismullamilial ~i despre
modul de transmitere a acestuia de la 0 generape la alta, cel
pupn 50% dintre alcoolici avand'mac,a r un alt membru al
lamiliei bolnav de aleoolism (diagnosticat olicia! sau nul.
Studiile de adopfie realizate in dlteva tad auaratat di biologia determina dezvoltarea alcoolismului. Aceste studii au
urmarit topli adoptap care au fost separap de parinpi lor
naturali inainte de varsta de 6 luni. Copiii care mai tarziu
au devenit alcoolici au avut de cele mai muJte ori parm\'j
naturali alcoolici - mult mai des decat copiii non-alcoolici.
Cll alte cuvinte, se pare ca structura genetica a parinplor
biologici determina alcoolismul la copiii adopta\i, ~i nu n eaparat mediuJ familial oferit de catre parintii adoptivi.
5tudiile pe gemeni au aratat ca gemenii identici au 0
rata. mult mai mare de a fi concordanp in privinta alcoolismului (adidi, de a deveni amandoi alcoolici) decat gem enii

in argumentarea conceptului de boaUi al a1coolismului

exisHi diverse dovezi de natura neuro-chirnica. De exemplu,
. faptul di alcoolul acponeaza asupra acelora~i zone din creieT ca ~i morfina sau heroina sau folul pe care 11 are asupra
uautu lui deficitul de serotonina. (neurotransmita.torul care
regleaza cele 5 simturi: vederea, auzul, tactul, gustul, mirosuI, precum ~i somnul agresivitatea ~i foarnea). La alcoolici
s-a u descoperit nivele semnificativ mai mici ale activita pi ,"
serotonice din sange, Inai a~es In timpul perioadei de J:iaut. ~.
Studiile pe animale stimulate artificial ell serotonina beau '
mai putin alcool decat cele dirora nu li s-a adminisrrat ~cest
s~entl iar cele care prefera alcoolul in locul apei au~ni
\rele mai scazute de serotonma in creier. Descoperirile Jam
aceste surse sugereaza ca nivelul sdizut de serotonina 11 det.e rmina pe aJcoolic sa be,! ~i poate contribui la pier~ere.a
-controlului.
Akoolul (sau aIte droguri) pot sa stimuleze anurnite
stm, cum ar fi: foarnea, setea, sexul sau alte comportarnente
de s upravietuire. Sursa acestor stari de imbold este sistem ul
limbic, 0 parte primitiva a cr.e ierului in care 'i~i are. centrul
memoria ~i sHirile de dispozipe. Se pare ca, satisfacerea acestor irnbolduri se asociaza in memoria consumatorului cu
satisfacerea setei de alcoo~ sau alte droguri; consumul de
alcool sau aite droguri devine atat de n ecesar p entru persoana dependenHi, preC1)m sunt ~i aceste instincte de baza.
De aceea, preocuparea fata d e pr orurarea ~i consumul
cornpulsiv de alcool devin imbolduri de baza pentm persoana dependenta. sau alcoolidi - asemanatoare cu instinc29

47

48

49

PASTORA'j1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDENTEI

bivitelini"care au 0 structudi genetid. diferita. 0 a patra metoda de studiu genetic se concentreaza pe persoanele cu rise
crescut - aceia care nu sunt a1coolici, dar au 0 rudenie de
sange care este alcoolidi. Conform acestor studii, persoanele ell rise pentru alcoolism prezinta 0 serie de caracteristici specifice persoanelor alcuolic, cmar dadi nu au
dezvoltat mea boala (de ex., anumite particularitap ale functionarii cerebrale). De asemen ea, aceste persoane cu rise
~rescut au 0 toleranta mai mare fata de consumul de alcool,
se intoxica mai greu, prez~ta 0 r:nai buna coordor:a~~ mo~
lorie in urma consumului; '
-,"
,Conceptul de boala este valid din punci de vedere terapeutic. Acceptarea alcoolismului ca boala s-a extiris ~i a
reaefinit abordarea noastra lp tratarea acestei afectiuni.Dovezi marcante au aparut in u.rma dezvoltarii Alcoolicilor
Anonimi, un program care promoveaza concep tul de boaUi:
In ]939, membrii A1coollruor.Anonimi nurnarau doar caleva sute, pentru ca in prezent sa existe cca. 3 milioane de
membri in 83.696 de grupuri din 136 d e lari.
Oamenii care neaga faptul ca a1coolismul este 0 boala,
II privesc cel mai adesea pe alcool.ic din perspectiva degenerfuii m orale ca pe un 011\ care nu dore ~ te sa respecte anumite valori .i conduite, de,i ar fi la fel de capabil ca,i ceilalp
oarneni sa faca acest lucru . "Nu zice nimeni sa nu bea deloe,
dar de ce nu se opre~te ~i el ca tot omul dupa un pahar?"
. Putem face u~or compara.tt3 dintre alcoolism;;i diabet.
Si diabetul are 0 b aza fiziologidi, hiperglicernia (cantitatea
clescuta de zah.ir in sange). Pelanga medicam.entul rrecesar
in unele cazuri (insulina), diabeticu1 trebuie sa respecte ~i
un aRumit regim alimentar ~i sa realizeze anwnite schimbfu.'i

in stihil sau de viata. eu alte cuvinte, trebuie sa li aSllme

responsabilitatea pentru boala ~i tratamentul acesteia.
Acest lucnl e indicat ~i de perspectiva a1coolismului ca
boala. Pierderea controlului alcoolicului se manifesta asu. pra vulnerabilitatii fata de 0 substanta chimica, ~ i nu fa~a
de schimbarea atitudinilor ~i a stilului d e v iata. AIcoolicul e
neputincios fatii de alcool, dar nu ~j fata de alcoolism. Alcoolicul
va trebui satina un regim fata de alcool ~ i va trebui sa re'invete cum sa l~i tdiiasca viata zi de zi, cum sa se bucure ~i
cum sa fad. fata problemelor, cum sa socializeze ~i cum sa
:se relaxeze fara a bea. El nu.trebuie sa fie un om condamnat,
blestemat :?i impins spre m arginea societatii, intr-un loc de
unde sa nu mai poata ram pe ni:meni. EI-poate Ii un om care
sa se bucure din n ou de viata ~i de cei dragi ai sai, a~a cum
~i un diabetic poate fi un om de succes, in duda bolli sale.

.,-

A1c.oolismul ca patima ~ufleteasdi.

Alcoolismul afecteaza ~i sufletul persoanei, iar in traditia ortodoxa trebuie sa amintim ~ i d e aspectele mentale,
emoponal~;;i ra~ionale, precum ;;i de "voie" sau "vointa".
Din motive de spapu, nu vom detalia foarte mult aceste aspeete aici, lnsa putem spune ca alcoolicul tipic este aproape
in permanenta confuz ~ i, in general, se simte vinovat pentru
ceea ce face. Aceste sentimente de ni~ine ~i de vmovape pot
deveni atat de puternice, incat sa 11 impiedice sa inteleaga
cu adevarat consec i.n~ele comportamentulul sau. Un exemplu in acest s~ns poate fi pierderea une.i relatu eu parterierul
de viata sau cu copii i. Aleoolieul evita sa aiba d e-a face cu
lumea reala. El nu' vrea sa vada ca abuzul de alcoo} a fost
30

50 ' PASTORATIA PERSOANLOR DEPENDENTE DEALCOOL

CONCEPTUL DE BOALA.AL DEPENDENTEI

eel care i-a cauzat probleme In ca.snicie. Uneori, el va spune

ca "sotia nu rna mte1ege" sa u va gasi alte modalitap prin
care sa arunce vina asu p ra sotiei, in loc sa incerce sa fadi
altfe l fata problemelor. Exista insa ~ i 0 anLlme "am agire"

gandu'-"se mai apoi atat la vindecarea trupului, cat ~i a sufletului" A-?adar, atunei cand vorbim despre " recuperarea
din depend ente", vorbim d espre Uimaduirea din patima44,
iar "recuperarea" din d ependenta apare atunci d nd trupul,
mintea, emotiile ~i sufletul sunt trata te impreuna ~ i sunt in
armonie ell voia lui Dumnezeu p entru acel om .
-Nu se impW1e lnsa 0 atitudrne " anti-alcool". Consumul
de vin reprezinta,de exemplu, -0 preocupare veche ~ i, uneori,
folositoare. De~i Biblia ne ofed multe avertismente in legah.!.ra eu bautul vinului, el este acc.eptat 'in general in scopuri
'ae socializare. ConsJrnuLde aleool devine 0 problema d oar
daca devine un tip de "idolatrie" ce ap~re atunci cand 0 persoana abuzeaza de aleool parra cand acesta ajunge sa~u
rieze trupulul ~i sule~lui. Oamenii " divinizeaza" aleoolul
atuna eand ti permit acestuia sa inlocuiasca pe Dumnezeu
"f a sursa a fericirii, bucurieJ ~i scopului lor in viata. tn Ioc sa
'.traiasca pentru Oumnezeu -?i pentru familia sa, alcoolicul in'" cepe sa traiasdi pentru el insu~ i, preocupat de urmatoarea
ocazie de a bea. Alcoolul devine zeul sau pentru di are nevoie
sa bea pentru a fi ferlcit. EJ nu se mai poate simti fericit In absenta aIcoolului. Viata lui nu i~i pierde scopul ~ i semnificatia,
lnsa alcoolicul nu mai poate avea sentimenlui de lmplinire,
bucurie sau lini~te din cau za instrainarii d e Dumnezeu. ~Jl
li mp ce Dumnezeu incepe sa ocupe locul secund, ace l a~i
lucn.i se intampla eu sotia ~i cu familia alcoolicului. Pe m asura ce boala avanseaza, i aceasta instdinare se acuti zeaza"
Lucrurile cu adevarat importante lncep sa cada tot mai jos

care e atat de reala, meat p ersoana e orbita ~i nu p oate sa

vada cu adevarat situatia
in care se afla. Acesta este inca un

simptom al bolii spirituale iii e nevoie de aj utorul unui

m-

dIu miHor duhovnicesc pentru ca alcoolicul sa inceapa sa

inteleaga ~i sa l~i rezolve problemele. EI trebuie sa se confrunte eu realitatea ~i sa l~j asume responsabilitatea d e a-~i
trans forma casa 'ina-un loc plm d e iubire ~ i siguranta pentru toti eei d in fa milie. Trebuie sa i~i restabileasca rela tia cu

DUlnnezeu i sa s lmpace cu el insll-?i, insa nu va putea face

aceste lucruri singur. Confuzia mentala-i spirituala In care
se afla llimpiedica sa fie sincer eu sine, iar lira aceasta smce~itate nu va pu tea face ni.Int.c. Fara un in dru~ator spiritual 'c are sa il ajllte sa iasa din spirala d ependentei, el va .
continua sa faca. acele gre-?eli de'gandire -?i judecaUi care il
vor menline In s tare~ d e rob al dependentei.ln aceasta faza,
"patima" este cea care Ii conlToleaza viata.
Recuperarea din ori ce boala. implica sufletul sau spiritu1 pe(soarl.ei, d ici Hecare persoana este -?i trup, ~i sulet. Ele
pot fi separate, insa nu in aceasta viata. Ce II afecteaza pe
unul, lliezeaza ~i pe celalalt. Aeest lucru e ell ata t mai adevar at atunci cand vorbi.m d esp(e alcoolism sau despre orice
alta dependenta, ~ i asta pentru Coil d ependenta trupuJui e
corelata C ll " p atima" suflelului. Dei aspectele fizice ale
adicpei sunt importante, trebuie sa "avem in vedere c~ de
pendenta spiritual<1 es le In "ai importanta, dici doar prin
lupta cu aceasta i se poate face fata depend entei fizice, ajun-

Sl

31

Vezi in anexe Graficul V al progresiei spirituaJe.

5L

CONCEPTIJL DE BOAL}, AL DEPENDEN'fEI

PASTORA'jlA PERSOANELOR DEPENDE.VTE DE ALCOOL

programele de tratament a1 alcoollsmului din SUA, dar ,i

din EUIopa~ exista 0 anumitii psihC!Zogie moralii, care este recomandata de psihologi ~i consilieri ~i care se bazeaza pe cei
12 pa~i de recuperare ai AA. Ideea unui program spirirual
de recuperare a venit dinspre religie, dar religia nu a folosit
"con ceptul de boala" al rucoolismului in sensul tn care e folosit astazi. Religia, 'in general, nu a avut succ~s 'in tratarea
alcoolismului din 90ua motive: 1. nu s-a cunoscut faptul dt
alcoolismul este ;;i 0 boaHi bio-p siho-sociala, nu doar lila
spirituala, ~i 2. religia n"'u"a dezvoltat programe spirituale
: specializate ln tratan~a depieildentei de alcooL AA-ul are succes toanai pentru dl 'ofed atat educati~ despre concep tul de
~ boaUi, c~t ~i pentru ca insista asupra vie pi spirituale ca mod
' de recuperar~. "Progr~mul de recuperare" al ceJOrIT pa~i a
ajutat milioane de a!Coollci sa descopere 0 abstinenta fericita
. prin folosirea prindpiilor spirituale su gerate i sa devina as tlei din nou utili societiHii.
. AA-ul sustine ~ f~l de "psiholog ie morala", insa acest
lucru nu se refera la p sihologia traditionala, practicata de
.' catre cei m.ai moclerni psihologi clinicieni. in p sihologia modema seculara - umanista, de altfel - accentul e pus pe p ersoana care e capabUa sa se schiml?e pe ea insai prin
descoperirea ~i exprimarea sinelui. E 0 abordare " dependenta de sine", baza puniindu-se pe poten\ialuJ propriu de
schimbare al indivizilor. In tipul de "psihoJogie moralii" la
care ne referim, accentul e pus pe persoana care devine "dependenta de Durnnezeu" i care 'i;;i gasete sprijmul sufletesc

pe lista de priori tap.. Dar trehuie sa ne amintim ca. alcoolismul este dear un simptom al unei " boli sufletet:i" care exista
In hecare dintre noi. ell t0tii pacatuim ~i in fiecare dintre noi
exista 0 forma sau alta de idolatrie. Din cand in (and, fiecare
dintre noi II punem pe Dumnezeu pe 1000 al doilea in anum"ite domenii ale vietii noastre. tn cazul a1coolirului, acest
luau este pur i simplu dus la eXh'lTI.
Oamenii de tiinta. au descoperit actiunea biochimica. a
adictiei fizice, astfel di acum exista medicamente care ajuta
1a depa~irea mult mai lloafa a fazei de dezintoxicare de al- .
cool sau de ai te d roguri. Oamenii nu mai trebuie sa moara I

in sevraj, iar unele dintre medicamentele mai noi contribuie '

croar la diminuarea poftelor intense de a bea pe care eei de- .
pendenp.J.e.au imediat ce inceteazlrcon sumul de alcqol. Ca
unnare a procesului de dezintoxicare, consilierii, psihologii
~i asistenpi sociali 11 p ot ajuta,p e alcoolic sa 'i~i mteleaga dependenta din punct de vedere p $ihologic,i social, oferindui speranta di recuperarea e posibila dacii va respecta W1 set '
de indi capi destul de simple. Cel mai important pas in tratamentul alcoo lismului a fost facut in urm a cu 75 d,e ani,
odata cu aparitia Asociafiei Alcoollcilor Anonimi (AA).
Atunci, W1 grup de alcooli.ci a mceput sa-~i ITaiasca viata
conform unor pril1cipii spirituale, pentru a se menpne in abstinenta fata d e alcool. Totodata, ei recuno~teau irnportanta
conceptului de boalii aI alcoolismului45 Asfui, in apro.a pe toate

. '.

53

45~ Ma refer a~ci la progra~u~ "Alcoolici1or Anonimi" c'ar~ a fost

mlpat l1935 de catre dOl aJcooliCl. Astazi SWlt peste 63.000 de grupuri
in lOa(~ l ume~, cu peste 3.5 milioane de membri. in Romania activeaza
in .prezent c.a. 20 de grupuri AA in diferite ora~e, cu cca. 3'00 d'e

membri. Mare parte dintc-un capitol este aloca t AA-ului, iar in anexe
veti g3si 0 lista parpala cu adresele ~i detaliile de contact alE: grupurilor.
32

54

PASTORAjlA PERSOAN ELO R DEPENDENTE DE ALCOOL

CONCEPTUL DE BOALA. AL DEPENDENTEI

pIm intermediul construirii W1ei rela~ cu Durnnezeu. In termem ortodoq;i, aceasta ar fi "Praxis" sau "spiritualitatea apli-

mare fol05. b alte domenif ale vietii, aIcoolicul poate avea

o vointa puternica. Poate fi un medic, un bancher, un profesor, un ~ofer de carnien sau chiar un preet de succes. 'Insa,
din cauza modilidi.rilor fizice cauzate de consumul cronic
de aIcoolla nivelul corpului :?i a patimii adictiei, lncerdirile
de a face fata a1coolismului d oar prin folosirea propriei
voinJe nu sunt d eloe utile. El a re nevoie d e ajutor pentru a
d escop eri calea de ie-?ire din patima sa, iar asta nu poate sa
o faca. singur.
De puterea vointei se leaga un aspect foarte important,
- eel al resp_onsabilita pi persona.le. E u~or sa 11 tnvinovate~'h
pe aleoolic pentru problemele' sale, de~i e adevarat -ca esle
responsabil pentru eele mai multe dintre ele. Dar, trebuie
sa ne amintim m ereuca ~i alcoolicul este 0 vietima 'a bolii
sale, a~a cum suntem 'cu to\ii victimele pacatelor noits~re
sau ale altora. Dad \ alcoolicul ~i-a pierdut, de fapt, codtrolul
asupra consumului de alcool --iar noi credem d i exact a:?c1
se intampla -, atunci,
s-ar putea aju ta pe el lnsw;i? E 0
intrebare importan ta, ca re trebuie sa fie Iuata in consideratie daca vrem sa avem a titudini adecvate fata de cei care se
confrWlt~ cu acest gen de problem e. SinguruJ m od In care
putem rasp unde la aceasta intrebare este sa p riv im alcoolismul ~i dependen ta ca " patirni""6.1n acestmodputem gasi
dispunsuri, a:?a cum prin legea "D uhu~ui " lui Hristos ne

"

cata". Vom discu ta 'in capitolul N despre madul in care acest

lucru Ii ajuta pe alcoolici sa i~i depaeasca problemele.
Bineinteles ca. nu tot ceea ce descopera ei in privinta recuperarii din a1coolism este ceva nou pentru Biserica Ortodoxa sau pentru duhovnicii no~tri. Mesajul de baza regasitin
cei 12 pa~i ai AAeste unul obi ~nuit In ~vatatura cre;;tina ~i
intr-o forma sau alta - el a fast deja promo vat de ditre Biserica
noastdi mca din vrem ea Sfintilor parinp. Aspectul mai nOll al
mesajului il-reprezinta "con ceptul de boaJa al alcoolismului",
precwn ~i intelegerea faptului ca, abstinenta completa ~i pentIU toata viata s te necesara pentru ca recuperarea sa fie posibiHi. Astazi -?tiinta intelege de ce e necesara -abstinenta -?i
exista diverse carp publicate pe tema impli~or asupra sistemului n ervos, a mo.dificarilor biochin:Uce -?i a efectelor aleoolismului la nivel celular. N u YOm inqa 1n astfel de d etalii,
pentru ca ele depa-?esc obiectivul aeestei luerari, msa anumite
informatii din aceasta sfera sunt n ecesare. Pentru scopul urmalit aid, e suficient sa recunoa:?tem simptOln ele aleoolismului, trasaturile lui -?i modulm care oameni.i se pot recupera
(aspecte regasite mai jos in ac~st capi tol), daca. au dorinta sau
"vointa" de a trai confonn W10r principii spirituale.
Despre vointa

~;i

55

cum

alcooli sm .

~ Folosesc

altemativ termenii de "alcoolism", adic!ie ~i patima" .

Alcoolul este un dr~g, iar alcoolidi sunt depend enti de drogul alcool.
Ad ictia este 0 forma de patima, iar recuperarea din adictie este posibila p rin folo si rea acelo ra~ i metod e spirituaie pon care su nt tratate
alte patimi.

Observati ca am folosit din n O ll cuvantul "vointa". Probabil acesta es te cu vantul eel rriai important din " lim"4aju l
specific de recu p er are" :?i, totodata, eel mai putin tntel es .lr
ceea ~e priv~:?te alcoolismul, "puterea vointei" nu e de pre;:;

33

56 PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDEr--.'TE DE ALCOOL

putem gasi eliberarea din patimi, paca te

~i

moarte (Ro mani

'inseamna ca nu putem lua decizii bune daca nu ne dam

seama de adevarata natura a bolli nocistre. In eontinuare, regasip. un scurt rezurnat al m odului in care evolueaza adiqia,
urmat de 0 lista de simptome care descriu abuzul de alcool
;;i alcoolismu l. Pentru 0 Jista mai detaliata, va rugam sa analizap. harta "V" din anexe. Acest grafic reflecta stadiile progresive ale alcoolismului, care au fost m enponate deja, dar
cu siguranta vep regasi ~i alte simptom e. Daca 0 persoana
nu prezinta toa te aceste simptome, nu insearnna ca nu este
depend en ta d e alcoo!. Oricine
manifesta doar .unul dintre"
.
, .
aceste simptome prezinta .u.n T!fic-de a de z volta d epe nd~ nta -'
de alcooL Sa arundlm mal mtru 0 privire asupra " procesului
dependentei" I?i a modulupn care oamenii se supun ei in~i~i
riset:tltti de a dezvolta.adicpq..
~

8, 2) . Aceastil " lege a duhului" reprezintil fundamentul

principii lor spirituale folosite in prograrnul d e recuperare,
Duhul oferindu ~le alcoolicilor recupe rarea

~i

eliberarea din

de pendenle.
Multi oameni cansuma alcool ocazional, fara nicio p roble ma, a~a mca.t b autu ra nu reprezinta 0 problem a penlTu
e i. So ci eta~ea vestid i m oderna a tran sforma t acst obicei
intr-un mod de socializare. E aproape imposibil sa participi
1a 0 petrece re sau eveniment s6ci~1la care alcoolul sa nu fie
przent. Consumul de alcool, chiar daca nu e impus, este
totu~i un comporta ment lncurajat. Insa nu acest consum e
eel care ridica proble me, ci "con sumul ab u ziv" - el condu ce, de fapt, ditre p a tima ~i boaUi spLritu'ala. Pulem spune
ca ba u tul excesiv este un p aeat p entrli ca d auneaza ata t sufl e rului, cat ~i tru pului. Va ruga~ ~a ' repnep. di "abuzul de
al eool" ~ i "alcoolismul" nu sun!: acela~ i lucru. "AbuzoJ de
al eool" se refed la u n set de eomportamente care implica
faptul ca persoan a bea mai mult deca.t Ii face bine. Ace~ti
oameni pot, de obicei, sa se opreasd i sau sa reduca consumul d e aleool, atunci dind anumi ti factori ex temi ii motiveaza. "Alcoolicul" este persoan a care e d e pende nta de
al cool a~a cum un h eroinoman.e d ependent de h eroina. AIcoolicul inceteaza doar temporar sa bea, pentr~ ca d upa 0
perioada de timp sa 1,i reia obiceiuL Mai apoi, el bea in
exces, din nou ~ i din nOll. Nu oricin e face abuz d e alcoa]
este alcoolic, dar top alcoolicii prezin la anumite simptOlTlE
ale "abuzului de alcool".
\
Sfantul Maxim ne spune cii tilmad uirea dintr-o boala m
poat~ in ce p~ fara re c uno a~tefea aptului ca. ea exista. Astc

57

CONCEPTUL DE BOALAAL DEPENDENTEI

Evolupa bolii alcoolismului

,.

1. Consul11ul experimental - motivat 1n primul rand de

curiozitate ~i de cautarea aventurii (uneori ~i ~ e rebeliu ne);
efectele lui sllnt mai putin irnportante d eca.t starea care In sote~te acest tabu; acest tip de con sum se produce de obicei
intr-un context social, nu e frecvent, poa te fi impulsiv i
poate cond u ce 1a betie.
.2. Consumul social- motivatia primara este dorinta d e

a fi accep ta t social ~ i de a obtine facilitatile sociale (integrare); efectele p rincipale sunt relaxarea ,i renuntarea
. la in-

hibitii; acest con sum are loc In grupuri de prieteni sa u

. colegi, la p ereceri; e posibil sa fie consum ate cantitati m ari
de alcoo!, se p oate ajunge 1a belie, mahmureli sa u " ruperea
filmului"; aces ta es te stadiulm cafe adol escenpi incep sa
34

51?

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

. CONCEPTUL DE BOALAAL DEPE!'JDENTEI

lnve~e

eoneret despre efectele bauturii asupra emotiilor ~i

comportamentelor.
3. Consumul functional - in acest stadiu, a1coolul are
funcpa de obtinere a efectelor mentionate anterior asupra
emotiilor ~ i comportamentelor; exista doua tipuri de consum: hedonic (diutarea pUi.cerii ~i r.enuntarea la inhibitii,
cornportamente o.gresive sau sexuale} ~i consum compensatoriu (folosirea substantelor pentru inhibarea unui comportalnent sau pentru suprim area unor emotii precum mama,
resentimentele, vinovapa.. rw}inea, durerea. plictiseala sau
3 1hxietatea) . Uneori . pot aparea accidente, JIlahrnureli sau
.""ruperea filIDului", insa consecintele negative sunt mea minime sau di.ficil de observat. Absenta de la ~eoala sau rezultah~le slabe 1a mvatatura pot aparea pe parcurs, insaaaultii
nu vor face 'indi legalura mtre aceste simptome ~i consumul
de aJeooi.
,4: Consumu[ uzual- consumul de aleoo! devine princiH?lul mod de djstra ctie ~i / sau de rezolvare a problemelor.
Pot aparea schimbari in stilu1 de viata (intrarea intr-un grup
care consuma mult aleoot intoxica,ri mai dese. izolare. rebe liu.ne.. iritabilitate). De asemenea, in acest s tadiu putem
incepe sa vorbim despre 0 ere~tere a tolerantei 1a aleoo1 (nevoia de a folosi progresiv tot mai mult aleool pentru a obtine aeelea~i efeete) ~i despre consumul continuu, In dud e
eonseeintelor fizice, sociale, legale, men tale sau emotionale
5. Consumul compulsiv - pierderea eontrolului fa ta dE
cilnd, unde, cat de mult ~j pentru cat limp bea. preocupare fat~
de consumul de aleoo!, incapacitatea de a lnceta eons"fIllul.
iritabilitate ~i shiri depresive atunci cand nu bea. Aceasta pier
dere a eontrolului asupra efectelor bauturii include ~i betic

59

sau alte comportamente incideevate pe durata intoxicarii cu

aleool. Aeest fenomen se dezvoWi, de obicei, in timp, ~i este
un proces gradual, prin care bautura aiecteaza eomportamentul. Acesta este stadiul incipient pe care it numim alcoolism. lata cateva simptome majore ale alcool isrnului.
Simptom ele m aj or e ale alcoolismului
. 1. Folosirea repetaM $i compulsivif a alcoolului; uneori, nevoia de aleool apare dimineata, pentru a indeparta mahmureala sau pentru a face fata remu~carilor sau ru~inii eauzate
de comportamentele din noaptea anterioara.
I
2. 0 cre$tere a toleran!ei fata de aleoo}, 0 ere~tere a frecventei consumului ~ i a cantitatii eonsurnate. E yorba aid de
o persoana care obinuia sa bea 0 anurnita cantitate de al-:
cool pentru a obtine anum ite efeete, dar care acum trebuie
s~ bea mai mult peptru a obpne acelea~i efecte.
3. Sirnptome de sevraj ftzic, 'atunci cand e intrenlpt eonsurnul de a1cool. Se m anifesta prin transpir<:ttie, tumefierea
pielii ~i fetei, tnro ~i rea ochilof, tremuratul mainilor.

4. Progresia dependentei jizice ,i psihologice fa!a de aleooJ.

Aceasta include anxietate, iritabilitate, agitatie ~i, in general,
o nemultumire general a fata de viata, aceste manifestari putand sa apara timp de sa ptamaru 1?i chiar luni dupa ce persoana a incetat sa mai bea. E important sa retinem di
"biiutu1" e doar un simptom a1 alcoolismu1ui ?i ea starlle
mentionate mai sus sunt manifestari ale poEtei de aleool ~i
semne ale preocuparii obsesive fata de acesta, chiar ;;i tn perioada in care alcoolicul nu bea deloe. Aeestora li se adauga
senzatia de disconfort in tmprejurari sodale in ca re nu se
35

60,

PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCbOL

CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDENTEI

serve!jte alcoo!. anticiparea sau planificarea urmatoarei ocazii de conSUffi, manipularea unor evenimente sociale in a~a
tel incat alcoolul sa fie disponibil.
5. Scaderea toierantei la alcoal este un semn dar de aleootism. Aceas ta toleran~a sca.zuUi e insopta. de 0 pierdere
treptatb\ a controlului taFi de cantitatea de alcoo} folosita.
Dupa ce ficatul e afectat de alcool, bautorul incepe sa se imbete mult mai repede. De!ji continua sa bea in acela!ji mod
in care era ohi!jnuit, comportamentul sau devine din ce in
ce mai bizar. "i llterior, vor cre!jt~ sentimentele lui de vino-'''';'ap, odaHi ell resentimentele,"ru!jinea, cu-mecanismele d E
aparare !ji negarea problemei eu alcoolul. E un fenomen
prpgresi v, lpsa, Wlori, el poate avea loc pe durata a catevc
lurn. Subliniem di una dintre marile diferente mtre abuzul
de alcool ~i abuzul de droguri este ca. prin folosirea drogu
rilor oamenii pot deveni dependenp In cateva zile sau chim
'~n c.a teva are. In cazul alcoolismului, acest proces poatE
dura mai mult, astfel d i pot trece chiar ~i 15 ani de COnsUlT
inainte d e a aparea s imptomele dependentei.
6. Legat de scaderea tolerantei Ia alcoo!, ultirnul simptorr
pe eare 11 rnenponam este eel care ne ajuta 5a-1 distingerr
pe alcoolic de cel 'care face doar abuz de alcool. Persoanc:
care abu zeaza de alcoo} nu are, d e obicei, senti men te d (
v inovatie dupa consumul excesiv de alcool. Pe de alU
parte, alcoolicul sirnte vinovape ~i rernu~ca ri dupa fiecan
episod de baut, mai ales daca. inainte de acest episod per
s oana Incerca5e sa renunte la bautura sall sa diminuez(
cantitaple pe care Ie consuma. EI poate simp dl s-a t~ada
pe sine ~ i pe ceilal p prin revenirea la vechiul comporta
ment, dupa. ce a fikut d eja 0 promisiune sau un juraman

di uu va mai bea la fel de multo Uneori aceasta vinovape

sau remu~care it va duce din nou catre un alt episod de
ccnsurn prelungit.

61

Responsabilitatea p ersonal a
Alcoolicul se sirnte vinovat, dar ar trebui sa se simta
a~a? Este el atat de pacatos pana la urma? Sa arundim acum
privire asupra modului in care este perceput uneori "pacatul". Pe de parte, exista. ideea de responsabilitate pers~
nala: !lEI a Hicut-o, ~i el e vinovat de tot ceea a facut" sau: "A
fcst 0 chestiune premeditata din partea lui, a~a di ar treblii
pedep.s it intr-un fel sau altuJ sau, cel pu~in, responsabilizat'.
In ace~z, persoana este uneo ri-etichetata ca fiine! "un om
rau" sau, in cel mai bun caz, "un actor prost" . Pe de alta
,parte, avem 0 perspectiva 1{lai toleranta. asuPJa pacatului.,
Aceasta vorbe~te despre respo_nsabilitatea p entru faptele comise, m sa nu in sensul in care cineva ar fi f~'cut dinadins 0
fapta rea. S-ar putea spune ca eel In cauza " nu a facut ceea
ce se cuvine sa faca" . Pe de 0 parte, vorbinl d espre.cineva
care camite in mod volt ~i deliberat ni~te fapte contrare voii
lui Dumnezeu. I.n celaJalt caz, vorbim despre cineva care e
privit ca paditos, dar care se lupta cu comportamentul d e
care e acuzat - de~ i nu are prea mult succes in lupta sa. De
fapt pe alcoolici nu ii prea ajutam sa inceteze sa bea daca li
cop le~im cu Villovapa, ru~inea ;;i remu~carile ~ ba, dim potriva, reu~irn chiar sa obpnem efeete contrare.
Este a1coolicul responsabil pentru acpunile sale? Bine:lnte1es ca este, -?i nimeni nu poate nega responsabilitatea lui
fata de l~cruril e pe care Je fa ce sau nu Ie face. Este el 0 per-

36

62

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL '

"

CONCEPTIJL DE BOALA AL DEPENDENTEI

soana rea sau tm "pacatos" pentru di sufera d e 0 boaI.a numita alcoolism? Aceasta e ell totul alta intrebare. Dar poate
ca exista 0 intrebare mult mai important~C ~i anume: ucare
este responsabilitatea alcoolicului atunci cand ~ tie di poate
fi aj u tat, insa refuza acest ajutor"? ~i ar mal fi'inea 0 intrebare, de d ata aceasta adresata societ~tii: "Dad} ~ tim d\ 0 persoana es te "bolnava.", care este responsabilitatea sOcietatii
pentru a-i oferi acelei persoane ajutorul de care are nevoie?U
Acest tip d e intrebari despre pacat nu 1;;i gase;;te prea u~or
~aspunsul.
lucru pe care 1:1 putein ~pune cu sigtiranta este
. acela ca el reprezinta cauza I:nqepartarii noastr Q Duinnezeu, iar despartirea de Dumnezeu. a fost m o tivul bolii ;;i al
noastre inca de la diderea lui Adam.
mortii
,
Apos to lul neammiloT, 5fa,ntul Pavel, vorbea despTe
propriile pac.te In Romani, capitolul 7, vers. 19,20. El spunea di: "Nu fac binele pe care 'il voiesc, ci raul pe care nu-l
Yoiesc, pe acela 11 sa.var~esc. Tar d ad. fac ceea ce nu voiesc
e u, nu eu fae aeeas~a, ci -paeatul care locuie:;;te in mine."
Sfa:ntul Pavel vorbea d espre genul de nepu tin ta care insote;;te, in general, condipa um ana. Aceas ta neputinta nu este
rezultatul unu i p~kat personal pe care cineva I-ar fi com is.
EI vorbe;;te despre pacat tntr-un mod general, despre acel
tip de pacat care e inerent "natum umane dlzute" . Pavel nu
era mai paeatos decat orieare dintre noi, ba chiar era un om
drept, iar asHizi e socotit un sfant. Insa, ispitele cu care se
lupta. erau foarte mari, Hind cauzate
sHibiciunile sale
omene;;ti. S-a r putea spune di in acest pasaj, Pavel ne vorbe;;te despre tipul d e slabiciu ne sa u -" nepu ('inta" cu eate se
eonfnmta a1coolieul zi de zi in incercarea de a se controla.
Este, de asemeneCl, motiv ul pentru care sufl etui alcoolictiJui

63

cople;;it de sen timente de vinovatie. Faptul di "nu face bi:tele pe care il voie~te, ci diul pe care nu-l vo ie~te" ar determina pe oricine sa s imta vinovatie ~i remu ~ca.ri, Pentru
alcoolic, e;;ecul repetat de a lrai conform sistemului sau de
val~ri ii pricinuie;;te acestuia ~i mai multa. durere ~i amaraciWle, chiar mai multa decM ar putea un no n-alcoolic sa ii
imagineze vreodata. Din nou, trebuie sa spunem ca sentimentele de vinovape pentru boala alcoolism ului sunt indicatori ai faptului ca persoana a intrat lntr-un stadiu critic al
alcoolismului ei . Non-alcoolicii, chiar daca sunt bautori
abuzivi, nu au sentimente de vinovatie pentru ceea ce fac.
Pentru aJcoolic, viata spirituala d evine tot mai comphcata din cauza naturii alcoolismului. Separarea lui d e Dumnezeu devine foarte aeuta ~ i foarte reala. El nu alege
deliberat sa se desparta de DUii1I1ezeu, dar aceasta separare
apare atund cand alegerea sa de a bea il cOI).duce spre lID
mod de viata care e, 1n sine, instrainat de Dumneze u. lnsa
factorn care nase alcoolismulli sunt necunoscup alcoolicului, astfel mcat el se im potrive;;te firii d ate lui de Dumnezeu
nu prin alegere, ci, mai d egraba, din mtfunplare. El nu reClIDOa$te pericolul caruia i se expune prin bautullui excesiv.
Aces t lucru rezult a~ de obicei, din lipsa lui d e in telegere
asupra alcoolismului;;i a depend entei, In plus, societatea 11
incurajeaza sa bea aJcool - exact lucrul care ii cauzeaza mai
apoi probleme.
o alta observatie imporlanta desp re perspectiva asupra
alcoolismului ca pacat este cal din cauza stigmatizaru, a ru~?Ui de a fi etichetat ca "padHos", mul ti alcoolici au mari
dificultap in a se adresa Biserici.i in ~cercarea lor de a se recon cilia cu Dumnezeu. Astazi conceptul d e boaM. al depen-

Un

de

37

PASTORAjlA PERSQANELOR DEPENDENTE DE ALCQOL

CONCEPlUL DE BOALA At DEPENDENTEI

dentei e mult mai bine inteles iii acceptat; avem un program

bazat pe tdiire duhovniceasdi, dovedit ca eficient Wl program care 11 ajuta eu adevarat pe alcoolic. De fapt, de;;i AAul promoveaza conceptul de boala al alcoolismului, el
p r opune 0 aborda re spirituaLa asupra recuperarii din alcoo!ism. Aceasta abordare spiriruaHi e sugerata de cei ,,12 Pa~i"
ajAlcoolicilor Anon imi, pai care pot sa II ajute pe individ
sa li gaseasca. lini~tea, sa se impace cu el insu~i, eu ceilal?
;;i eli Dumnezeu. Merita sa s ublini_em ca. prirnul pas din AA
n e lndeamna sa ne recunoat~m propria neputinta, exact
acel tip -de neputiJ1ta despre care vorbea Sfanlului Apostol
Pavel in Epistola ditre Romani. Vom discuta mai mult despre aceasta nev9.ie..Jje onestitate personala in capitolul IV
referitor la "Praxis" (Practidi). )~
Spre ce ne cond uce aceasta discupe? Este alcoolismul
un pacat sau 0 boala? Ei bine, eu indin sa spun ca niciunul
dihtre argumente nu e pe deplm -corect. Perspectivele moraliste i critice nu reu.~esc decat sa fadi problema aJcoolului
mai dificil de tratat pentru ca il indeparteaza pe alcoolic d e
socielale. Dar nici perspectiva "alcoolism ~ pacat" nu ia in
considerare factorii biologici i psihologici ai conceptului
de b oala. Pe de alta parte, un model strict al conceplulUi de
boala nu permite Intelegerea profunda a disperarii spirituale cu care se confrunta alcoolicul i nu permite nici dezvolta rea resurselor spiritu ale necesare recuperarii. Aceste
p ersp ective sunt coroplementare i pot fi deopotriva 010s itoare dara. sunt ana liza te pe deplin. Singura problema este
di, uneori, oamenii se opresc la una dintre perspectiw ~ i 0
exclud pe cealaWi. Ei au tendinta de a--?i ap ara pozipa i de
a nu folosi i ceea ce ar~ de oferit cealal Ui, chiar dadi aceasCi

exdudere nu 11 ajuta cu nimic, ba chiar Ii dauneaza alcoolicului.

Voi termina prin a va reaminti de parabola din Evanghelia lui Marcu, cap. 2, verso 9, unde Mantuitond Hristos
vindedi un om ca re s~lfe di de paraLi zie. Iisus le-a spus dirturarilor: "Ce este mai u!;or, a zice sUibanogului: Iertate ttl
Stu1t pikatele, sau a zice: la-t,j patllJ tau ~i umbHl?" lata cum
Iisus I-a vindecat pe paralitic ~i i-a iertat totodata pacatele.
Tata de ce avem mereu nevoie nu nUfllai de vindecarea trupului, d a r ~i a spfletului.

64

65

Intrebari pentru discufii:

1. Este alcoolicul 0 p e rsoana "bolnava" sau tu1a "rea;'?
2. Cum devine cineva a1coolic? "AJege" el sa devina a~a
sall este (ca ~i societa~ea <:ljl1 care face pa r~e) 0 victima a bolii
nurnite "alcoolism"?
-,.
3. Daca este cu adevarat " dependent de a lcoal;;, atunci
este a1coolicul capab~l sa bea cu m asura. sal,.l e dincolo de
puterile lui de a se opri sau de a-!;i modera consurnul?
4. Care sunt responsabili tatile al.coolicuh.li fata de acceptarea ajutorului?
5. Daca un parinte, nlda Sa u chiar prieten de-al aIcoolicului bea, nu i se transmite astfel mesajul ca bautul este
un comportament social acceptabil? Sau'ca este chiar 0 activitate social~ a~tepta Hi?
.

38

Capitolul III

ALCOOLISMUL CA BOALA DE FAMILIE

Definirea cadrului de
discutie
,
,

in ariee anturaj n'e-am afla, in ariee mediu social, int~

b~ea ncunoa~ teti p e cineva care are probleme eu alcoolul"
'v a avea m ereu un dtspuns pozitiv. Variabil dim ane d oar numfuul acesto ra (d e u a, _tIef, cina ... ) sau gradu l de r~denie
(tata-t hunica, sora .. .). Astlel, Hind 0 ches~un e care ne im-

plica pe top. - personal ;;i profesional - pare excrem d e firesc

s~ discutam d espre ceea
inseamna alcoolismul (.?i dependen ta, in general).ca boala d e familie.
Prin familie
referim la toate acele persoane d e care
suntem lega ~i biologic, social sau spiritual (de ex., naii) ~i
al c~or comportament i boala se rasfran g asupra noastra.

ce

ne

De exemplu, daca tata bea prea mult -

~i

nu neaparat zil-

nie, rtici in cantitap. fc arte mad - , vor a parea eu siguranFi

di vergente in relatia eu sotia, vor apa re a probleme financiare, se poate ajU?ge uor la scene de violenta dornestidi
.: fata d e sotie ~ i/sau copii, p ot aparea p robleme cu legea sau
39

68 . PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

ALCOOLISMUl. CA BOALA DE FAMrLIE

la locul d e ffitmdi. Dad mama e cea care bea, apare m ereu

69

lume sau ea 0 persoana ale rgica trebuie sa stdinute ori de

eate ori bate vantu!. Problema e di irnaginea aeeasta e eronata;;i ca pnem prea mult la ea - poate pentTu ca (speranta
moare ultima!) nad ajduim ca cel drag noua nu e IIchiar a~a
.d e grav", n u e chiar alcoolic ~i ca. nu va trebu i sa suportarn
.ru~inea, greu tatea -?i disperarea acestei etichetc ce s-ar
pu.tea lipi ve~~c d e numele ~i de familia noastra. Nurnim
asta negaTe - un mecanism de aparare, un mod de a ne proteja pe noi de tot ceea ce ~ li m sau banuim ca va aduce dupa
,s ine ' recunoa~terea . existen ~e i unei probleme Cll .alcooluL
:Negarea e impor:tanta :?i e folosita deopotriva de familie,
dar ~ i d e alcoolic. DiD pacate m sa, ascunsul dupa dege t
face ca problema s"a clispara pentru foarte scurt timp diD
raza noastra vizuala,"i-ty. ~i din realitate. Astfel, alcoollsm ul
continua sa progreseze, jar p roblema cu alcoolul sa se
fransforn:e intr- o. p.epet.:d en~a a totdistrugatoare. Niciunul
dintre acei alcooli.ci care dorm in mod repetat pe strada nu
a ajtins aco10 la 0 "ltina sa u 1a un an dupa ce a consum at alcool pentru prima data. N imeni nu ajunge atat de bolnav
de alcoolism peste noapte . .
Un indk iu simplu penhu a identifica pe cineva care are
p robleme eu aleoolul e acela de a-I lntreba daca i-a spus
vreodata cineva ca ar trebui sa bea mai p u tin sau deloe. Daca
da, insearnna ca eei din jurul sau au simtit pe p ropria piele
sau ail fost ma.rtorii modului in care sticla poate IIjefui" 0 amilie de tatai sau de mama sa, in timp ce persoanei in eauza
i se " rapea" sufletul ~i toata umanitatea . Aees ta este primul
indiciu d espre faptul ea eel din fa~a noasfTa are un comporfament necorespunzator fata de alcoo!. Ii auzir.P, sJe multe ori,
pe alcoolici plangandu-se de fap tul cii ei mi beau chiar atat

problema nelndeplinirii sarcinilor ei casnice iii a neglijarii

copiilo r. Dad. un unchi are probleme eu bautura, e foarte
posibil ca el sa nu fie in vitat la reuniunile familiale sau,

dad. e in vita t, acestea sa se termine deseo ri prin conflicte

'in sanu1 familiei. Dupa 0 perioada, a1coolismul va domina
i ntreaga via~a de familie, va distruge legaturil.e a!ective ~i '
va spulbera orice sen timent de mcredere ~i siguranta din
inte riorul ei.

Trebuie sa recapituUim ce lnseamna alcoolismul sa u a

l
avea "probleme eu alcooluD. 'P entru familie e 1a fel d e greu
ca ~i pentru alcoolic sa 'recunoasd. alcoolism ul din interiorul ei - ru~inea e prea m are, s,tigmatizarea sociala prea pu-

ternica. Astfel Cq, ae cele :rnai multe ori, spunem ca "tata are
ceva probleme cu alcoolut dar nu pot zice ca e alcoolic. El
lu creaza, e un tip de~tept, s-a descurca t bine in yiata ... doar
ca atunci cand heal nu prea mai ~tie -ce face .. dar dupa aia
ii revine". De dragul simpli tapi, dar -?i al pragmatismului,
sp~nem despre cineva di e alcoolic sau ca are probleme cu
aJcoolul atunci cand ... are problem e din cauza a1coolului ~i,
cu toate astea, continua sa bea. Nu conteaza cantitatea sau
frecventa eu care bea, nici da~a se poa te ab pne de la alcool
trei, einci sau nou a ltmi de zile -, eonteaza doar daca, atunci
cand se atinge de alcooC acesta i~i lasa amprenta asupra lui
iii a celor din jur.
Ayem in minte imaginea alcooli eu lui ca Hind cine va
care nu mai are lac de mundi, nu are familie sau aeeasta
nu 11 iubeite, bea multa laIie ~i doann e deseori in ~ant 'Sau
pe marginea drumului. E ea:?i cum am spune di un di abetic ein mod obligatoriu supraponderal, artagos ~i izolat de
40

70

ALCOOLISMU1. CA BOALA DE' FAMILlE

' PASTORATIA PERSOANELOR DEPEND ENTE DE ALCOOL

ca

71

2. 'Mernbrii familiei au sentirnente de conjuz ie ~i autoamagire, dorin(a de a-I crede pe alcooljc atunci dind el spune
ca totnl este in ordine; au indoieli fata de propriile percepFi
asupra realitapi ~i i~i pierd lncrederea in s ine.
3. Familia devine responsabilii pentru problemele a1coolicu1u!, ascunde, minte, gase~te scuze false pentru a-I proteja pe acesta, face pentru el lucruri pe care ar trebui sa Ie
fad. pentru ea insa~i , pune nevoile alcoolicului inaintea nevoilor familiale, antidpeaza. per!oadele d e baut ~ i inceardi
sli-! manipuleze p e alcoolic. I
/ ,
4. Familia devine seca.tUita dth punct de vedere' ~motio
nal;{ spiritual; apar e obsesia ~i teama exage rata in legatura.
c;tfreluarea obiceiului de a b ea, l~i pierde selttilllentul de siguranta ~i d e auto-d eterminate;.se simte incapabiHi sa acponeze conform propriului .'s istem d e valori ;;i credinte;
apel eaza la metode ex treme de remediere a situa tiei (inclusiv crima, swdd sall vrajitorie).
Co-d ep endenta seamana extrem d e mult cu depen denta Lnsa~i, de;;i avem tendinta d e a-i plasa pe a1coolic ~ i
fami.1ia sa In tabere complet diferite:
1. Se p.a re ca ~i in cazul co-dependentei exista 0 anumita
componenta de transmitere intre generapi, chiar daca nu neaparat d e natura genetica. Studiil e arata ca 50% dintre femeile care provin din familii tarate de alcoolism au tendinta
d e a se casatori cu alcoolici, preo.un ~i faptul cca. 0 treime
dintre copiii provenip din parinti al coolici vor dezvoHa ei
in.;;i~i boala alcoolismului, daca vor alege sa consume alcooL
2, Ca . j alcoolismul, . j co-d ependenta este 0 boalii p rimara, progresiva, cronica ~i fatala. Primarii, penau di atat

de m ult -?i
sotia e cea care e mai sensibila la aspectul
acesta, ea preferand ca el sa nu consume deloe alcoo1. Cine
are problem ein cazul acesta? Din punctul nostru d e vedere,
sotul. $i asta pentru di alcoolul nu aT trebui sa fie mai presus

de valoarea familiei ~i d e importanta relatiei dintre un sot ~i

sotia lui. Din pacate, boala adicpei perverte~te intregul suflet
al victi mei sale, rasturnandu-i intregul sistem de valori ~ i
credinte,
binele eu raul, contrazica.n d binele
, ames tedind
'
gancti t cu raul facut, transform and v iata sdildaHi in alcoo}
in ceva firese, iar cea fara alcoot in nefiresc.
D e asemenea, pentru identificarea primelor simptdme _
ale bolH alcoolisrnului, va incurajam sa studiati an'e xa
Graficul Val progresiei a/coolismu /ui, care surprinde progresja
bolii....Jot in anexe yep regasi anexa GraficuI ~oIii de jami[ie, ca re va va introduce in simptomatologja alcoolismulu i rasfrant as upra familiei. Pa rcu~gand indicator~_
prezentati acolo: Ye ti akatui p robabil puzzle-ul
rezult~
din "sparge rea" familie i prin alcoolism.

ce

Relatia alcoo1is"nt-familie sau co-dependenta

'Co-dependenta - un alt terme n folosit pentru a descrie
boal a d e familie - l:llsea mna a fi prins in cicJul d ependentei

unei alte persoane, ~i nu a "ft d epen dent d e aWi persoana",

ceea ce este 0 chestiu ne diferita . lata cateva dinlTe tdl saturile m arcante ale modului in care a1coolismulli afecteaza

ca.

pe eej apropiap a1coolicului:

1. Familia se considera v inovatii p entru infirrnitatea" alcoolicului, ca ~ i cum eJ ar bea dill ca u za ,;gregelilor" facute
de m aLna, tata.l, sor a sau copiii sa.i.
.,.,
.
41

72,

73

PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

ALCOOLISMUL CA BOALA. DE FAMIUE

timp cat adevarata problema - cea a alcoolismului cuiv?l

apropiat - nu va fi recunoscuta, simptomele ei nu vor disp3rea, ci vor progl'esa. De exemplu, viol en~a domestica din
fmnilie nu va lnceta pana cand nu se va opIi mai intai bautul
(de,i violenta poate aparea ,i in absenta alcoolului). La fel,
s ~ima de sine sca.zuta sau starile depresive ale sopei unui alcoolie nu se vqr ameliora daar prin terapie medicamentoasa
dad! nu va fi explorat ~i folul alcoolismului in aparit"ia acestora. 5imptomele bolii sunt cro1tice, var insop persoana codependenta de-a lungulintregii sale viep ~i chiar v?T fi
transmise cGpidor prin perpetuarea unui mod specifi.c de"
comportament ~i de reacp.e la evenimentele viepi . Aspectul
fatal nu e deloc greu de dedus, multi dintre c~i In'cap-:
(ana aTcoolismului fiind victimele directe ale aeestuia Sau
alegand 0 fqrma sa u alta de swad (pr~ luarea propriu-zisa
a v ietii sa u prin eonsum de aleool, drogurl, eomportan:rent
infractionai sa u de mare risc, promiscuitate e tc.).
3. A tat alcoolicul, cat ~j membrii familiei se simt dobod1ti de senti mente de ru ~ ine ~i vinovatie, simt ca viata lor
nu mai are sens, sunt epuizati in lncerdirile c1asice qe re."
o1edie.r e a situatiei ( promisi~ ni, juraminte, ince rcari de control asupra consumu lui sau comportamenlului). SoFa va
incerca sa gateasca mai bine, sa fie mai modesta sau m_ai cocheta, copiij vor incerca sa invete mai bloe, sa nu faca pree
nmlta gaHigie, sa l$i ajute parinP--i prin casa. NiciW1ul dintrE
ace:?tia nu mai $tie sa interacp.oneze normal, sunt extrem
in manifestari $i emo? i, resimt permanent rica $i nesiguranta fata de viitor, in ciuda folosirii fanteziei ca mod clf
evad3!e din. prezentul dureros. De exemplu, copiii unui al

coolic pot sa l~i l1uagineze ca in curand toate problemele

vor disparea, ca falnilla va avea din nou bani suficienti i
d l l$i vor petrece c0l1 cedii1e Impreuna, de$i realitatea fiedirei zile nu Ie aduce decat noi conflicte ~ i lips uri i 0 racire
permanenta a relatiei dintre e i.
Alcoolicul ~ i co-dependen tii Impart chiar ~i acelea$i
diagnostice dadi ajung sa solicite ajutor psihiatric sau p sihologic: d epresi!, anxieta te, nevroze, tulbudiri de personalitate. Niciunul dintre membrii fa}niliei nu $tie sa fad fata
sentimentelor, nu t!e sa l~i slutioneze conflictele m.tr-un
mod ~sertiv47. Dm punct de ved-ere social, Cli totii ~i-au 'intrerupt legaturiJe semnificative cu lumea exterioara, sunt
izolati i graviteaza 'i11 jUTulalcoolului ~i 31 consecin~elor
acestuia - fie pentru a;i proteja consumul, fie pentru a se
feri de ru~inea provocata d e acesta. eei mai multi membri
ai fa~iei i0ceteaza 1a un moment dat sa l$i mai invite prietehii sa u colegii acasa, ne$tiind liiciodata nce se va rnai 'i11tampla azi Ja noi in casan Acest aspect e uneo ri prea pupn
accentuat m recuperarea a1coo1kului, claca se intampla ca
el sa mtre mtr-un program de recuperaTe i sa sparga c10potuI stramt al bolli sale. Daca familia nu intra $i ea intr-un
program asemaniHor, va ramane captiva boHi i vechi lor
moduri de comportament, de$i alcoolismuI achy a disparut
din peisajul familiei.
47 Asertivitatea este punctul de mijloc intre agresivitate ~i pasivitate; se refera la Wl anume mod de exprimare a sentimentelor, ideilor,
dorinte!or ~i drepturilor intr-Wl mod simp[u, direct, care nu unnare;>te
sa-i atace sau manipuleze pe altii. In acesl stit conflictele ;>i crizele pot
Ii solu tionate incr-un mod constructiv.

. .

42

74

PASTORATrA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

lata cUm ii atadi alcoolismul pe top cei implica~i

~i

ALCOOLISMUt CA BOALA DE FAMlLIE

cat

prea mul ts. Fara a intra in detalii despre comportamentul

de mul! seamana suferin\a a1coolicului eu a celor apropiap

ai lui. Chiar daca. explicapile pe care ~i Ie da fiecare sunt di-

tipic al alcoolicului, vom sublinia faptul

sa traiasca. , in incercarea de,pastrare...sau de regasire a unui

echilibru iii a unei siguranfe de care fiecare dintre noi are
atat de multa nevoie 49
,-

/.

ca ,i el se lupla

cu acelea~i sentimente de rw;ine, de stima de sine sdizuta,

de vinovatie, frica. i m a nie, ca i familia sa . In procesul de
consiliere descoperim di nimeru nu ar putea sa il invinova teasdi sau sa il pedepseasdi pe alcoolic mai mult dedit
o face el insu ~i.
Sora a1coolicului ii asuma de cele mai IDuJte ori rolul
de ,.lntretinator" al bohi alcoolismului . Pe cei mai multi,
aceasta afirmape II scandalizeaza: "Cum adidi? Ea, care mcearca sa salveze fa:Q:l.iliaL..poate fi acuzata ca il aj uta pe alcoolie sa bea?". Indirect ~ i neintenp onat, da. $i face asta
tocmai prin~rcarile ei de a-I ajuta pe a1coolic sa nu mai
bea, respectilk.prin preluarea sarcinilor lui de n atura fin.?-n-

erite (de ex" alcoolicul e manios pentnl di "familia 11 face

sa bea", iar fam ilia e manioasa pentru di "alcoolicul bean),
eu topi sunt victime ce iricearca. sa sup ravletuiasdi mtr-o 5ituatie nefireasca'~i nedorita.'t8.
Se pare tnSa di Dumnezeu oe ajuta mereu sa trecem
prin perioadele negre ale vieti-i, chiar daca. atunei cand SWltern in conjurap. de negu~a nu ni se pare deIce a~a. $i In
cazul.alcoolismului, m~mbrii familiei gasesc modalitap de
a face fata bolii iii de a se adapta la contextu l m care trebuie

75

eiara, casnidi -,i de edueare a copillor (sotia plate~te facturile, so pa se asigura ca in ~asa exista man ca re pentru copii,

sotia Ii face rost de me~icamente .sau de concediu atunci

cand sotu1 nu poate merge la lu cru dUl cauza unei b epi,
sopa se roaga de ~efi sa Ii mai pastreze locul de munca etc.).
Astfel, ~coolicul simte din c~ in ce mai putin consecintele
bautului sau, de vreme ce multe dintre acestea sunt preluate sau amortiza te de catre sope. In aceea~;i postura pot
sa intre ~i parinpi alcoolicului, ~i fratii, ~ i prietenii sa u colegii de serviciu. $i, pana la urma, situap a seamana d estul de
muJt cu aceea in care ne regasim a tunci cand avem 0 carie ...

Modalitafi de "supr.~vietuire" ill p reajma alcoolicului

Pentru a intelege mai bine modurile in care apartinato rii unui alcoolic "in ceardi sa supravietuiasdi, sa n e imaginam "impreuna a familie farmata din p arin~i ~ i patru
capii. Din nou, rolul alcoolicului ii v a reveni tatalui, dei
la fel de bine se poate mtampla sa fie mama cea care bea

.411 Capitolu1 I, reieritor la spiritualitatea adiqiei, a iacut deja diferenperea mtre perspectiva de pacat sau boala asupra alcoolismului; dUar dad
alege sa bea, alcoolicul nu alege 'in mod con~tien t sa devina alcool\c.
49 In ierarhia de nevoi a lui Abraham Maslow, nevoja de securitate
a omului ocupa locu1 secund, dup~ necesitatea indeplinirii nevoih:~r biologice de hran-a ~ .a.m.d.

Studiile arata tnsa ca in iamiliile in care 50Iia este aJcoolica, tendinta barbap.!or es te aceea de a pihasi familia, ~i nu de a-~i asuma sarcmile neindeplinife de mama.
50

43

76

ALCOOU SMUL CA BOALA DE F.-.MlLIE

PASTORA'flA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

77

oamenii .]i aj unge Sa. cons~e alcool pentru a-011infrange timidita tea ~i se nti ~entul de insingu rare.
Mai exista ~i situ apa in care copilul (de obicei, cel mai
mic ca varsta) incearca din rasputeri sa detensioneze atmosfera fam iliaHi p rin atragerea aten tiei asupra sa. "Mascota"
e ccp ilul dr agala~, care face o1otii ~i spune glum c, care inceardi sa l ~i implice parintii in alte activitati d ecat cearta.
Ajunge sa aiba probleme de concentrare, de hi peractivism,
va fi instabiI in re1atiile cu ceilaiti, d e vreme ce nu are rabdare sa. eonstntiasca ~i. sa pas.treze aceste relatii. Pen tru mas,,'
ecta, alcoolul va ave a:0 furlctie de l ini~tire, de indepartare
a temerilor.
lata ~ in care, indiferent de tiparuJ de "supravietuir( pe care 11 adopta. Hecare copil, alcoolul ajunge s~n~i
fad. loc ~i in viata lor, ~e~i tot el a fcst eel care Je-a provocat
atat de multa suferinta. La efectul pe care il are in mod normal alcoolul asupra dispozitiei pers oanei ca re il bea, ad iiugam ~i predispozitia genetica pe care ace~ti copu 0 au faF'i
de dezvoltarea a1coolismului, o1 i obtinem 0 situape d e foarte
mare rise penlTu cei care aleg'sa consume alcoo!.
Nu putem invinova~i pe nimeni - d e.]i eel In ca uza 0
fac ei ln~ i ~ i d e cele mai multe ori. Aceste roluri sunt m odali lap normale de supravietuire Intr-o situatie de viata
anormala. E importan t sa subliniem ~i ca roluril e pe care
~ i Ie asuma un m embru al familiei unul a1coolic se po t
schimba in timp, in funetie d e vars ta ~i de structura familiei. De exemplu, un lap ispii"itor poate deveni erou, odata
cu pleearea eroului din smul familiei. De asemenea, aceste
modalita p. de ~omp o r tame nt sunt continuate ~ i in via!a d e

daca. nu ne doare, nu ne grabim sa ajungern 1a dentist. A~a

dar, da ca. "bautul m eu nu rna doare, de ce m-a,] opri?"
Un ro l asem anato r Ii revine de multe ori celui rna
ma re dintre cop i i, "eroului" . El este acel copil care l ~i aj uU
roarte mu lt parintii, preia din sarcinile acestora, are griji
de -fraFi mai mici, invata de mie sa gateasca sau sa indeplineasca alte treburi casnice, invata fca r te bine]a ~coaHi. eu '
aite cuvinte, gen ul de capil pe care ~i I-ar dari a rice pa rinte.

Doar di "eroul" plate~te un pret prea mare pentru atenpa

pozitiva pe care 0 primeite. El se maturizeaza mul ~ _pre a
repede - se " parentifid i", adidi preia rolul paril1tilor - nu
: ? tie sa se relaxeze, e mreu tens ionat ii preocupat de
mundi, 'in incercarea de,a controJa medjul ~ i oamenii alaturi de care tdi ie~te. pri.O urmare;-'l.tunci cand va consuma
alcoot eI va aprecia foa rte repede functia de relax are pe
care 0 are aces ta.
._
'
"Tapul ispa~itor'" rep(~zinta copilul care ahage asupra
sa atentia nega tiva. Rebel, ve~nic m anios, se sim te ~ i el frustrat. nesigur, infrico~at de via ta de zi cu zi. Se exprima prin
(o mportamente agresive, inlTa in antu raje dubioase, aTe
p robleme cu legea, fuge de acasa, are problem e ~coiare serioase, penlTu ca mai apoi sa inceapa.]i el sa consu me aleool
sau aite drog uri. Despre el se spune ca "a.]chia nu sare departe de lTunchi", tocmai penlTu ca p reia foarte mult d in
rolui ~i comportamentul alcoolieul ui.
'. "Copilul pierdut" e eel care lnceardi sa fad. fata confli ctelor fami liale izol.a ndu-se d e famjlie, retragandu-se
mereu din Ol'ice lnseam.n a comunitale, indiferent tiadi e
v~rba de familie sau colegi de ~coala sau serviciu. EI nu are
prieteni, io1i alege profesii care nu n.:-cesita. interacp.une cu
44

PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

ALCOOLISMUL CA BOALA DE FAMILlE

adult a acestor ccpii, vorbindu-se de a~a-numitii copii

adulti ai alcooliciloT ~ i d e grupuri de recuperare special destinate acestora51 , Acest aspect ne intereseaza eu atat mai
mult eu cat s-a observa t tendinta acestor copii de a-~i alege
profesii de rntrajutorare, gen teologie, psihologie, asistenta
social.3., probabil din dorinta de a intelege ce 5-3 intamplat
in familia lor ~i de a alma. durerea altara aflati 'in aceea ~i
su ferinFi.

2. ru~inea ~i teama de etichetare de ditre cei din jur: ,,amilie de alcoolici"

3. mandrie ~i tearna de a nu fi compatimita: "vai, saraca, ce viata grea are ... "
4. auto-amagire, negare ~i minimalizare: lIse poate ;;i
mai rau ... d e fapt, toata lumea bea ... J!?i va schimba locul de
m~ca, ~:.i atunci se va opri din bauL."
5. deznadejde ~i neajutorare invatata: lice ros t are sa
vorbesc, oricurn nu se poate face nimic. .. asta e crucea mea
;;i trebuie sa 0 port pana la moarte ... nimeni nu poate face
nimic ... Dumneze u tn -a abandon aL." , 6. misticism: " Dunmezeu ne va da qn serhn ~ i va face 0
minune in viata
, noastra."

78

"

; Recuperarea
-'

fa~i liei
,

, Recupe rarea fam'iliei este un lucru mult mai posibil de

re~lizat decat avem impresia, insa nu e deloe W1ul u~o r.
Sp~ern de multe ori eli alcoolismul este caLl1Tmagnet, care
se asigura toti eei llai caseiN vor [amane priZonieri ift-eapcan'a sa. Regulile implicite ~i nescrise ale familiei unui alco?lic .sunt " nu vorbi, nu' simti, nu avea incredere". In
Romania, asistarea fa.rp.iliei -unui alcoolic pare Cll atat mai
grea eli cat exjsta putine servicii de consiliere adresate ei,
insa ~i in cazulin care aceste servicii sunt disponibile, pentru familie e 1a fel de greu ca ;;i pentru alcoolic sa accepte
schimbarea ~i jntrarea in recuperare. In cazulm care va intrebati
"de ce?", iata cateva motive:
.
'
1. neputinta de a accepta ca cineva apropiat sufera de
alcoolism; e ca;;i cum admiterea acestui lucru ar reprezenta
un e~ec personal al sopei ~i ar presupune ca ea e incapabila
sa "l~i opreasca sotul din baut".

ca,

E drept, Dumnezeu face multe minuQ.i rn--,,-rnta noas tra

zi de zi. Sunt insa situatii cand ;;i noi trebuie sa ne facem

n:-unca noastra, sa tim activi ~i sa ne cOlp_pletam rugaciun~a

prin fapta, '
Deci, ce inseamna recuperarea pentru fan1ilie ~i ce
poate ea sa faca? Probabil, unul dintre ceIe"mai eficiente
progra~e de sp rijinire a familiei alcoolicului este a~a- nu
mitul Grup de Servicii Familiale AI-Anon52 . AI-AJ lon-ul reprezinta 0 cornunitate (grup, da ca ne suna mai b ine)
formata din persoane afectate intr-un mod sau aitul, personal sau profesional, de alcoolism. Sunt oameni care se
lnta.lnesc pentru a-i in telege suferin!a, pentru a invata
~ pot trai altfel- indiferent daca alcoolicul -mai bea sau
.'

51

Vezi

79

anexa: Copiii adulti ai alcoolicilor.

52

45

AI-Anon Romania, www.<llanon.ro

80

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

ALCOOLISMUL CA BOALA DE FAMILlE

nu - ~i pentru a-i ajuta pe alpi. In A I-Anon, subiectul de

noastra, la temerile pe care Ie avem, la mania pe ca re 0 simtim

. fata' de alcoolic ~ i boala sa, la neincrederea 1n el ~i in
ziua de maine, la ruinea ~i stima de sine sdlzuta pe care Ie
resimprn cand ne uitam in oglinda sau in Od1ii cunoscuplor.
Aceasta prima etapa e una dureroasa ;;i, de cele mai multe
ori, e insotita de multe lacrimi; prin urmare, un um ar pe
care sa p langem ;;i un-'pachet de ~ervetele sunt binevenite.
Doare, dar numai a~a ne convingem ca suntem neputincio;;i
in fata
alcoolului, ca viata noastra are nevoie de 0 directie
"
,
noua (Pasull din programul AI-Anon")" ' _
lnvatam, mru apoi, ca avem nevoie
ajuto'r ul ~i indru-,
marea lui Durnnezeu In aceasta viata nalla ~i ca putem sa Ii
cerem aceste lucruri ~i sa ne abandonarn Lui ~i voii Lui pentru 'noi. Asta lnsearnna ca trebuie s~ renunt&ITftarugaciunea
gen "lista de cumparaturi" ~ i la scenariul nostru asupra
lumii. Din nou, grupul e de mare folos'in a transpune aceste
principii in realitate, a;;a cum n e aj u ta mai tarziu sa ne inventariem caliUi.ti1e ~i defectele, sa ne reparam relatiile cu
ceilalp ;;i sa ne construim trepta t un mod de a trai zi de zi
bazat p~ onestitate, pe indrumarea lui Dumneze u ~ i grij a
fata de ceilalti ~i fata de noi.
Evident, exista momente de criza in care a1coolicul se
1mbolnave~te sau in care familia trece prin siluatii grave (accidente, ~omaj , divort etc.). Nu traim cu capul in nori, nu
ignodiffi probiemele cu care ne confruntam, 111sa incercam
sa nu Ie predam lor con trolul asupra noastra. Cauhim solutti, iar grupul - chiar dad nu va schimb a realita.tea pri'0tr-

discutie nu e alcoolicul, ci propria persoana: "eu sunt 0 fi~

inta l..~mana care are drepturi ~i nevoL .. eu am griFi de
mine pen tIL! a avea energia i'i puterea sa lupt .;;i pentru
.:iltii" . Nu e 0 secta, nu e un grup de barfa, C1 daar un grup
d~ sprijin in care iti poti -schimba madul de abordare a vietii i a a1coollsmului.
IncUJerent d ad acol0 llllde-iocuim sau profesam exista sau
nu un grJ.lP Al-Anon, ne putem ghida dupa principiiJe acestui
program pentru a-i "l-ju ta pe membrii familiei unui alcoolic.
-Maiintai, trebuie ,sa ajuHim familia "sa faca., C.T.e.-ul
recuperarii" ;
1. "Tu nu ai cauzat alcoohsmul" - ,,ste inutil ~a te ~vi
novate~ti pe tine pentTu ceea ce face sau nu face alcoolicul."
i. "Tu nu pop 5a-l tratezi pe alcoolic" - IIei trebuie sa i~i
doreasdi ajutoruI, iar A.A.-uP3 este eel mai bun l~c p entru
eL . :responsabilitatea p en tru recuperare ii apartine lUI, iar
ajutorul poate veni din afara familiei."
3. "Tu nu pop sa-J cont1'olez i pe alcoolic" - "asumanduti rolui de Dumnezeu ~i manipulandu-I pe alcoolic, nu vei
face alcoolismul sa dis para; ai lncercat sa faci acest lucru
timp de foarte multi ani, iG!-T rezultatele aces to r efortud ar
trebui sa te convinga sa incerci i altceva."

de

Odata stabilite "regulile d e baza", se poate m erge rnai

departe, la deseope.r irea modurilor concrete in care alcoolismul s-a infiltra t iIi ~i eeare ~ol ti-i>o.r din mintea ,i>i inima

33

81

Alcoolicii Anonimi, www.alcooliciianonimi.tO

54

46

in ane;a Cei 12 PCli putep. db principiile de baza ale-prograrnului.

82"

ALCOOUSMUL CA BOALA DE FAMIUE

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

83

Mar delicata ramane situatia in care in familie exista

o bagheta magid..- ne va ajuta sa simtim ca nu suntem singuri ~i ca. exista speranta.

Toate acestea se pot schimba indiferent dad, alcoolicul
mai bea sau nu. Dar cum sa ne purtam cu alcoolicul? Anexa
Scrisoare catre familia mea ,ne da cateva sugestii concrete: incercam sa nu il mintim, sa nu ne certam, sa.nu ne enervam
pe el, sa nu Ii ascundem bautura, sa nu ne iz6Uim de prieteni
sa u familie de ru;;ine di el bea, sa evitam orice polemidi
ahmci cand e baut, sa nu ineeream 's a 11 manipulam pe el s~u
familia 1a orice pas,5n a~a felmdit sa ~\.l ma,i.bea, sa nu mai
acceptam sa facem ill. locul lui ceea ee e l artrebui sa faca. ~i
sa nu ne mai neglijam nevoile noastre medicale, de igiena,
sociale, sptritn:ale. Este ceea ce Al-Ano..,nul nume~te iubire
dura i deta~are cu dragoste: continuam sa)l iubim ~i sa ne
rugam pentru et dar avem grija de noi -?i 11 Hisam sa resi.mta
~ consecjnt~le bautului sau. Ca exemplu, o ,doamna relata ca.
a Incetat sa 11 mai care p~ sot 'in pat, s~ Ii schimbe hainele ~i
sa tearga voma Sall vasele sparte; i1 lasa sa doarma pe
podea, dar punea 0 patura p~ste el ca sa nu ii fie rece.
Concomitent,. l1 putem da alcoolicului informatii despre locul In care poate Jnerg~ pentru' a primi ajutor ~i puterr
face acest lucru direct (dar nu atunci cand este baut, d rna:
degraba to perioada imediat urmatoare unei serii de bep.i
cand Ii este 'inca r},iu d e pe UTma alcoolului!) sau indirect
Hisand la ' veder~ 'plj ante eu adtesa grupului de AA sau ,
altor servicii specializate in recuperarea din alcoolism
Putem cere ~i ajutorul medicului de'familie sau a1 preotul~
astfel mea.t alcoo1i~ul sa primeasca mesajul recuperarii dii
mai multe dir~ctii.'

violenta fizidi. asupra sop.ei sau a copiilor. tn aceste cazuri,

e necesara 0 intervenp.e s pecifica - abuzul trebu ie sa inceteze, chiar daca asta inseamna implicarea familiei extinse,
a politiei sau apelarea la adaposturi pentru femei abuzate55 .
Siguranta fizica a familiei este pe prim plan.
In cazul in care alcoolicul accepta sa intre In tr-un
program de recuperare, problema famili ei nl,l se rezo lva
in mod automat. Un num a r mare d e divorturi apare
dupa ce alcoolicul nu mai bea, ca,ci efectele alco91is mului
pe termen lung asupra tuturor celor imp lic~ ti nu poate
fi subestiruat.

Consilierea pasta.rili pentru familia unUt alcoolic

Dupa cum am rnenponat deja, rolul preotul ui in asistarea farniliei care se corurunta cu alcooHsmul ~ste ~xtrern
de important. Alaturi de medic, el este aceli catre care familia se mdreapta in lncercarea de a gasi 0 solupe ~j pentru
a primi a,l inare in suferinta. Ded, ce poate face un preot
pentru a-~i sprijini credincio~ii?
1. Mai Intai, trebuie sa fie el insu~i informat, sa d epaeasca rll:?jnea -?i teama de a aduce in discutie problema
bautuiui excesiv. Astfel, va rew1i sa identifice mult mai curand persoanele care se confrunUi direct sau indirect Cll
aceasta boala -?i sa Ie indrume sau cruar sa Ie lnsoteasCa spre
servidile specializate. Alcoolismul trebuie abordat ca 0

55

47

Mai multe infonnatii pe aceasta tema gasip pe www.artemis.com.ro

ALCOOLISMUL CA BOALA. DE FAMfUE

84 -. PASTORAPA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

85

lntrebari pentru discutii:

, .

boala asemanatoare d iabetului; astfe!, rolul grupurilor de

Alcoolici Anonim i, AI-Anon sau al altor programe de consiliere nu trebuie subestimat, a~a cum nu subestimati rolul
Inedicului in tratarea diabetului.
2. Astfel de grupuri de sprijin pot fi invitate sa -aiba intalniri ~i in biserica sau intr-un spatiu afiliat bisericii, astfel
inca_t cei In cauza sa ajunga mai u~or la serviciile de care au
nevoie.
3. Odata ce 0 persoana a fast ~drUlna~a catre un ast.feJ
de program, e imp ortant ca preotul s.a pastreze legatura cu
aceasta ~i sa monitorizeze evolupa ~i dificultap1e e ll care SE

1. Cum recunoa~ tem 0 familie in care consumu l abuziv

de alcool este 0 problem a?
2. Care sunt lucrurile pe care Ie putem face pentru a
ajuta pe cineva care sufera din cauza excesului de b~lUt u ra
a1 altei persoane?
3. Care sunt dificultati1e personale care v-ar 1m piedica
sa faceti acest Ju cru?
4. Cu ce prejudedip va confruntap in m omentul in care
aveti In fata un alcoolic?
.
5. In cazul familiei, indemnu l di n Pasul 3 "sa ne predam vointa ~i viata in grija lu i Dumnezeu " e echivalenta eu
mdemnul "poarta-ti crucea"?

confrun~a .

4 . ..stgerica ne sfatuie~te sa ducein ~o viata sanatoasa ~i

moraUi, a~a ca pare extrem de normal ca~ iq fiecare p arohie sa
existe ocazii la care problem a abuzului1de alcool sa fie discutata ~i sa fie puse 1a dispozitie pliante sa~ afi~e informative.
5. Nu uitam de p rogramul de ruga dune personal, dar
;;i de eel din cadrul serviciiJor Bisericii. Acola un de problema alcoolismului este una serioasa, se poate face periodic Acatistul Potirul Nesecat, de mare fo10s celar afectati de
a1coolism.
..
6. lndru marea d u hovniceasca n ecesit a tim p, rabdare i
toleranta la frustrare. Multe dintre eforturi nu vor avea rezultatul scon tat sau n u vor da roade imediat. Cazand insa
in extrem a moraliza toare la care n e rezumam cand condamnam pacatul sau apeland la ind emnul " trebuie sa ip
dud crucea", n u vom a lina Cll ni mic
su ferin ta
acut a a celor
.'
'
. ce ap eleaza la pre~t manati de deznadejde. Dumnezeu n e
cere sa n e rugam, sa tim d em ni in 's uferinta noastra, d ar n e
vrea totodata indraznep i lipsiti de teama.
48

Capitolul IV

PRINCIPII GENERALE ALE PRACTICII

Tamaduirea patimii sau a bolii a1coolismului

Ca rezultat d~rect al pie rderii Jegaturii dintre om ~i
Dum.n~zeuf muite pr:obleme continua sa tulbure omenirea,:
tot felill de boli, rllboaie, crime, perversiuni sexuale, furturi,
divorturi etc. L,a- madul general, aceste afecpuni sunt univ~rsale ~i afecteaza toa te fiinte1 e umane intr-un Eel sau allul.
La modul p e rsonat aceste probleme sun t consecinte1e gandirii intunecate a omului ~i ale pierderii d ragostei dintre noi.
Omenirea a uita t adevarul despre Durnnezeu iii, in general,
tgnora voia Lw. Dar asta nu e 0 noutate, di.d se mtampla a~a
mca. de pe vremea lui Adam. Ca rezultat al intunecaru minti i
umane ~i pierderii iubirli din sufletele noastre, iiberul arbitni al omulw a 51abit, iar piicahtl ne conduce pe multi dintrc .
noi catre dependenta - una clintre cele mai dispandite p atiini. :Insa, p acarul ~i p a tima nu au facut parte dirl adevarata
noastra fire, cca creata de Dumnezeu ~ i lnzestrata de ~ l c.u
liber arbitru. " FiI:ea umana cazuta" este cea care devine dcpendenHi i d oborata de patima, prin pacat.
49

88.

PASTORATIA PERSOANELOR DEPENOENTE DE ALCOOL

PRINClFll GENERALE ALE PRACTICll

Aceasta indepa rtare de milosteni a divini3. ;;i coruperea

n aturii noastre reprezinta rezultatul multor alegeri gre?it,
unele dintre aces te a facute in vrmea tinere pi ?i s ub influenta altora. A1coolismul este un bun exemplu in acest sens.
Nimeni nu alege sa devina alcoolic, a~a cum nimeni nu d ecid e sa se 'imbolnaveasdi: de mice altceva. E, mai degraba,
ceva ce se intampla de-a lunguJ timpului ~ i, de obicei, far a.
ca persoana sa i;;i dea macae seama di devine dependent de
drogul alcooL Fara consimtarnantul sau buna lui cUlloa;;tere, patima dev i!l treptat parte din modullui de viat~. in
cazul alcoolisrnului, patima lncepe ell acceptarea pikatelor
mici, prin accepU'l.rea unor episoade ocazionale de baut excesiv. incetul cu incetut aceste paeate t~i eondue vietimele
intr-un lac in care ,~ a~tea pta sa ajunga, in locul "patimii", al "bolii s uJfete~ti" sau, daca doriti, in lumea "adicti ej". Ma refer\.ajci 1a bautul
abuziv, caci un consum ration
al
,
d e aJcoo l Ie poate ~ du ce multora bucurie) fadS. sa atraga
dupa sine ~-j consecinte d.u re roase, negative.
Indiferent de lermenii pe care li folosim pentru a-I d efini, alcoolismul afecteaza lntreaga f~inta umana. Corupe
truFu! ~i cauzeaza multe boh, incl usiv cancer, afe~puni car
d iac, hepatice ~i chiar ce rebraJe. Din PW1ct de vedere ment a t alcoolismul afecteazEf capacitatea de a rapona,
imagina pa, p erceppa ~i abilita tile de functionare la capacit ale maxima mtr-o lume complexa ~i in permanenta schimb ar:e. Afecteaza sufletul omului pnn modificarea
p erceppilor ~i dorintelor lIinimii sufletului" sau II nous"-ului56.

Conform Mitropoli tului Vlachos in cartea sa, Psihoterapia

Ortodoxii, acestnous este eel m ai afectat de di tre p acatu l sau
patima noastra: Nous-ul este esenta a ceea ce lnSeamna sa
fii uman ~i nu se refera doar 1a vointa noastra sa u la deciziile pe care Ie luanl. Se cefera, de asemenea, la sentimen tele, dorintele sau perceptiile noastre asupca realitatii ~j la
modul in care privim viata ~ i pe cei lalti oameni57. Alcoolismul ~ i adictia lovesc "spiritu l" ornuJui pentru d i multi oarnem, afectati de dependenta li pierd scopul i semnificatia
vietti. Pe masura ce adicpa progreseaza, alcoolicul poate sa
l~i p:iarda vi taIitatea spiritului, iar acest fapt atrage dl}pa
sine consecinte foarte grave. Dorintele norm ale ale vietii se
pot transfoffila 'in dorinta d.e alcool, de Llil alt drog sau d e
.
orice plt lucnl. ~
aspe,c t important al IIpa timii" sau lIadjctiei~
. legat ,de I/yoin~a'~ omului sau,. cum ar spune alP!, de II PUterea vointeI". qe fapt, cei mai multi alcoolici au 0 vOinta
foarte puteritidi. ~i au succes tn. multe dom~nii ale vietii lor.
lnsa, ill ceea ce pri ve~te a.1coolul sau drogurile, vointa nu
mai es te de p~ea mare folos - e ca ~i cum ea.ar fi adanc ascWlsa in sufletele lor i doar Dumnezeu ii poate ajuta sa 0
rega seasdi. Aceasta pierdere a vointei e vizibiUi mai ales
atunci cand beau in rnomente nepotrivite i atunci cand

89

11n

ferea la "nous" (intelect) ca fiind ochiul mintii, prm care se percep realitaple inteligibile.
.
S7 Vezi anexele Roata viefii i Con sumlll rational de alcool.
sa Folosesc altem ativ termenii de "potima" i "adicpe" clnd, de
fapt, ele sunt acelaii lucl1J. Alcoolismul este d oar una dintre cele mai
intaI.nite forme de adiqie.

!.6 Cuvantul "nous" este de origine greadi ;1i define;1te cort.l1tiinta

J'ationaHi capa.biU'i de investigare ;11 cunoaitere a realitap,i. Platon se re-

50

90

PASTORATJA PERSQANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

PRINCIPII GENERALE ALE PRACTICf!

cum au vointa puterniea, lnsa aceasta nu Ie e de niciun folos in privinta a1coolului. Cartea de baza a Alcoo licilor AnonimP9 vorbe~te

beau prea m ult sau prea des. E ca

despre "voin\a neajutorata"

~i

relativ normaJa.. Adictia devine 0 parte din fire a sa, fadi ca

macar sa "i~i dea seama de asta, astfel d. nu numai ca. I~i accepta patima, dar 0 ~i protejeaza 61 .
eu toate ca Bo tezul ne purifica ~i ne elibereaza de
pacat, eu top.i suferim de pe urma unei suferinte sufl ete~ti.
Dad. nu e~ti con~tient de pacatul propriu, atunci trebuie
sa vorbe~ti cu du.l:tovni~"'.ll tau desp re mandrie, pent!u di
aceasta este cea mai rea suferinta sufleteasca. Atunci cand
se intampla ca un om sa pacatuiasca. tara s~i.;;tie, e m ai diu
deca.t atunci cand cineva p adHuie~ te, -?tiind despre sine di
e un pacatos.- eel care ~tie dl e pac~tos a~e macar smerenia
de a recunoa~te acest lucru. Evanghelia- citita In Duminica
Vame~ului ~i a Fariseului e un bun ~xemplu Ln acest sens62 .
Unul dintre ei a plecat de la templu~ vindecat ;;i iertat, ill
timp ce celalalt a plecat "intT-o starfmai rea decat atunci
cand venise pentru rugaciune 1a tem plu. Ar trebui sa observam
aid ca mandria oarb a a evreilor
a fost cea care a .
I
.
condus la rastignirea lui Hristos. Sfinp i no~tri Parinp nu
au a-?ezatlntan1plator aceasta Dwninica a Vame-ului ~i Fariseului 1a inceputul Postului Mare. Insa, cum se face ca -

spune

91

ca, fara ajutorullui

Dumnezeu, vine un moment ~i un loc in care a1coolicul va

fi lipsit de vointa in fata primului pahar, !ar acest prim
pah aT e toclnai eel ca re ii cauzeaza probleme. $tiinta a descoperit ca. exista factori biologici care determina pofta de a
bea din nou. S-a descoperit di procesul implidi m odificari
celulare atat la !livelul creierului, d. t iii al neuro-transmitatorilor j al sistem ului nerv~s periferic. ,,$tiinta'Sfirtiior
Parinp" ne invata de secole ca p~katul are iii capacitatea de
a-I condu ce pe orn60 . La ce ne putem a~tepta de la p~cat, in
lipsa ajutorului lui Dumnezeu care sa ne pazeascal..Eroo lema alcoolicului este cii L-a abandonat pe Du~neze u.
Din fericire, cei mai multi dintre noj nu resiInt: boala sufJeteasca la profunz imile la care Ie tdHe~te alcoo'licul sau dependentul de droguri. In cazul alcoolismului ~i al altor
adictii, "patima" devine foarte puternidi ~i poate tulbura
sufletul pana la punctul auto-distrugerii. Ad.icpa este, pana
la urma, tea mai ra spandita forma de auto-distrugere cunoscuta d e catre om. Patima adiqiei ~i pacatul care conduce catre dependenta SUIlt atat de insidioase mcat, In mod
normal, dependentul e amagit de credin~a ca duce 0 viapi

Vezi anexa: Harta Va ajec!iuni/or spirituale

.,Doi oameni s-au suit Ja templu sa se roage; unul fariseu ~i ceIalalt vame~. Fariseul, stand drept, a~a se ruga in sine: Dumnezeule,
multumescu-Ti ca nu sunt ca ceilalti oameni, nlpitori, nedrepp, adulteri,
sau quar ca acest vame~; postesc de doua oIi pe saptamana, dau zedulala din toate ca.te ca~tig. Ia r vamc~ul, departe stand, nici ochil nu voia
sa ~j-i ridice spre cer, ci -~i biitea pieptul, zicand: Dumnezeule, milostiv
fii mie, paditosului! Va spun Eu voua: Acesta s-a coborat la casa sa mai
indrepHil;it deca.t aceta. ell. tot ce-l ce se inalta pe sine va fi smeri t, iar
. cel ce se !;mere;?te pe sine se va ina.1ta." (Luca 18, 10-14)
61

.,

Textul de baza al AA este CW10SCU t drept "Cartea Mare", iar paragrafulla care se face refenre se aft! in capitolul "Opinia unui m~dic".
60 "Ja r daca fac ceea nu vreau eu, nu eu fac aceasta, ci pacatul ca re
locuie~te"in mine.'i (Romani 7, 20)
59

51

61

92

PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

PRJNCll'U GENERALE ALE PRACTICll

de~i primim Sfanta Tainil a Botez ului - ne imtoLnavim SUflete, te, uneori chiar piinii in adiincul sufletelor noastre?
Dupa Sfantul Maxim 63 ~i a1ti P~hinti ai Bisericii noastre Orto d oxe, suferim pur ~ i simplu de pe liIma credintelor false

problemele pe care Ie are i care au fost cauzate, de fapt,

de excesul sall. Uneori, el crede d i ceilalti oameni sall chiar
anumite institutii sunt vmovate pentru problemele lui, el
band din cauza acestora. Apoi, evita sa l~ i asume responsabilitatea personala pentru propriul eomportamen t. Carte a
Aleoolialor Anonimi64 denume te aces t lueru ca " autoarnagirea a lcoolicului" . Mai exact, inceardi sa sublinieze
faptul ea alcooliculnu poate sa vada realitatea prop rie.i situapi ~ i " neputinta" sa 'in fata alcoolul~i, astfel ca el continua sa bea pana ajunge In morman~. Psihologii se refera la
" raponalizare, minima1izare ~i negare'J-'ca la procese prin
care alcoolieul se poate amagi pe sine65
Sfantul Maxim vorbe~ te desp.r,ignorarea ul1iversalelor"
drept eauza a diderii oroului in pa:~ina. Asta inseamna .ca
nu stirn ce e cu adevarat bun ~i nu Ii eunoatem trasaturile
.
lui Oumnezeu. Credinta, speranta ~ i il,lbirea sunt trei dintre
aces te uruversale. A tunci cand sulletu! se mdep arteaza de
aees tea, e profund tulburat, iar In sufletu l persoanei apare
un sentiment de lnstrainare ~i deta ~ ar e fata de tot ceea ce
inseamna Dumneze u. Persoana l~ i pierde scopul .l semnificap.a vietti ~ i illeepe sa se intrebe de ce mai tra i e~ te . Filosofu nlllIl SC asta "vid existential", 'insa, in realitale, e yorba"
doar d e separarea d e Dumnezeu - 0 separare care nu e detru

de spre lume, despre nOl inine ~ i despre Dumnezeu. Pierd e m Jegatura eu va lorile noastre adevara te i pierdem Ieg a tu ra eu cele "universal e", ell acele principii pe care

Dumnezeu Ie serie in inirna fiecarei

fiin~ e

umane. Aces te

v al ~ ri

universale s un t inHirite i reinnoite la Botez, lnsa Ie

pierdem din cauza di traim mtr-o lume cazuta. $. untem in-

fluen ta ti de pacatul din jurul nostru, iar apo~ dev~m i

noi p a rtai 1a el. Din cauza rnandriei, participarea noastdi
la pacat ne da sentimenru i fals ca pacatul nu a fost "aa de
-Dlare" . Treptat, ne indepartam tot mai ~ult de c~ "e-birre ~i
d e Dumnezeu. Pentru a1coolic, pierderea direetiei via~a
e 0 eadere neintentionata, insa una pe eare,, ~o prieinui e~ t e singur.
_. '
.
Avand aceste fa lse credinte o1i false cunotinte, oamenii
ajung sa creada d rept ad evarate n:ite lucruri care sunt d ep arte d e adevar. Un exempiu ar fi aeela ca unii ered ca hoDlosexualitatea' rep rez inta un m od normal de exprimare a
s exualitatii.
, Altii
. cred in mai multi zei sau cred d l Dumnez eu este d oar un con cept uni versal impersonal, care nu se
impli ea nici pe d eparte in treburlle de zi eu zi ale omului.
in eeea ce il privele p e alcoolie, falsa credin~a es te aceea d i
el bea, " normal"; d eseori, el va in vinovap pe altcineva pen-

in

. .

64 Bazat pe progr amul spiritual de 12 Pa~ i, programul AJcoolicilor

Anonimi (AA) este in toata lumea cel mai cunoscut ~i m ai de succes
program de recuperare pentru alcoolici. El cu prinde peste 3 milioane
de membri, cei mai multi in SUA ~i Canada. tn Romiinia ex.ista cca. 20
de grupuri AA.
65 Vezi anexa M ecanismele de apdrare.

63 Sf. Maxim Mar tUri sitorul, CapeteJc despre dragoste, cap. 34, Fj.
Iocalin sfin telor nevainle ale desavar~ irii, vol. 2, p. 53

93

52

94 - PASTORAfIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

PRlNCll'lI GENERALE ALE PRACT1CII

cisa de Dunmezeu, ci e alegerea omului, pentru di el e acela

care se desparte de Dwnnezeu prin pacat66
Dumnezeu ne-a creat insa in a~a et meat sa ca.uHim
In mod natural ~ i sa ne intoarcem la Indudhile !iii iubirea
Lui. Atunci cand sufletul incepe sa se sirota pustiit, incepe
sa tanjeasdi dupa Dumnezl1. lJneori insa, "ochiul sufletulUI" - nous-ul - e confuz ~i nu II CWloa~te pe Dwnnezeu.
CapaCitapJe de "judecahi" ale omului sunt afectate din

se intarnpUi peste noapte, lnsa in timp e u~or sa observi

modul in care alcoolismul evolueaza catre abisul disperarii
~i durern. E ea ~i cum ill fierbe 0 broasca. Dadi 0 bagi direct
in apa fierbinte, ea va sari din nou:;;i din nou, in Incercarea
de a scapa de a fi giHita de vie. Daca, lnsa bagi 0 broasca in
apa calda ~i 'i:ncal ze~ ti apa treptat, ea va sta in apa pana cand
e gata fiarta. Nimeni nu alege sa devina alcoc.lic; acest lucru
se intampla pentru ca nu vede ca situatia sa se schimba in
diu, a~a d i. i:?i continua drumul spre autodistrugere.
Sfantul Maxim ne Invata, de asemenea, ca "gandurile
patim~~efl re condue spre suferinta sufletlilui, chiar dadi II
cunoa~tem pe adevaratul Dumnezeu. Tuturor ne place un
Iuem sau altul rna.!- mult decat ar fi cazul ~ i suferim, mai
ap~if din cauza di permitem acestor lu cruri "pamante:?ti"
sa he indeparteze de lucrurile lui Dwnnezeu. Aceasta iubire
de "lucruri" apare mai ales atunci cand acceptam ca sentimentele noaitre sa gandeasca iIi locul nostnt. Din punct de
vedere emotional, supra-valorizam un anumit llicru, precum 0 ma~ina, un 'c eas nou sau chiar 0 relatie cu 0 alta persoana. Dadi nu simrrn di avem "suficient" din acellucru
care ne place ~ i de ~are ne-am indragbstit, sa u dadi simpm
ca acel lucru e ameninta~ in vreun fel, 'reactionam exageral
~i d evenim defensivi, m"anio~i sau chiar ostili 'in ineercare2
de a proteja aeel " lucru". Astfel se intfunpla cand "emotiG
conduce ratiunea", ~i nu llvers, "mintea deasupra emotiei"
In cazul patimii, acest aspect este unul foarte serios dir
cauza "credintelor false" ~i "ignorarii universalelor" men
p.onate anterior. Confuzia intelectului ne afecteaza faculta
tile mentale, iar emotille ies in apararea credintelor eronate
C.nd se intampUi astCl.! t 'uri adevarat dezastru pentru sullet

cauza ignorantei sau a patimilor (precum actictia) care I-au

cuprins. Multi dependenti ~i akooJici au spus ca ?Ill lncercat

, sa ump]e aces~ dor duhovnicesc prm fo losirea alcooluluisau a drogurilor. Cfuld se intampla a~a, pzkatul devine cu
adeviirat "dumnez.e ul" ace lei persoane. Binemteles, arice
sugestie In acest sens va fi 0 jignire pentru acea persoana,
de~i com portamentul ei in dica in 'lntregime altceva. Acesta
este unul dintre .,!l1otivele pentru care onestitatea personala
este at.at de importa,nta in recuperarea din alcoolism. Are
de-a face mai pupn cu bau tul'ln sine, decat cu ceea ee bautura Ii face persoanei in eauza (de ex. diderea in patima).
De fapt, alcoolismul e deseoti descris ca 0 forma de idolatrie, din cauza d i alcoolicul tranSforma alcoolul in eeva
m ai important decat orice alteeva din viata lui : sanatatea,
reiatia eu partenerul de viata, eu copiii ;;i ehiar eu insu;;i
Dumnezeu. fusa nu uitati ea, din eauza aee lor "eredinte
false" :?i autoamagirii deserise anterior, alcoolicul nu poate
sa vada pur ~i simplu adevarul sih.lapei sale. Acest lucru nu

66 " .. nici hotii, nici iacomii, nici betivii, nici batjocorHorii sau hrapitorii nu vor mo-?teni fmparatia lui Dumnezeu" (1 Corinteni 6, 10).

95

53

96

In ceea ce pri ve~te persoana dependenta de alcool,

Exista tIei stadii ale creterii spirituale: praxis sau curatirea inimii, teoria sa u con~tiinta de ~ i Intelegerea lui
Dumnezeu iii iluminaren sau cunoa~terea lui Dumnezeu.
Acestea sunt cIar definite ~i , in mare parte, sunt intercalate. De exemplu, un om poate sa aib~ doar 0 idee despre
Dumnezeu sau despre Ceruri ~i, cu toate ~s tea, sa fie intrun proces de curapre a inirnii sale. Un astfel de exemph.t
ofera ~i Sfantul Apostol Pave169 In ziua In ca;e ~i-a "inceput
caJatoria cu Domnul, a vazut 0 lumi.na mare, care a determimit cainta lui. Nu doar d i a inceput sa se di iasca "in acea
Z1, :1nsa a ajuns s~ cunoasca mai multe des pre voia lui
Dumnezeu pentru el ~i chiar d esp re Dumnezeu insu~i. Sa
_privim lnsa mai atent la aceste programe de recUperare ~i
1a ~ce anume presupune recuperarea spirituala din boli
precum alcoolismul.
Pentru 'a diminua ignoranta din jurul "credintelor
false", trebuie sa existe 0 educape desp-re alcoolism ca
boa1.3. N u e deloe u~ or sa ajuti pe cineva sa iiii recunoasca
problema pe care 0 are cu alcoolut as tfel ca informarea persona1.5 despre conceplul de hoala al adictiei, in special a1 alcoolismului, e eel mai blLl mod d e a incepe.
Pentru ca, pacatul, adicpa ~i patima nu sunt atribute naturale ale ornului, atunci cand acesta devine dependent,
apare ~i un conflictintre modul in care Dumnezeu I-a Cfeat
iii ceea..ce a devenit. Acest conflict nu es te cu Dumnezeu,

acest proces devine evident atunci ca.nd cineva 11 confrunta

e u propriul Sall exces de ba.uturii De team a di s-a r putea sa
i se ceara sa nu m ai bea sa u sa bea mai putin, el devine defensiv ~ i mamas la simpla sugestie ca s-ar putea sa aiba 0
problema eu alcoolul ~i di ar trebui sa se opreasca. din baut
sau sa 11 redudt EI pretuie~te alcoolul m a i mult decat l~i
pretwe~te relatia eu Dumnezeu sau cu ceilalti. tl pretwe~te
chiar mai mult decat propria sana tate ~ i bunastare. E 0
forma de au.t odistrugere :;;i chiar de 5uicid ._
5fo3nt111 Apostol Pavel spunea ca Hecare face gre~ li -?i
padituie~te67 . Sunt 1n53 unii oameni care se predau pur ~i
s im plu pikatului sau unei alte patimi, precum alcoolismuj uL Ei seaman"a
lemurienii care se arunca unul dupa eeIalalt in apa marii. Aeest lueru se poate mtampla mai uilor
atuna cmel valorile personale sa u sodale privind bautura
sunt foarte. slab.e. Ace~tia sunt oameni c~e nu inte1eg concep tu l de boala a1 adiepei sau care cred (in mod eronat) di
bautul este un joc pe care 11 pot ca~tiga de fiecare data. Dupa
ca~jva ani de baul excesiv;, patima alcoolismului preia controlu!, bautul d evenind 0 parte importanta a viep.i -uneori,
c hiar cea mai importanta. E .cu mult mai u ~or ca a~a ceva sa
aiba loc intr-o societa te a.le duei val~ri cultura.le permit sau
incurajeaza chiar bautul excesiv ~i in care nu exista un ghid
dar in ceea ce prive~ te biiutul rational sau nonnaJ68. Binernt e1es! Dumnezeu nu.ne-a lasa t fara speran~a.

ru

67 "

de vreme ce toti au padi tuit

~i

97

PRINOPD GENERALE ALE PRAC11Cll

PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

.,

sunt lipsiti de slava lui Dum-

69 " ...

n ezeu ... " (Romani 3, 23)

.
68 Vezi anexa: Ghid E.entru consumul rafional de alcool.

in calea mea,

0,

rege, am vi'izut in miezul zilei

lumina din

cer m.~ putemidi decat str3Iucirea soarelui, stralucind imprejurul meu

i al celor ce mergeau cu mine." (Fapte 26,13).
54

PASTORAflA PERSOANELQR DEPENDENTE DE ALCOOL

PRINCWll GENERALE ALE PRAcnOI

ci - mai degraba - eu el insu~i. Conflictul ell care se con-

Du:rrtnezeu. Spiritualitatea ortodoxa e adevarata teologi,

pentru ca ea ne invata despre Dumnezeu ~ i ne conduce
catre cunoa ~terea Lui. Sufletu l cauta aceasta eunoa!Jtere, iar
inima 0 iube~te. Doar prm unit.me cu Dumnezeu -?i prin
Iisus Hristos putem sa ne vindedirn de infirrnitatile noastre
~i sa ne tamaduim de boWe dLlhovnice~ti.
Totti marii duhovnici ne SpWl ea progresul spre vindecarea spirituala nu poate ineepe decat du pa ce 0 persoana
reeWlOa~te ea p roblema exis ta. Acest lucru ar trebui sa fie
evident, lnsa nu e deloe aa pentru alcoolic. Mandria ~i autoamagirea sunt marile lui proolem~: Alcoolicul va continua sa bea ;;i sa ajba probleme din cauza bautuiui 'atat timp
cat nu recunoa~ te ca pur !Ji simplu nu poate eonswna alcool
fara consednte negative. TTe bui ~ sa recunoasca faptul di.
patima a preluat controlUl vietii fui ~i ea are nevoie de ajutor. Aeeasta recunoa;;tere a neputintei in fata alcoolului reprezinta fundamentul pe care
m a i\ apoi c1adita
.reruperarea, iar, fara lucrarea prirrlilor trei pa~i descri~i d e
Alcoolicii Anonim.i, ~ansele ea 0 persoana afeetata de alcoolism sa faca reale progrese spirituale sunt Xtrm de reduse.
. Aceas ta reCl1no a:~ tere necesiUi atat u milinta, ca t ~i onestitate, dar dobandirea aeestor virtup."poate j foarte d ificWi.
Uneori, onestitatea persona Hi poate precede umilinta, aIteori poate sa Ii Ulmeze. Cele doua virtup sunt 'inrudite ;;i
reprezinta p iatra de temelie a recuperarii spirituale. Fara
ele, e imposibil sa depa~e ~ tj barierele negarii, amagirii ~i a
credintelor false desp re alcoolisrn71

98-

frunta toti alcoolicii e un exemplu perfect al conflictului

care apare attmci cand omul e In dezacord eu propriul sistem de va lori. Preepi numesc acest lucru virJOvii!ie, iar psihologii, conflict de cameter. lndiferent de termenul folosit,
.:..cest conflict va devora sufletul a1coolicului intr-un mod In
care nimic altceva nu 0 poate face.
Consilie re a p astoral a a a1coolicilor
i - _.
Chiar ~ i - f,:ele-tnai d ependente persoane se pot elibera
de patima lor dadi sunt dispuse sa dudi 0 viata spirituaHi.
Calea spiritualit.ipi a fast descrisa ~cole, de~i, in general,
oamenii - eu ekceptia monahilor ~i a eeloT care fac eforturi
serioase de a/trai c~ fata ditre Dumnezeu - ignora aceste
scrierFo. Uneo ri, viata spirituala e d escrisa in termeni de
"Scari", " Pa~i" 'sau "CaY'. Esential e ca toate acestea sunt
" principii spirituale" prin intermediul carora 0 persoana
poate sa invinga pacatul (patimile) din viata lor ~i sa lnve~e
apoi ~i sa iI cunoasca pe Dumnezeu. $i asta nu prin teologie
a~a cum e ea p redata in ~coa la!- ci mai degraba prin trMrea
~ i praclicarea "principiilor ". spirituale. Aceste principj'i reprezinta "Praxis-ul", cuditirea inimii omului ~i conduc spre
"Teorie" - con~tientizarea ~i mtelegerea lui Dumneze u. Teoria e urma ta. de "Duminare", care reprezinta cunoa~terea lui
7U

"Scara duml1ezeiesclllui

urcu~JJ

a Sfantului Ioan Sdirarul

~i..cei

12

Pa ~i ai AA sunt douaexemple de dii spiriluale. Stantul Isaac Siru! a

scris ~i el ccva asemanator. FiloCillia contine cateva texte pe acest subiect,

printre care '~i scrierile Sfantului Maxim.

11

55

Vezi anexa: Mifuri despre consumul de alcool.

99

PRINcwn GENERALE ALE PRACTICII

100 . PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

spiritual - de obicei, un preot -, este posibil ca persoana sa

ia decizia ferma d e a nu mai repeta vechile gre;;eli iii de
a-;;i schimba modul de viaUi.
, Acest lu cru inseamna a admite
fa ta de Dumnezeu, fata de propria persoan ~ i fata de 0 alta
fiinta. umana "defectele de caracter" care il tulbura eel mai
IDult!J. 0 viata mradacinata intr-o astfel de spiritualitate po:ziliva face posibil progresul spiritual, iar fara 0 astfel de recunoa;;tere a atitudinilor iii comportamentelor d a unatoare
i Hira spovedanie, sdlimbarea permanenta este putin probabil sa se intfi.mple.
. .'
.
Spovedania ar trebui sa aiba Yn vdere i faptul di a1coolismul este 0 boala i ca persoa'na dependenta de aleool
nu mai poate eonsuma alcool. Chiar;;i ill1 pahar de bautura
poate sa 0 arunee din nou in lntunericul dispedirii ~o
lismului. Con~tientizarea a~estei re~ Ii Ui ti este fqarte importanta datorita faptu lui ea spovedania insean:ma mai rnult
decat recunoa terea d ito rva pacate. inseamn~' sa itj m artu:rise;;ti intregul "stil de viata" care eau zeaza pacatele . De
exemplu, admiterea consu muJui de alcoo] de catre a1coolic
este un lucru evident. Are nevoie insa sa li schlmbe ditiva
pric teni, astfel indit 55 poata evita vechile tentatii de a bpa.
Expunerea propriei persoane In fata ispitei poate fi un
pacat in sine.
Odata ee spovedania inipala are loc, incepe.adevarata
hiitalie pentru suflet. Diavolul se va intoarce la acea per-

Persoana dependenta trebuie sa treaca mai departe de

simpla credinfa in Dumnezeu. El trebuie sa inceapa sa caute
$i sa cunoasca voia lui DW1U1Zeu. Trebuie sa aiba dorinta de
a urma voia Lui 1n tot ceea ce face ~i sa renunte 1a ego-ul ~i
mfmdria care i-au cauza t problem e. Din cau za faptuJui di
omul nu poate sali infranga singur patimile ~i a faptului dl
Dumnezeu nu 'ii va lua omu]ui liberul arbitru, trebuie sa.
existe 0 sin ergie mtre "indurarea" lui Dumnezeu ~i "voia"
omului. Voia omului (dormtele lui de a face lucIUIile a~a cum
VTa el) trebuie lasatA 1n grija lu.i Dumnezeu prin rugikiune
.
-'
$1 meditati. Daar dupa aSta poate ernul sa ia anwnite dedzii,
eu ajutoru l lui. Dumnezeu. 0 rugaciune simpHl, precum
"TaHil n ostru", rostita eu accentll l pe "fadi-se voia

Ta~',

101

e un

mod buh de a ~e l ~sa vointa in grija lui Dumnezeu.-...fu;est

luau e 0 parte fueasca. din eeea ee Inseamna a fi cre~ tin.
in cele din unna, aeest abandon in grija DOJl,U1ului aduce
cu sine 0 schimbare in relatia cu Dunmezeu, dar ~i in relap.ile
cu ceilalti oamero. Atunci cand aJcoolicul ineepe sa ii trateze
familia cu mai multa iubire, oferindu-i ei toata atentia,;;i nu
alcoolului, se poate intampla 0 .minunata vindeeare a intregij
familii.1n eel m..l.i rau caz, efecteJe bautuJui nu mai sunt prezente in familie, astfel ea vindeearea poate sa apara 'in mod
firese, eli ajutorul lui Dumnezeu iii a1 preotulu.i n .
Spovedania esle 0 parte foarte importanta a Practicii
Este procesul prin care sunt identificate paeatele ;;i gre;;elilE
di.n v ia\a unei persoane. Apoi, eu ajutorul unui 'lndrumatoJ

73 "M!rturisip-va aadar unul altuia pacatele ~i ruga~-v.1l. unul pen. tru altul, ca sa va vind ecal-i. Mult poate rngaciunea dreptului cea lucratoare" (Iacov 5, 16).

Vezi capitoluJ Pentru soliile alcoolicilor din Cartea Mare a AA~i bi

bliografia recomandaHi..
72

56

102 ~ PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

soana pentru a

PRINCIPII GENERALE ALE PRACIICII

a~a

de mult, pentr u ca, mai apoi, atat el, cat ~ i preotul sa

:se simta descurajap. Ar trebui sa ~e tnteles de la bun Inceput di nu mai exista posibilitatea reintoareerii la "consumul normal de alcool". Singurul drum sigur este

ispiti in nenumarate feluri, iar alcoolicul

va avea nevoie de ajutor ,i incurajari pentru a face fa\a acestor ispite74 Mandria, ego-ul ,i frica alcoolicului vor reveni
pentru a incerca sa 11 conduca mapoi ditre patima 75 . Rada-

abstinenla 100% falii de alcoo!.

cinile aces tor trei defecte spirituale de caracter trebuie discu tate cu duhovnicul pentru a Ie putea face fata. Aid e locul
in care consilierul spiritual poate fi eu adevarat b ....nefic i

Uneori, alcoolicul face un juramant ca nu va m ai bea

niciodaUi sau pentru anumite perioade de timp. De multe
ori flU va reu.]i sa i~i respecte acest juramant, iar atunci dlnd
t~i lncalca juramantul, problemele se agraveaza mai' mult
decit orieand. Ru.]inea -?i vinovapa ce urmeaza reluarii consu mului de alcool 11 fac pe a1coolic sa se simta ~i mai lipsit
de speranta, ~i mal neajutorat. AtunCi cand reeade - iar reca_derea face parte din procesul bolii - t~i pierde lncrederea
in el1nsu~i -?i in Dumnezeu. El poate chiar sa dea vina pe
Dumnezeu pentra. reca.dere. De tapt, dadi nu Intelege ca ..
racteristieile bolii lui, este sortit e~ecului . :poate eel mai important, ~n aceasta privinta, e toc~ai car;acterul cronic al
alcoolismului.]i faptul di odata ce tul om a devenit alcoolie,
el va dimane aIcoolie pentro toata viata, astfel di nu va mai
putea bea niciodata alcool in mod normal. El treb uie sa inteleaga ca sufedi d.e 0 boala fizica, psihologiea ~ i spiritua1a
C<;ITe trebuie tratata zilnic, printr-un program con~tiincios ~j
hine structurat d e rugaciune, m editape -?i preda.re a vointei
proprii in grija lui Dumnezeu. Este important de pnut
rninte di alcoolicii Stult mult m ai bolnavi spiritual decat

este foarte important ca duhovnicul sa aiba .o tntelegere nu

daar asupra p~katului i patimii, ci Ili asupra ispitelor spedfice legate de boala alcoolismului.
r
Multi preeti simt di nu pot sa consilieze spir~tuaF6
persoanele c~e yin la dan~ii eu probleme legate de abuzul
de aleDo!. Asta, pentru ca alcoolicii recad de multe ori In
-consumul de aleooI dupa ce preotulle-Gl3cordat:mult timp
. i a acut eforturi mari incercand sa-i ajute 'sa bea mai
putin. r.:adi nici preotul, nki enoria~ul nu inteleg ca. _alcoolism ul este 0 boala, a~ teptarile pot fi doar ea flleoolicul sa
bea mai putin. Aleoolicul va lncerea eu siguranta sa fadi .
as ta, dar, din eauza' bolii a1coolismului, este imposibil sa~i eontroleze ~n mod eonsecvent eonsumul de aleool. Mai
repede sau mai tarz iu, Vq e~ua in incercarea de a nu bea

7t "Cand duhuJ necurat iese din om, umbUi prin IOOlri fa.ra de apa
:autand odihna; ~i negasind, zice: M.'i voi in toarce'in casa mea din care
iID ie~ i t. $i venind, 0 afia. maturatii ~j impodobita. " (Luca 11, 24-26)
~ Capitolul5 din Cartea Mare a AA este deosebit de util in realizarea acestui inventar. Vezi, de asemenea, ~ i pa~ii 4 ~i 5 din Cartea Mare a

enoria,ul ob~nuit , i co. ei trebuie sa-~i in\eleaga dependenta

fata de drogul alcoo!. Farii aceasta informatie, pupni alcoolici vor reu ~i sa faca fata bolli lor.
Unul dintre ce.le mai smmifieative aspeete in aceasta.
discutie este acela di oamenii nu l~i dezvolta pur.]i simplu

AA, Doisprezece Pilii ?i pouifsprezece l'raditii.

'\
76 in Biserica, ace~ti consi\ieri spirituali sunt numi!=i "duhovnici",

iar procesul se

rume~te

103

"duhovnicie".
57

104 . PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

PRINClPlI GENERALE ALE I'RACTIOI

un program ziln ic de refleqie, meditape ~i rug,kiune.

Dad i ii intrebi cum se simt din punct de vedere spiritual.
vo r spune sirnplu d\ sunt "bine". Este 0 gre~eaJa grava pe

105

acest tip-de cre~tere spirituala, pe care 0 numim "reeuperare", se poate ajunge eel mai u ~o r s ub 'i'ndrumarea unui
parinte spiritual sau a cuiva care parcurge acela~i "drum al
recupedirii" cu alcoolicuL In Alcoo licii Anon imi exista
avantajul "na~ itului", adica al persoane i care es te deja abstinenta de ceva timp ~i care iI ajuta p e eel nOll-venit sa tn"teleaga principiile spirituale ale recupediriin .

ca re multi dintre n o i 0 comitem, iar unii dintr duhovnid

ne avertizeaza in legatura eu acest lucru. Oarnenii pacatuiesc, apoi nu reu!iisc sa l$i dea seama ca alunedi in pacat
d ecat dup a ce este prea tarziu - dupa ce paca tul a fas t
comis d eja . Ei au fcs t ispititi sa paca tuiasca. $i niei macar
nu au putut recunoa$ te ispit3, ci daar pacatele. S~Uf chiar
mai diu, au vazut-o, dar au ciezut di sunt ~-ai putemici
d ecat ea $1 au dizut oricurn I:n pacat. Acest ll.lCIu-poa te fi
exlTem de daunato r pentru persoana care incearca sa nu

. in continuare, va oferim un ghid pentru modul de

abordare a credincio~il o r cu probleme de akoolism, precum

~i 0 !isHi de aetivitati pe care Ie putetl organiza la nivelul
parohiei.

m ai consume alcoo).

De cele mai multe ori, od ata ce per.soana ~~~ decizia de

a nu mai bea, ea nu recade din cauza poftei de alcool, ci
p ef1 tru ~a sdi pa de lupta spirituala care se duce 1nauntrul
Sa ll sau din ca uza unei dureri slllete~ ti. A1coolicul este ispHit in m oduri pe ca re mel el nu le intelege ~i recade pentru a face fa ta durerii sau confu ziei. Chiar mai rau, el pur
;;i simplu uita ca sufera de boala nurnibi alcoolism ~i di nu
mai poate bea cu succes alcoo!. Rediderilc allJoc deoarece
alcoolicul nu prim e~te indru~are duhovniceasdi sau pentr u di nu urmea za un program zilnic de rugaciune, reilectie ~ i meditatie, d evenind astfel 0 prada u ~ oara pentru
vrajma~.

Oescoperirea acelui tip de credinta in Dumnezeu carE

poate e1ibera pe cineva de adicti~ nu e un lucru u~or de Infaptuit. E nevoie d e adoptarea unui stil de viata care sa Ie:
fl ecte 0 tot mai mate cOl1-~qentizare ;;i intelegere a voU lui
Dumfl-ezeu i:rt viata noastra i in activitatile de zi cu z1. Lc

T7

58

yezi capito lul 5 din Ca rtea Mare a AA.

Strategii pentru ini\ierea interven\iei

in cazul unui enoria consumator de alcool

In aceasta secpW1e, vep regasi informatii de baza ~i 5Ugestii pe car~ Ie ptlte~ oferi ~i enoria~i1or dvs . care consum ii
alcool ~i a~ problerne din aceasta cauza.
~
I

Cei rnru. mulp. dintre oamenii care consuma alcoo1 n t l prezinta riscul
, ..de a avea probleme din aceastii ~/ p entru ca au un consurn moderat.
..-e u ~oate acestea, din cand in cand, vep. In taJ.ni enoria~i
care v~ vaT vorbi d espre bautullor. Ei ax trebui Wormap in
legatura cu riscurile asociate consumului de alcoo} !li m adul
in care acesta ii poate afecta atat p~ plan fizic,'cat ~i spiritua1.
E foarte important. sa Ie recornandap tumror m oderarea in con sumul d e alcool.
./ Pentru b arbap., aceasta iriSeamna sa nu co~surne
mai muIt d e 0 unitate de alcool pe zi.
./ Pentru femei, nu mai mu lt de 0 unitate de alcool
p e zi.
.,1 Persoanele de peste 65 de ani, nu ar trebui sa consume roai mult de 0 unitate d e alcool pe zi .
./ Copiii ~i adolescen{::ii nu ar trebui sa consume
deloc alcool.
59

~08

PASTORAfIA PERSOANELOR DEPE1'\lI)ENTE DE ALCOOr: _.

109

STRATEGIT

Sugestia 1: Nu va temep. sa adresap. intrebMile necesare

A se observa ca vorbim despre 0 unitate de alcool ca

fiind 0 stida de 0.5 litri de bere, un pahar de yin de 120 ml
sau 50 ml de tarie.
Reaminlim ca aceste sugestii nu lnCearCa sa schimbe
" traditiile", ci doa r sa previna alcoolismul ~j toa t~ problemele asodate acestuia. .
.

Mai intai, trebuie sa Ii intrebati ca.t d e mult beau i

cat de d es.
Aceasta i ntrebare e una nonnaJ a daca prezinta probleme datorate eonsumuI ui de alcoo!.
Mai apoi, dupa ce aveti 0 im aginemai clara despre
ce Ii se intfunpla, puteti face 0 evaluare a s it uatiei.
Pe baza e'-:.alu~ rii pe care 0 veti face, puteti apoi sa incepep. sa Ii i"drumap in legatura!=-u ce sa faca in situatia
sau problema acfuala.
Insa,luerurile nu se aprese aici. Oat fiind faptul ca va
,
aflati- ~ postura de !.ider spiritual al eomunitap.i .dvs., ~
avea m~ multe ocazii de a discuta cu ace~ti en oriasi a~a ca
va incurajam sa continuati sa ave\i 0 rela p.e eu persoana
resp.ectiya ~i sa eontinuap sa 0 intrebati despre progresia
e09sumului sau de alcool sau despre intrer~perea acestuia.

unii oameni nu au problem e ell alcoolul, in anumite condipi e recomandabil ca a ce ~ tia sa se abpna de la
orice consum de al coa!.
Dad. o leineie e insarcinata sau dore~te sa ram ana insarcin ata: sall da ca cine va' ia m edicarnente ce interactioneaza ell alcoolul.
Daca_exista afeq.iurti-medicale, precum cele h epatice,
h{pertensi~ea etc., care ar fi agravate de consumul dealcooL
De asemenea, daca enoria~ul p{ezinta simptome ale
de p endente~ de aleool, va incurajarn sa Ie intariti intotdeau na importanta abstinentei complete fa ta d e alcool.
D e~ j

N u uitati d i sunteti "dodorul suflctelor" tuturor eredin ci o ~ ilor din parohia dvs. Ar tTebui sa fie un lucru firesc
sa fip p:cocupat de bW1astarea lor duhovni eeasdi, iar ;:>.-.:iresarea de intrebari d irecte des pre consumul de a leoo1 ar trebui privita ca ceva normal, atunci eand aeeste 'intreban sunt
necesare.

e u siguran Fi, ii c unoa~teti d eja p e unii membri ai

parohiei ca re beau i n mod excesiv.
Ace~tja ies in evideT).ta d estul de llor ~i probabil ca
au deja pTobleme datorate bautuiui.
'in cazul aHora, s-ar p u tea sa nu fie la fel d e evident
daca au prableme sa u nu, dad!. au nevoie de ajutor sau d ad
Ii p uteti ajuta cu eeva. Urmatoarele 4 su gesti i va pot fi de
folos in astfel de situ api.

Intrebati d espre consumul d e alcool d e Hecare dahi :

Cand indrumap. pe cineva care i ~i analizeaza con;;tiinta:in I pentru spovedanie.
.lnainte d e a binecuvanta 0 cWlunie ~i in consilierea
Pre-maritala .
60

110

STRATEGII

PASTORATiA PERSOANELOR DEPErmENTE DE ALCOOL .

pentru femei, dadi beau mai mult de 7 unitap de alcool pe saptamana sau de 2 umtap la 0 ocazie.

Daca sunt prezente probleme legate de consumul de

alcool, mai ales in cadrul fa miliei.
Dad'i cred inciosul va spune ca se si m te vinovat pentIt.!

Cele " Patru intre bari importante". Urmatoarele patru

intrebari va vor fi de mare fo105 atunci dind veri deri sa ajutap pe cine va ca re bea sau dind 0 persoana are nevoie de
ajutor in privinta evaluarii bautului. Ele va vor aj uta sa va
dap seruna daca. exista sau nu probleme psihologice, sociale
sau spirituale asociate conswnuJui lor de alcool.
_ 1. Ap. simtit vreodata di ax trebui sa red uceti eantitatea
de aleool pe care 0 consumati? (Aceasta intrebbre ~e refed'i
la sentimentele de vinovape.)
2. Va deranjeaza oamenii care va critica ba.utul? (Se face
. referire la problemele familiale i sociale asoclate bautului).
3. V-ali simp t vreodata rau sau vinovatla in :iegatura ell
bautui ~vs.? (legat de IIzbuciumul sau conflictul int~rio r ")
4. A p bau t vreoda ta diminea ta, la prima, or~ ? Bautul
matinal indica, de obicei. di dependenta fizidi s-a instalat
dej a ~i reprezinta un simp tom dar al abuzulul de alcoo!.

di bea.

Daca.

E important

111

a raspuns afirm-"'ttiv 1a una sau mai

multe dintre intrebarile de m ai sus, exis ta riseul existe~'ei

unor serioase probleme cu alcoolul. Nu uitati ca ill) consumator social nu se eonfr unta eu astfel de probleme, precum
~ i faptul ca un consumator social nu bea cantitatiJe menponate mai sus.

Sa luati in consid erare di cineva ar pute;

avea deja probleme cu alcoolul dadi:

bea mai mult de 14 unitap. de aleool pe
bea mai mult de 3 unitap la 0 ocazie.

enoria~uJ

'"

saptamana
61

112

STRATEGn

PASTORATJA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

Sugestia 2: Evaluati severitatea problemei

terul ui Sall temporar san permanent.

~i

a carac-

113

. ' Consumul de aleool in ciuda problemelor cauzate de

acesta.
Antecedente personale vizavi de problemele Cll alcoolu!.

Atunci cand analizap posibilele probleme asociate bautului un ei p ersoane, luati In considerate aceste 3 variante:
enoria~ul poate sa nu fie dependent de alcool, dar
prezinta riseul de a avea astfel de probleme;
enoria~ul are in prezent probleme datorate consurnului de alcool ~i e pe cale sa aiba probleme i i mai mari;
enoria~ul prezinta simptQrne.a ceea ce numim alcooliSlTI sau "dependenta de alcoo~"_. -'.

lata cateva intrebari care va vor ajuta In evaluarea modurilor de consum de aleoo} i a antecedentelor familiale:
De cat timp beti hi fel de des ~i de mult ca in prezent?
De ca, te ori,pe saptamana beti acum?
De ca.te ori pe saptamana sau pe lW1a cql1Sum, ap m ai
mult de pMru bauturi la oocazie?
Care e cea m ai mare cantitate de aleoo! pe care ati
consumat-o odata,...ffi-tfltimul an?
Exista cineva din familia dvs. apropiata,"ta!e a avut
probleme cu alcoolul?
,~

Ca tegoria I: cei care daar pTe~nta riscnl d e a avea

probleme.
_
~
.
E posibil ca persoanele din aceasta categorie sa bea
prea mult, dar sa nu aiba inca p~obleme suiiciente, a~\tfel
mcat sa se ga ndeasdi la incetarea'bau\Ului.
Ace~tia beau mm m ult decarmoderat ~i prezinta riscuI de a avea probleme mai tarziu.
A r trebui informap despre faptul di se expun riscului
de a avea p robleme ca u zate-Je consumul de alcool.
Dadi procedap astfel in acest stadiu incipient, pe parcursul viep.i? daca problemele se agraveaza, e mult mai posibil ca ace~tia sa vorbeasca cu dvs. despre situatia lor d e
vreme ce ~tiu ca le-a ti da t ni:;te sfa turi bune atunci clnd
erau mai tineri.

Atunci cand ad resap aceste intrebari, e bine' sa luati in

considerare :;i stadiul negarU in care se poate afla persoana,
precum :;i faptul ca informatiile potrivite pot s~ Ie fie de
folos ~i sa ii ajute iii ulterior.
Categoria II : Persoanele care experim enteaza in pre ze nt probl em e datorate alcoolului.

Indicatori care arata ca cineva are in prezent probleme

cu alcoolul :
Unul sau doua dispunsu ri p ozitive la cele nPatru rntrebari importante" referitoare la ultim_ul an. '
M ihturisirea personala a faptului ca se confrunta cu
probleme personate, familia le sau ex~stenpale.

Indica torii d e ri se includ:

'
Consurnu l de alcool peste nivelele recom ?J1date mai

sus;
62

114

PASTCRATIA PERSOAI'<EL0R DEPENDENTE DE ALCOOL

STRATEGII

neputin~a

de a lnceta sa Ll
madera consumul de alcool, odata ce episodul de
baul a lnceput.

E important sa remarcati severitatea acestor probleme, precllID iii de cat timp sunt ele prezente in viata persoanei respective.

./ Diminuarea controlului -

./ ConsumuI de alcool en eliberarelu~urare - consumul

de alcool pentru a evita simptomele de sevraj.
./ Sevrajul- prezenta sau antecedente de tremuratun, stari de diu, transpiratii sau tulbur:'ri de dis-

0 ' sugesti e:

Alcoolismul este 0 boaUi care aJecteaza relatii1e individului. Discutati ell persoanele in cauza d espre relatii.le lor
eu familia, prietenll, vecinii, colegii de serviciu/~coaJa.
incercati sa aflati dadi exista membri ai familiei care
Ie-au solicitat sa lnceteze sall sa redudi din consurnullor de
alcooL'
4

115

pozitie.
./ Cre$terea toieran/ei - e nevoie de mai mult alcool
d eca t inainte pentru a obpne efectul dorit.
./ Seiiderea {oierantei - e nevoie de mai p u tin alcool
decat inainte pentru a obtine efectul dorit.
./ Sentimente de "nervos, intat $i nemul/umit" in !ipsa

Faceti 0 evaluare a anturajului - cei mai multi dintre

prietenii persoanei respective sunt cumva ~i ei consumateri-de alcoo} sa:trabuzeaza de alcool?

alcoolul u i.
Adresati-i

eno ~ia ~ului

dvs. urma toarel e intrebari:

Simtip vreodata nevoia urgenta:de a bea? Va ganditi
in mod regulat 1a baut?
Trebuie sa bep n:ai mult deca.t acum ditiva ani pentru

_)7'tmi~titi-vii co. fncerci'im cloar sa determiniim dadi persoanele

respective au 0 pmb1em4 ell alcoo lu t dacii aceasta problema
este CJlrenta i dacii da, cat de grava este aceasta.

a va amep.?
.
Trebuie sa bep l1}~i putin decat acum ca~iva ani pen tru a va ameti?
EXlsta situatii in care nu puteti sa Incetati bautul
odata ce ap. inceput sa bep.?
Vi se m tampla sa va schirnbati planurile pentru a
pulea sa bep ceva?
Bep vreodata dimineata pentru a sd3pa de raul pro- vocat de bau tul din zilele precedente?
.
U itati-va p este cele ,,20 de intrebihi", precum i peste
. lista celor 12 mtrebari.

Categoria 111: Cei c~r.e -s-ar putea sa fie dep enden!i

de alcool san care prezinta.simptome ale d ependentei d e
alcooL

m-

Trei sau patru raspunsuri afirma tive la cele ;,Patru

treb~ri importante", referito r la ultimul an.
Prezenta unuia sau mai multor simp tome dintre cele
ce urmeaza:
. ./ Compulsia de a bea - preocupare fa~a de conswnul

de alcool.
63

11& PASTORATIA PERSOANELOR DCPENDENTE DE ALCOOL

STRATEGII

Sugestia 3: Recomandati acpunea ad ecvata

frecventei, ~i sa continu e sa se gandeasdi la informap.ile pe

care le-ap fumizat despre alcoolism.

Exprimatl-va ingrijorarile ca ~i p arin te duhovni c:

'incercand sa fip concretin ce prive~te madul de a bea

Dad. p ersoana are 0 problema ~ i accep hi aptul ca are

nevoie de ajutor, atunci ajutati-o sa i~i formuleze un plan
de actiune:
. 'lntrebati: "Suntep. prega tit sa diminuati cantitatea de
alcool pe care a cons\lmati sau sa va.abtinep. total de la acest
consum?"
Acordap-le din timpul dvs. celor care qU bunavointa
.sie a face schimb arile necesare ~i aj uta ti-i sa l ~ i fa ea. un plan.
. Amintiti-le di e vorba de un program de 24 de ore.
Amintir-le sa evite prietenii ~i s ituatiile care ii expun
bautuiui ;;i sa petreadi mal mttlt timp a1aturi d e oameni care
nu Ii vor mdernna sa bea.
. Oferip-Ie mate\iale informative d espre recu perare . gasip astfel de mah~ria.le pe site-ul www.stdimitrie.lJrg.
Mai ales dupa prima vizita, asigurap.-va di Ii inv ita~i
sa mai trea ca pe la dvs. ~i sa discute despre orice probleme
vutoare vor avea in ce prive~te diminuaJ'ea consumului sau
abstinen~a de la alcool. De multe ori, potE''lpalul b~utoT-pro
blema va accepta sfatul dat alunci cand il regase~ te in propria
exp erienta. Daca va continua sa aiba probleme ~i daca va
crede ca. ilmtelegep., cu sigu ranta va reverri sa d iscute cu d vs.

a l credinciosului.

incercand sa fip roncret eu privire la modul in care

a lcoolul li afecteaza com portamentuL .
Ami.ntip-i de riscurile spiriruale 1a care se expW1e, a~a
cum ap sfatui pe orieine altcineva care are un comportam en t care cont-ravine regulilor bunastarii duhovnice~ti.
lritrebati: "Cum te simti 'in legatura ell bautul tau?"
,
A" .
..
' "
Aceasta informap.e indica masura 111 ca re 1 ~1 con!;tienhzeaza

problema, p recum

~i

bunavointa de a face ceva in lega-=a

cu asta, d acaecazu1.
,Am intit.i-va de modelul pregatirii pentru schlmbare,
precu.~ ;;i "Stadiile schimbarii" : .

117

Sfatuiti, abs tin enta

, totala fa ta
, de alcool:
su nt prezente dovezi ale dependen tei de aleool;
xJsUi antecedente ale unor e(lecuri repetate in a contr ola frecventa con sumului de aleool;
'e;;ecuri repe tate In co~trolarea cantitatilor de aleool
consumate;
e~ecu ri repetate in controlarea efectelor pe care Ie prod uce .aces ta.

Pentru eredincio~ii ea re nu su n t dependen p. de aleool,

dar care prezinta risen1 d e a d ezvolta astfel de probleme
mai tarziu:
Recornanda ti-le sa se limiteze la un cons urn de alcool
cu rise sdizut, pe baza discufLilor pe care Ie ave ~i impreuna.

Dadi p ersoana nu e pregatita inca pentru lncefnrea

com pleta a consumului de alcool, rugap-o sa ia in consider are macar red~ce rea consurnului de aIeool ii diminuarea
64

118' :. PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

STRATEGll

Amintiti-Ie ca nu e nimic r au in a consu rna alcoo l, dar

uneori acest lucru poate deveni 0 p roblema .
SfMuiti-i sa i~i fixeze un "obiectiv" in ce prive~te (011su mul d e alcool ~i intrebati-i daca sunt pregi.Hip. sa fad. 0

119

Stabiliti 0 intalnire cU cineva din domeniul recuperar~ .care poate fi de folos .

..
..

Cateva sugestii pentru consiliere:

Folosip. un stil de discutie empatic, non-confrontativ.
Oferip.-le credincio~ilor d vs. cateva alternative in ce
prive~te efect..larea :::himbarii.
Accentu ati responsa~ilitatea persoanei de a -~ i
schimba. modul in care bea.
.
Avep. mcredere in capacitgtea de schimbare a persoanei cu care discutap.
i
.

scrumbare oarecare in obiceiullor de a bea, de dragul sana-

tati i lor trupe~t i ~i duhovnice~ ti.

Raspunsul eno ri a~ il or va fi mai bun d adi au de ales
Intre mai multe alternative, ca de exemplu: "Unii oameni f$i
stabilesc 0 limita pentru cat de mult beau; alJii prefera sa se abtina
de fa a_bea pentru anumite;perloaffe de limp. Care variantif crede,ti
cd ar fi mai bunii pentnl r{V5 . ?~I .
,

lncercati sa va educati credinciOll cu privire la alcoo1ism:

,./ Rugati-i pe ' pa~i sa se gan d easdi la e fectele
pozitive pe care Ie-ar avea diminuarea cantiUitii

Sugestia 4: Mentineti legatura ell cei aflati in progi'ame d e recuperare.'

' .
..
'

sau abstinenta
, ,lata
' de alcoo!.
,/ Ru gati-i sa an~li zeze ce anume Ie declan~eaza
episoadele nesanatoase de baut.
,/ Rugap-i s~ analizeze modul in care beau 'in prezent, in lumina p roblemelor curerite pe care Ie au.
,/ Oferiti-le materiale care sa ii ajute sa i~i fixeze
obiective sanatoase in ce prive~te bautullor.

Menpnep legatu ra cu enoria~ii dvs. care p artici pa la

un p rogram. de recuperare, exact cum ati face
un. aft credincios care se confrunta cu 0 alta probiema pentru a direi
rezolvare l-ap ajutat.
. Amlntip-va ca schimbarea comportamentului este
un proces care implidi;;1 procedeul ineercare-eroare.

Pentru enoria11 la care sunt prezente simptomele d ep e nd e",n~e i de alcool:

Indrumap-i dltre un program de specialitate pentru
o evaluare suplimentara.
Indruinap-i d itre un program de tratament sau ditre
AA, d adi se arata d es chi ~ i fata de aceasta idee.
Implicati-i in p rocesul de lu al'e a deciziilor.
Discutati altemativele existeI lte.

Pentru cei care reduc cantitatea consumata sall au un

program d e abstin enta d e scurta durat.i:
Arnintiti-Ie di Ie stati la dispozitje, d aca au nevoie de
ajutor,
La fiecare vizita a lor, oferip.-Ie incurajare~ i sprijinul
d e care au nevoie in eforturile de a efectua schimbarea prin:
,/ trecerea m revista a progresului lor de la uWma
in t&ln.i re;

-'

en

65

STRATEGII

120 . rASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

./ incurajarea pacienplor fata de eforturile pe care

121

Sugestii pentru cred incioii care au nevoie de aj u toy,

dar care nu sunt pregatiti sa li sch imbe modul de a b ea
Nu va lasati descurajat de enori ~ii care a u probleme
eli alcoolul, dar care nu sunt pregatiti sa fad. oschimbare .
Uneori, schimbarea are lac Intr-un ritm lent, iar alteod nu are loc deloe.
Prin oferirea de informatii, a~~ initiat un proces al
schimbarii $i e posibil ca enoria~ii dvs. sa l$i ia bautul .mai
"in serios .
Iubirea i grija dvs. continua pentru ei ~ i familiile lOT?
Ii vo r da DOTnlluJui nostru rag'azu~,cle a .l ucra cu ei.

Ie-au depus;
./ intarirea schimbarii pozitive (afirmari verbale)
./ evaluarea mentinerii moti vapei
Luati in consideraTe s tabilirea unor inta.lniri suplimen tare, daca, e nevoie.
Luatl:in considerare motivapa lor ~i indruma1i-i catre
un program de tratament sau catre AA~ dad! e cazul- chiar
~ i numai p entru educatie eu privire la alcoo!.
. Dadi ~u problenr'-c, "an:intiti-le di pentr~ eei mai
m ulh oamem .care au prohleme eu alcool~l, abstmenta repre~inta singura solutie care furictJ-oneaza in 100% din 5itu a pi. Dad i nu vor bea-a1cooL nu vor avea probleme din
cauza a1coolului ~

Dad. " Bautorii problem ~ sa u

titi sa fad. 0 schimbare:

ell

rise"

11ll

sun t prega-

, Exprimap-va din nou inirijorarile dvs. eu privire la

Pentru credincio ~ ii 'care au decis sa se abti-na de la alcool sau care au fast tri~ti~ica tre un program de tratament: IncurajaF-i sa conti.;"lUe sa citeasca literatura de recuperare; discutati cu ei despre spiritu alitate ~i despre cel

sanatatea lor trupeasca ~i duhovnieeasca.

Intarip bunavointa d vs. de a':i ajuta clara au nev6ie"
de-acest ajutor, insa doar in momentul in care vor fi pregatiti sa II accept-e.
Pastrap 0 relatie prieteneasea atat eu ei, cat i cu familiile lor.

12 pa,i;
incurajati-i sa participe la grupuri~e. de AA dad'! acest
lucru este posibil.
Ajutati-i sa I~ i faca nol p"rieteni sau sa inipeze un grup
d e AA in cadrul bisericii .
Daca intervine 0 redidere, nu va descurajati ~i nu Ii
lasati nici pe ei sa se descurajeze. Recuperarea are nevoie

Strategii aruFonale pentru " Dependentii d e aleoo1"

lncu rajati-i sa partieipe la intalnirile AJcoolicilor
Anonim.i .
indrumap-i sa discute cu cineva din cadrul unui pro-

gram de specialitate.

de timp.
Daca nu sunt se ri o~i, fi \i preg3tip sa Ie pemtite\i a~es
tor eredincio,i sa laea propriile aleg~ri, dar asigurap-i eo Ie
veri sta 1a dis'pozi t":~ atunci cand vcr dO.r i ajutorul dvs.

Sugerati-Ie sa discute despre recomandariLe dvs. cu

membrii lamiliei ,i sa Ii invite pe ace,tia sa partieipe la discupile cu dvs.

66

122

PASTORA'f!A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

Sfatuiti-i sa vorbeasdi ell membrii familiei despr e

programul AI-Anon pentru membrti familiei.

Recomandap-Ie sa lncerce

perioada de abstinenta

fata d e a1cool. moni to rizati sirnptomele de sevraj

in revista progresulinregistrat .

~i

trecep

Strategii de interventie la nivelul parohiei

E important sa Ie amintiti di:

Alcoolismul este 0 boala.
Oaca. sunt depend enti de alcool, vor putea poate sa
i~i controleze consumul de alcool pentru perioade scurt~ de "
timp, d aar ca Ie va fi dificil sa fad. acest lucru pentru' p e-_,
'1,.'

rioade lungi de timp.

Daca sun t dependenti de alcool

~i

1. Informeaza-te - cite;;te literatura de specialitate disponibila (Manual despre alcoolism adresat preofilor ~i medicilor. Car-

tea mare a AIcoolicilor Anonimi. Viala fora bautura, Cei Doisprezece

PCli ,i.Cele Douiisprezece Tradilii ale Alcoolicilor Anonimi!.

.
dadi aleg sa centi-

2. Analizeaza-p cu onestitate m axima propriile convingeri, a titu9.ini, prejudedip i corppor tamente tata de consu mul de a1coo] In general, fata qe traditiile i obiCe~urile
locale ~i, mai ales, fata de propriul consum de alcooL
\ Daca exista 0 situatie cpnflictuaHi Intre ideile promovate de programul de infotmare ~i propriul comportament
I convingeri, Stu1t purine ~arlse ca eforturile tale sa fie auten tice, 'Fe deplin su s~in ute iii eficiente. Se in ta mpHi sa
auzim ]ucruri de gen u l "N:u pot discuta cu preotul meu
des pre dit ~eau penrru ca el bea m ai ~ult decat mine" sau
" Fa ce spline papa, nu ce face el". Sunte m d atori sa ne
facem aceasUi auto-evaluare sincera iii sa facem acele mod ifidiri d,e conduita sau gandire n ecesare.

nue-sft.bea, vor avea p robleme permanente cau~a te de cqn-

sumul lor de alcool.

Alcoolism_ul este 0 boalii primarii, progresiva, croruea

~i

fatala.

DAcA VOR C.oNTINUA s A AlBA PROBLEME,

c'A SUNTETI ACOLO PENTRU A-I AJUTA .

SPUNETI-LE

3. Periodic, incearca sa introduci in predica idei legate

de consecintele bautului (de ex., poate Ii 0 cauza majora in
indepartarea de Biserica), d ar iii mesaje de lncurajare i spe. ranta ca se poate s~ba ceva, chiar daca uneori ni se p are

irnposibil.
67

12.4

PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCCXJL

si'RATEGli

4.lnceardi sa implici cat mai mult con siliuJ ~i com i tetu l parohial in aceasta lncercare de schirnbare a atitudinii
locale fa ~a de consu m ul de alcool. E important ca ei sa fie
"aliati" 'in acest proces i sa nu se simta amenin~ap fa~a de
propriul consum de alcool (~tim di unii membri de mcred ere ai parohiei noastre 'au astfel de probleme de abuz de
alcool). De asemenea, daca. WluJ d intre membrli comitetului
sall consiliului e ell adeviirat interesat de subiect, el se p oate
im plica voluntar sau poate chiar pre]ua responsabilitatea .
an u mitor actiuni, pentru a-I degreva pe preot d e sarci.ni su':;'
. plimentare.
5. Ofera u n model pozitiv d e comportamen t, .chiar
daca. diferit fata de standard ele locale - nu accepta s~ ~on
sumi aleool la evenimentele p arohiale (hramUri, nun~; mmormantari etc.). Consumul de alcool impreuna cu
credincioil n u inseamna a apropiere de ei; p utem fi sociab ili ~j in alte moduri.
. ..
6. Alege 0 zi pe sa p tainina pentru savar~irea Acatistului
Potirul Nesecat, chiar dadi vin doa r di{iva oameni. Se poate
alege oricare zi din sapUl mana pare m ai potr~y i ta pentru
oamenii locului i pen tru p rogramul preotului.
7. Afi ~eaza pe u~a bisericii sau la afiier informapi gen erale despre lncurajarea mcetarii bau tului, despre consecin~el e acestuia, despre modalitatile concrete de incetare a
consumului.
8. Pregate~te-te sa ai informajii pregaljte sub form a de
pliante (chiar in form a t de 1/3 de coala A4). Din maletialele
pe care Ie cite~ ti sau Ie pri.me~ ti, pop sa Ie "traduci" inlimbaju llo,fat astfel indlt sa fie cat m ai accesibile crecLncio~ilor.

9. In diseu'iiile ell eredincioii interesap sau la Spovedanie (inclusiv, in p redici), promoveaza conceplu l de boala,
p rogramele specializate de recuperare, ideea de abstinenta
totala. Pentru 0 mai uoara intelegere a mesajului, po ~i 0losi comp ar a~ia eu diabetul ~ i necesitatea pastrarii unui
regirr! sever fa~a de a1cool. De asemenea, e ex trern de importanta promovarea conceptelor duhovnice~ti d e menpnere a abstir1en~ei (aa cum sunt ele descrise i de cei 12 Pa$i
aiA.A .).
10. Invita vorbitori d in randul consilierilor care lucreaz-a In programe specializal:e d e recuperare din alcoolism
sa u din grupurile de sprijin ale A1coolicilor Anonimi.

125

Rezumat
' fratarnentul spirit}.la,l-incearca sa il ajute pe a1coolic
prin educarea despre conceph.:~J de boala al alcoolismu lui,
prin spoved anie, consilierea duhovniceasdi i rn talnirile d e
gru p ale AJcoolicilor AnoniJni (daca SUJ1t disponibile). La
aceasta se adau ga sprijinul personal din partea preo tul ui
p~ntru d ezvoltarea unei vieti duhovnice$ti bazate pe srnerenie i pe slujirea lui DUIIUlezeu.
Vind ecarea spirituaia poate sa aiba loc doar pein intermediul sinergiei dintre indurarea lui Dumnezeu i voin ~a
omului.lndurar ea lui Dumnezeu es te cea mai jmp oetanta,
d ar EI nu actioneaz.3 fara colaborarea omuluL Acest lucru
se ob pne prin spoveQanie, discutii ell duhovnicul, rugaciune ~i m ed itatie. Uneori, Dumnezeu Se olose~ te d e anumite circums~an~e pentru a produce schimbarea.
68

126 PASTORATIA PERSOANELOI{ DEPENDENTE DEALCOOL

STRATEGIl

fn'trebiiri pentru discu/ii

Duhov nicu1 are un ro1 esenp.al in programele de recuperare a sufletelor bolnave. El contribuie la confrunt ar~a
credintelor false, ofera educatie ~i infermapi cerecte despre
a1coolism, combate gandurile patima~e ~i fricHe ego-ului,
confrunta mandria alcoolicului. De asemenea, el peate
"orienta " nous-ul" alcoolitului spre Dumnezeu prin jll decata corecUi ~i informap..i bazate pe adevar. Aceasta constituie, de)apt baza pentru trairea unei vieti cre~tine.

1. De ce e important ca in consilierea pastoraHi sa i se

explice alcoolicului ca sufera d e 0 boaIa?
2. Care e rolul preotului in asistarea credinciosului care
sufera de alcoolism sa u de 0 alta depen denta?
3, Care sunt cateva dintre cerintele recupedirii, astfel
mcat alcoolicul sa poata trru fericH departe de drogul alcool?
4, Care sunt obstacolele In consilierea perscianelor care
sufera de alcoolism ?
. 5, Credep.. d i juraroantul-reprezinta 0 metod a eficienta
de a-i deterrnma pe ai<i:ooli~ sa lnceteze bautul?

Rolul preotului este foarte important atat ca duhovnic,

d H iii In . savar~ irea Sfintelor Taine (inclusiv a Spovedaniei) '
~i ca miJ locitor ditre ind1,J.rarea lui Dumnezeu. Preotul ne
invata ~i despre vatori din perspectiva Sfintei Tradip..i ~i ne
introduce in smlCluql Bisericii (slujbe, inclusiv Sfanta Litu rghie, Sfilntul Maslu, Acatiste). Astfer;eTofera sprijin spiritua l. moral. ~i social, p recum iii un model personal matur,
care Sa l.nlocuiasc~-antiuajul veChilor prieteni de bautudi.

..

127

Practka mseainn~rpodiinta ~i cud,tuea d e patimi, Teoria se refedi la cre~ tere m mtelegerea morala, iar numinarea
este co n~ tienti zarea ~ j cunoa~terea lui Dumnezeu, bazate
pe l11.~elegerea voii lui Dumnezeu, Trupul ~i sufletul p ot'sa
aiba boli diferite; i.mu.l sufera, din ca uza dediderii,.'imbatranirii sau a bolilor fizice, in tirop ce " boala sufIetului" e lUla
a lJ'dn1ii intunecate, a gandurilor p atima ~e ~i a vointei cort.fuze. Vindecarea trupului ~i a sufletului se regase~ te prin
Practidi. in ceea ce prive~te a1coolismuI. Practica este singura metoda de recuperare cunoscuta.

69

Preafericitul Parih'te ~~t.riarh DANIEL, To%gie pastorale. -lV,2 - 201 3

BOGATIA ~i SARACIA
mantuirea ?

ne impiedica sau De ajuta sa dobandim

Voi cunoo$le(i harul Domnului nostru lisus Hristos, ca El, bogat fUnd, pentru noi a sariicit,
ca voi cu siiriicia Lui sa va imbogafiJi.
(II Corinteni 8, 9)
Boga~ia

iubirii $i s[avei dumne-zeie~ti imparta~ita oamenilor in 1-fristos Cel rastignit $i inviat

se arata mai ales in dam[ sfin~ir ii ~i al infierii dumnezeie$ti a omului prin har, precum $i in darul
invierii trllpului omenesc din moarte ~i stridiciunc, pentru a participa la viata, s lava $i fericirea
ve$nica din impanltia ceruri[or, dupa ce am primit rasFumpararea $i iertarea pacatelor, prin jertfa
Crucii.
in aceasta privinta, Srantu LAposto[ Pave!, ,in Episto[a catre Efesen i, ne invata zicand:
"Binecuvantat fie Dumnezeu $i ' Tad[ Domnu!ui nostru- Ji sus Hrtstos, Cel ce, intru Hristos, ne-a
bineeuvan tat pe noi, In ceruri, ell toa t~ b ill ~cuVan tarea duhovnieeasca; precum lntru El ne-a $i ales
inainte de lntemeierea lumii, ca sa rim sfinii $i Tara de prihana inainlea Lui, mai inainte nlnduindune, in a Sa iubire, spre In Fierea lntru EI, prin lisus I-Iristos, d in buna socotinta a voii Sale, spre lauda
slavei harului Sau, eu care ne~a daruit pe noi, win Fiul Sau Cel iubit; intru EI avem rascumpararea
prin sange[e Lui $i iertarea pacatelor, dupa boga~ia haru[ui Sau" (Efeseni 1,3-7).
Apoi, Stantul ~\postol Pavel se roaga tentru cei pe care~i pastore$te zicand: "Ca Dumnez~ul
Domnu[u.i nostru lis us Hri stos, TataJ slavci (~-) sa v~ lumine~~.och.ii ~inim.ii, ea .~,a pricep~ti care
este nadeJdea la care v-a chemat, care este bogatIa slavel mo~len!rtI LUI, In eel sfintl (Efesen! 1, 1718).
Mergand mai adiine in ta[euirea bogaliei iuo'irii lui Dumnezeu aratata. oameni[or in li sus
I-Iristos, Apo$tolu[ Neamurilor spune lamurit ca aceasta s-a Facut cunoscuta prin Inv,ierea lui Hristos
$i Inal\area Sa la eel': " Pe accasta Dumnezeu a luerat-o in Hristos, seuliindu-L din morti ~i a~ezandu
L de-a dreapta Sa, III ceruri ( ... ) ~i toate le-a supus sub picioarele Lui $i, mai presus de toate, L-a dat
pe E[ cap Bisericii, care este trupu! Lui, p[inirca Cclui Ce pline~te toate intru toli" (Efeseni \, 20 ~i
22-23).
Vedem , a$adar, ca I-Iristos Cel lnviat este capul Biseriei i ear!!ia EI ii imparta~e$te p!inatatea
vietii Sale divino-umane, pentru ca in Biserica sa cunoa~tem bogatia "slavei infierii ~i invicrii naastre
In I-Iristos prin Duhul srant.
'
Bogalia iubirii covar$ itoare a lui Dumnezcu TaU'il pcnlru oameni, ari'itata in Hristos, luereaza
in omul eredincios mai Intai taina invierii lui din moartca paeatu[ui ~i apoi invierea dill moartea $i
stricaciunea (coruptibilitatea) trupului: "Dumnezeu, bogat fiind in mila, pentru mu[ta Sa iubire eu
care ne-a iubit pe noi, cei ce eram morti prin dre~e[iJe noastre, ne-a Tacut vii 'impreuna eu Hristos I.
prin hal' sunlem mantuili! ~ $i imprcuna eu E[l ne-a a~ezat in eeruri, in Hristos lisus, ca sa arate in
veaeurile viitoare covar$itoarea bog{l\ie a haru lui Sau, prin bunatatea ce a avut catre noi intru Hristos
lisus ( ... ), pentru ca a Lui Fapturi'i suntem, zidi\i III Hristos lisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu
le-a gatit mai lnainle, ea sa umblam intru ele" (Efeseni 2, 4-7 $i 10).
Din inva\atura Sfantului Aposto[ Pave l despre legatura adanca dintre invierea lui Hristos ~i
via\a erc$tina vedem ca bogatia bunata~ii lui Dumnezeu daruita oamenilor in lisus Hristos ne cheama
[a fapte bune, prin care noi sa aratam In jurul nostrlI bogatia luerarii harului lui Dumnezeu In lume.
Vedem, de asemenea, ca slava Invierii lui I-Iristos ne descopera 0 alta boga;ie decat bogatia
materia!a, piimanteasdi ~i treeatoare, $i anumc ne descopera 0 bogatie spirituala eereasca,
netrecatoare, adica bogatia vie\ ii $i fericirii ve$nice, care se dobande$te prin credinta vie in Iisus
Hristos:;;i prin rapte bune. Astfcl, intclegem mai bine eli Hristos a coboriit din eeruri, S-a faeut Om,

70

Prearericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastora Ul - N,2 - 20 13

adicA a luat chip de rob, ca pc no i sA ne inal\e la ceruri , sa. ne faca. IIi ai Tataiui din ceruri, ea sa
mo~tenim impa.ratia ceruriJor ~i viata v~n i ca. EI, bogat fiind in slava, S-a smcrit ~ i a saracit pentru
nai, ea pe noi sa ne imbogateasca d~ruindu - ne slava infierii prill har:j:i a invicrii din pacat ~i moartc
(cf. II Corinlen i 8,9). De aceea, comoara cea mat de pre{ $i bogalia cea Inai mare a cre$/inuilli es/e
insu$i I-Iris/os Domnul (cf. Galateni 2, 20; II Corin leni 4, 7), prezen/ $i Ilicreilor in via(a acestuia
prin haru'Sau, in care se aratii dragos/ea iui Dumnezeu Taliil Sf impiirtiiJirea Slan/lIltti Duh (cf. II
Corinteni 13, 13). Prin urmare, Aposto luJ Pavel se roaga pentru fiii sai.duhovnice~ti astfel: " l-iristas
sa Se saJa~lu i ascu, prin eredinia, in inimile voastre, inra dacina~i ~i intemeiati fiind 'in iubire" (Efeseni
3,17; vezi ~i Coloscni 3, 3; Filipeni 1,21).

Traim astiiz i intr-o lum c in care oamellii cautii mai mult boga1ia mate riaHi h-ecatoare
ded it bogaOa s piritllaJa a credintei ~ i ~t victii vC$nicc, iar pc Hingi'i sa dicia matcriala tot mai
asI'a, .se.arat? ~~ 0 sa racil-c s pi r ituali'i a ~a menil o r, ~a sl.a birc a cr c(.lintei , ~o nlci~e a~ dr~g~s te~
f!"ate~ h ~l 0 dtmmu a rc a faptcl o r bun e.
aceasta sltualle este neVOle ea, In lumIna Invleru lUI
Hristos, care lu mincaza viata cre~tinului in Biseriei1 ~i in soeietate, sa vedcm ce ne invata s mnta
Scriptura ~ i Sfin t ii Parin ti a i B isericii des pre bogiitie ~ i s:1n1cie. Mai precis, sa vedern eand $i
cum aeestca nc impiedica sau ne ajuta sa doband im mantuirea, adicu ierwrea pacate lor ~i unirea cu
,
Hristos, Izvorul vielii ve~nice.
Potrivit 'invi'i tiHurii Sflntci Scripturii, bogatia apaqine lui Dumnezell (cf. Psalm 23, I; 49,
12-13), insa EI 0 daruie~te oamenilor eef. Pacerea 24, 35), ca oarnenii sA 0 darlliasca ~ i altara, mai
ales sAracilor (cf. Mate;' 19, 21; Ll1ca 12,33; 16,9; I Timotei 6,18; I loan, 3, 17). Dumnezeu ajutA
pe om sa adune bogatia eef. Del1tcronom 8, 16-18), cand aceasta cste a binecllvRntare a lui
Dumnezeu pentru am (cf. Pilde 10., 22; Filipcni 4,19).
Totu~i, bogalia materiala trecatoare, pamanteasdi, adica avcrile ~i banii, nu trebuie sa fie
scop in sine, ei mijloc de a d'tula ~i cultiva bogatia spirituai.a netrecatoare, cereasca, ce se dobande~te
prin iubire fala de Dumnezeu ~i fata de oameni, prin miioslenic ~i alte fapte bunco Autorii Sfintei
Seripturi observa cu in~elepciunc ca bogatia materiaJa este vremeinicii (cf. Pild e 27, 24),
nestatornica (cf. Psalm 38, 6; I Timotei 6, It), "treciitoare (cf. Pi Ide 13,7; 23 , 4-5; Apacalipsa 18,
\6), poa/e fi lurala (cf Matei 6, 19; Luca
33), poale fi dis/rosa (cf. Matei 6, 19; Jacob 5, 2; I
Petru I, 18), poate pieri (cf. leremia 48, 36), este in~'eliitoare (cf. Matei 13,22; Marcl1 4, 19), nu
indestuleazii pe am (eL Ecclcsiastul 4, 8; 5, 10), esle izvor de cearla Ji invidie (ef. Faccrea 13,6-8;
26, 12- 16; 31, 1-2; 36,6-7), nu poa/e fi luata de om cu sine dupa moarte (cr. Psalm 48, 10; I Timotei
6, 7), iar cdnd devine pentru om 0 patimii, bogii/ia impiedicii adesea inlrarea lui in imptirii(;a
ceruri/or (cf. Matei 19,23-24; Marcu 10,23 -25; Luea 18,24-25). Mai mult, grija excesiva pentru
bogalia materiala ina.bu$a adesea rodirea cuvantului lui-Dumnezeu In via~a omu lui (cf. Matei 13,22;
Marcu 4, 19; Luca 8, 14); iar patima lacom'iei de avere sau iubirea .de inavu(ire ell orice pret este
sursA a multor nedrept.lili $i neaj unsuri, "ea iubirea dd-argi nt - constala StanlUl Apostol Pavel - estc
radacina tuturor relelor ~i eei ce au poftit-o eu infoeare s-au rat~cit de la credin\a ~ i s-au strapuns eu
multe dureri" (I Timotei 6, 10).
Relele cele mai mari pe care Ie poate adllcc lacomia de avcre vietii spirituale sunt acestea:
uitarea de Dumnezeu (cf. Deuteronom 6, 10-12; Osea 13, 6), parasirea de Dumnezeu (cf.
Deuteronom 32, 15), lagiiduirea sau negarea exisren{ei lui Dumnezeu (cr. Pilde 30, 8-9), riizvriirirea
contra lui Dumnezeu (cf. Ncemia 9, 25-26), lepiidarea de Hristos ecf. Matei 19,21-22), mdndr;a
nesiibuita (cf. Pi Ide 28, 11 ), invdrto$area inimii sau /ipsa de milostivire (ef. Pilde 18,23), asuprirea
semenilor, mai ales a siiracilor (eL lacob 2, 6), in$eliiciunea.{cf. lacob 5, 4). Cunoseand aceste
consccinte rele ale lacamiei de avcre, Mantuitorul lisus Hristos indcamna pe cei boga\i sa-$i adune
comori in ceruri, intrucat comarile eere~ti sunt mai presus de ariee bogatie pamanteasca (cf. Matei 6,
19-20; Luca 12,33; 1 Timotei 6, 19).

Ir

It

71

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013

Stanta Scriptura contine. multe mustrari ~i amenintari impotriva celor ce aduna comori
materiale pe nedrept (cf. Pi [de 13,11) sau IC" dobandesc pe nedrept (cf. Pilde 21, 6; 28, 20-23;
leremia 17, II), dar ~i alillidini impotriva celor ce acumuleaza averi prin constrangerea semen il or
(cf. loy 20, 18-23; Pilde 22, 16; lacob 5, 1-5).
'
Pe de alta parte, Sranla Scriptura ne prezinta ~ i bogati buni la su fl et sau milostivi, harnici .o;;i
darnici, care au inteles ca bogatia lor este dar ,de la Dumnezeu pentru a fi daruita celor in nevoi,
dobandind astfel marele dar al rmintuirii, adil<1 al iertarii pacatelor ~j a! vietii ve~nice. Astfel de
oarneni sunt Avraam (ef. Faeerea 13,2; 24,3 ), Lot (cf. Faeerea 13,5), Isaac (cf. Faeerea 26, ri14), lacob (cf. Facerea 32, 5), losif(cf. Facere 45,8), Booz (cf. Rut 2, I), Solomon (cf. ITI Regi 3,
13), lov (cf. lov 1,3; 42, 12), losif din Arimateia (cf. Matei 27, 57), Barnaba sau Varnava (cf. Fapte
4, 37), '~'avita d in lope (ef. Fapte 9, 36), Corneliu suta.JYI (cr. Fapte 10,2,4,31).o;;i a1tii.
In ceea ce prive.o;;te saracia, Sffinta Scriptura ne lnvata ca aceasta are un Inre1es materi al, ca
lipsa de bunuri materiale, ~i un !n~eles spiritual, ca lipsa de bunuri duhovnice~ti sau lipsa de virtuti .o;;i
calitati suflete~ti . Dupa cum bogatia In sine nu este rea, ci poate fi dobandita.o;;l Intrebuintatii lmr-un
mod bun sau rau, tot a.o;;a ~i Saracia poate fi "inteleasa, acceptata .o;;i traita Cll folos duhovnicesc sau
poate duce la disperare::.;i la faptc rele.
Cauzele saraciei materia[e sunt multiple: fenea $i nepiisarea (cf. Pildc 6 ,9-11 ; 10,4; 19,5),
belia!fi nechibzlIinla (cL Pilde 21, 17; 23, 2 1), corup/ia sau desfrdnarea (cf. Pilde 6, 26; Luca 15,
13), calamitiifi sau dezastre naturale, invazii ale inami,cu/ui, oprimiiri din partea vecinilor puternici
sau camara exagerata, precum $i aIle nedreptati sociale.
Saracii sunt fapturi ale lui Dumnezeu (cf. lov 34, 19; Pi Ide 22, 2). Dumnezeu iube$te aHit pc
ce i sarac i, dit ~i pc cci bogati (ef. lov 34, 19), ascultii plangerea saracilor (cf. lov 34, 28; lacob 5, 4),
EI nu nesocote.o;;te rugaeiunea [or (cf. Psalm 10i' 18), ci ocrote~ le pe saraci (cf. Psalm 11, 5), Ie facf
dreptate (eL Psalm 139, 12), II Izbave~tc din n eazuri (cL lov 5, 15; 36, 15; lerem ia 20, 13), poarta
grija de nevoi!e lor (cf. Psalm 67, 1 [; Luea 1, 3), inaita pe cei siraci (cf. Psalm 106,41; 112,7-8),
estc azil sau apikalor al si'iracilor (cf. Psalm 13,6; Isaia 25, 4), a ales pc saracii acestei lumi, bogati
in credinVi, ea rno~lenitori ai impanltiei cerurilor (cf. .lacob 2, 5). Pe de alta parte, saraci i trebuie sa
alerge [a Durnnczeu (cf. lov 5, 8), sa nadajdu iasca in Dumnczeu (cf. Psal m 9, 34), sa laude pe
Dum nezeu (cf. Psa lm 73, 22), sa se bucure in Dumnczeu (cr. Isaia 29, 19). STanta Scriptura ne arata
ca exista oameni saraci, dar mar i nimo~i $i darnici (cr. Marcu 12,43-44; Luca 21, 3-4; II Carinteni 8,
2). Saracii trcbuie ajutati (cf. Isaia 58, 7, Matei 5, 42; 19,21; Marcu 10,21; Luca 3, 11; 12,33; 18,
22), nu cu parere de diu (cf. 11 Cor in teni 8, 2; 9,5), ci cu bucurie $i in ima bu na (cf. II Corinteni 8, 3
~i 12,9, 7), tara ingamfare (cf. Matei 6, I). Ci ne miluie~te pc silrac i cinste~tc pe Dumnezeu (cf. Pilde
14, 31), imprwnuta pI"; Dumnezeu (cf. Pilde 19, 17). Cine ajuta pe saraci va fi mantuit de Dumnezeu
(cf. Pilde 40, 1-3), va n fcric it ~i binecuvantat de Dumnezeu (cf. II Corinteni 9, 10; Evre i, 13, 16), va
primi rasp lata ve~llica (cf. I[ Corinteni 9, 9; Matei 25, 34-36; Luca 12,33; 14, 13; 18,22).
ExemplI! de darnicie calre sarac i: lav (ef. lov 29, 16; 30, 25; 31, 16), Zahcu (cf. Luca 19, 8),
primii crqtini (cr. Fapte 2, 45; 4, 34-35), Petru (cf. Fapte 3, 6), Tavlta (cf. Fapte 9, 36-39), Corneliu
(cL Fapte 10, 2), Pavel (cf. Fapte 24, 17; Galateni 2, 10), Biserica din Macedonia ::.;i Ahaia (cf.
Romani 15,26). Sfanta Scriptura amen inta Cll pedepse pe cei ce nu ajuta pc saraci (cf. lov 22, 7-10;
Pilde 21, 13; lezechiel 16,49) sau pe cei ce Ie fac nedreptate (cf. Isaia 10, 1-3),!i constn3.ng ~ i ii
urnilesc (cf.lezechicI22, 29-31; Amos 2,6-7; 4,1 -3 ; 5,11-12), lijefuiesc (cf. Amos 8, 4-7; lacob 5,
4). Cine n esocote~te sall dispretllie~ te pe saraci dispretuie~te pe Hristos (cf. Matei 25, 42-45) ~i nu
are dragoste fata de Dumnezeu (cL I loan 3, 17). Hristos Domnul a fOSi sarac in cele materiale, a
trait In [ipsa (cf. Matei 8, 20; Luca 9, 58; 11 Corinteni 8, 9), dar a 1mbogatit spiritual, cu haru l,
invatatura, iubirea ~i sfintenia Sa, mu[timi[e care vencau la EI. La leI $1 apostolii au fost saraci din
punct de vedcre material, dar bogati in crcdinta, sfintenie, lntelepciune $i fapte bune. De aceea,
Srantu l Apostol Pavel spunea corintenrlar: "fn fai:i ~andu-ne pe noi !n~ine ca slujitori ai lui Dumnezeu
( ... ), ca ni~te saraci, dar pe multi imbogatind" (ll Corinteni 6, 4 ~i 8).

72

'-

Preafericitul Parintc Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - N,2 2013

Urmand Sfi nte i Scripturi ~i mai ales Evanghcliei Domnului nostru [isu s I-I rist05 ~ i inviWiturii
Sfintilor Apostoli , Sfintii Parin ti ai Bisericii au seas in evidenia marea tiran ie sp ir i tual ~ $i multele
ned reptati .$ i consecinte socia Ie negative pc care Ie aduce lacom ia de averi matcr ialc trecatoare,
indemnand pc eei bogaii sa fie milosti vi ~i damiei fai ~ de sarac i, sa nu ingroape comorile de aut in
pam ant, ci sa Ie mute, prin mi iostcnie, In ceruri, la loc sigu t, iar pc saraci ii indeamna sa nu
deznadajduiasca, ci sA adune bogatie spirituala In suflet. prin credinta ~i rugaciune, prin cuvant bun
$i blandete.
Astfel , Sfantul loan Gura de Aut (407) 11 indeamna pc bogat zica nd: "A veri le pe care Ie pui
in mana sAracilor Ie pll i 7ntr-o vistierie sigurn, in mana lui Dumnezeu. Mana lui DumnezclI iti va da
averile inapoi , intregi $i bine pazi te; iar ci~ nd te vei ducc in patria ta (cereasca), odata Cll averile ta le,
vei fi laudat, vei fi incununat $i pe deplin mul{umit $i feric it"s. Acela$i S fant Parinte ne s pune: " Iov
nu-~i lipea in irna de avu\;; cand Ie avea $i nici nu Ie cauta cand Ie-a pierdut! Bunuril e materiale
pentru aceasta se num esc bun uri, pentru ca sa fa cern bine Cll de, nu pentru Cf!. sA Ie i ngropiim i n
piimant,,6.
lar despre sAracie, Slantul loan GlIra de Aur spune: "Este mult rnai binc a fi ci neva sarac ~i
sa vieluiasca in virtute, decat a fi imparat $i sa viet uiascA in paeate,,1. "Saraci a il si le$te pe cin eva a fi
intelept, pe cand bogatia de multe or; II impinge spre rcle mari "s.
In conclu zie, acela~i Slant Pari ntc constata ca "Il ici bogatia $i nici saracia prin sine insa,$i nu
este ceva bun, ci aceasta se intarnpla i n urma intrebuintarii lor..9 . In alt loe zice: " Bogat ia este un
bine, insa nu in sine, ci in mana celui drept, pe de alta parte, saraci a este ceva rau, insa Illi dupa firea
ei, ci prin gura cel ui necucernic, pentrll ca el, suparat pe ea, invinovate~ te ;o i hu le;;te pe FacAtorul
sau"lO. Apoi vine indemnul: "Nu te teme de cuptorul sadiciei. ci d.e cuptorlll pacatului. Acesta-i
flacara ~i chin, ce lalalt roua. $i odihna. Liinga cuptorul pacatului sta diavolul, langa cupto rul saraciei
stau 'ingerii , care alunga fla cara" I I . "Cre~tinul sc arata mult mai 'i ncercat in saracie, dedt in boga\ie.
Cum aceasta? Cand el cade in saracie, desigur eli va fi rnai smerit, mai in\elept, rn ai serios, mai
in gaduitor, rnaj cinstit, pe cand, daca se gas~te' in bogalie, are multe piedici spre aceasta,,12.
"Sa nu ne pierdem curajul daca su1tem saraci, ci cealalta bogat ie sa 0 cautam , bogatia in
fapte bune,,1) .
Un alt Stant Parinte al Bi sericii, Sffintul Vasi le eel Mare (1' 379), pe care-I cinstirn in mod
deosebit anul acesta, 2009, imprellna cu ccilalti Sti nti Capadocieni, cste un in flacaral aparator a l
saracilor ~i un aspru judecAtor al bogati1or lacomi , in vreme de foamete ;oi cr iza economiea. lata.
cateva dintre indemnurile sale date bogatil or lacomi de ca~tig eu orice pret: "N u scump i produsele
tale, ingreunand nevoile eelar lipsiti! Nu a~tepta sa lipseasca graul de pe piata., ea Sa-\; dcschizi tll
.s Srantul loan Gur1i de AUf, Omilii la Facere, Omilia XX, V, in colec\ia "P.S .J3.", vol. 2 1, Ed itura lnstitutulu i Biblic!;ii
de Misiune Ortodoxa, Bucur~ti , 2009, p.242.
6 Idem, Omilii /a Matei, Omil ia a XLIX-a, Ill, in colcclia "P.S.B.", vol. 23, Editu ra InstltUlului Biblic ~i de Misiune al
Biscricii Ortodoxe Romane, Bucure~ti, 1994, p, 572.
1 Idem, Omilii fa Epislola caIre Romani a Sj6ntului Apostol Pavel, Omilia a IV-a, Editura Christiana, Bucurc~ti, 2005, p.
65.
I Idem, Comentariile sou To/cuirea Epislolei inlOi ca/~ Corinleni , Omi li3 a XXXV-a, Edilura Sofia, Bucu r~t i, 2005, p.
380.
.
9 Sfiintul loan Gur1i de Aur, COII/en/ariile sail Explica a Epistolei caIre Evrei, Omilia a II-a, p. 68, cf. Lumina Sjinfelor
Scrip/llri. An/%gie lemalica din opera Sldntli/lii loan Gllra de Alir. Antoiogie ~i sllldii inlrodl/Clive de drd. Livill Pelcu,
vol. I, Editura Trinitas, [a!;ii, 2007, p. 200.
10 Idem, Cuvantla Durninica dinaintea inailiiri; CinSlilei Cnlci, in vol. Predici la Dllminici ~i Sarba!ori... , p. 20 1, cf.
Lumina Sjinte/or ScriplUri. ed . cit., p. 200.
II Idem, Omilii /a Malei, Omilia IV, XI, in coleclia "P.S.B.", vol. 23, ed. cil. 1994, p. 64.
Il Idem, Comentariile urn Explicarea Epistolei caIre Evrei, Omilia a II-a, p. 68, cr. Lllmina Sjinleior Scripluri, ed. cit.,
.785.
. .
. - ,
H
J Idem, Omi/it" la Matei, Omilia IX, V, in coleclia "P.S. B.", vol. 23, ed. cit. , 1994, p. 117.

73

Preafericitul Pci.rinte Patriarh DANIEL. Teologie pastorald - lV,2 - 2013

hambarele, caci eel ce scumpe~tc graul este blestemat de popor (Pilde ! 1,26). Nu a$tepta vremuri
de foamete, din dragostea de aur! Nu a$tepta 0 lipsa generala, ca sa-ti inmu lte$ti averile! Nu face
comcr\ Cll nenorocirile oamenilor! Nu preface man ia lui Dumnezeu in prilej de inmultire a averilor
tale! Nu inrauta\i cu biciul neomeniei tale ranil e celor in suferi nW d 4 . Bogaiilor nemilostivi Ie spune:
"N-ai mila? Nu vei Ii miluit! N-ai dcsehis casa, vei fi dat afara din imparatie (a ceruril or)l N-ai dat
paine? Nu vei primi viata Ve$niCa,,15. lar in alt loc din ~eeea$i Omilie catre bogati, Sfantul Vasile eel
Mare se inlreaba: "Pana cand aurul va sugruma sunetele. pana cand va fi undita mOI1ii, pana cand va
fi momeala paeatului? Pan a dind bogatia va Ii pricina razboaielor, pentru care se taurese arme $i se
ascut sabji? Din pricina boga\iei rude Ie nu m~i tin seama de rude, fratii se uita eu oehi uciga$i la
frati. Din ~rieina bogatiei, pustiile sunt pli~e d uciga$i, marea ~e pira~i .$ i_ora$e!e de calomniatod.
( ... ) Bogatla v-a fost data ea sa rascumpara\rsu lctele, nu ea sa va fie pnema de pler7..are,,16.
In vremc de foame te, ca urmare a secctci cumplite, Srantul Vasile cel Mare spunea: "Pentru
aceasta Dumnezeu nu-$i deschide mana, pentru c~ noi ne-am inchis-o pentru iubirea de frati. Pentru
aceasta sunt uscate ogoarele, pentru c~ s-a r~cit dragostea,,17.
Un a lt Sm.nt P~rintc din Capadocia, Sfiintul Grigorie de Nyssa, ne arata importanta
milostcniei fata de saraci zicand : "Sftracii sunt vistiernicii bun uri lor tagaduite, ei sunt pazn ici i
impardtici (cerurilor - n.n.), cei care deschid u$ile celor buni $i care Ie inchid pentru eei lnvarto~ati la
inima ~i mase pe oameni. Dar in acela~i timp, ei sunt acuzatori de temut, di.t $i buni aparntori . Ei
apara sall invinuiesc, dar nu prin cuvinte, ei a$a cum sunt ei vazuti de Domnul $i ludecatorullurnii.
Caci felul cum ne purtam cu ei striga inaintea Cunoscatorului de inimi mai putemic decat orice
crain ic"J8.
Un all episcop din Capadoeia, care a trait tot in veaeul all Y-lea, Astcrie al Amasiei d in Pont,
a rost; t ~i el omilii celebre desprc bogatie $i sa r~cie, li ind un aspru luptator impotriva lacomiei dc
averi materia Ie: "Cine I-a ~te rs din catalogul apostolilor pe luda ~i I-a rncut vanzator in loc de
aposlol? Nu oare faptul ca purta punga, ca a pus mai imai la calc vanzarea, iar apoi a dobandit pretui
faptei sale necinstite? Pentru ce Faptele Apostolilor pomenesc de Anan ia ~i Safira? Nu pentru di sau furat pc ei in~i~i $i au furat daru ri! e afierosite Bisericii din propriile averi? ( ... ). Experienta ne
arata lacom ia drept 0 ' fiara de care cu greu scapa cci prin~i de ea; innore~te mereu $i nu se ve$teje$te;
imbatrane~te cu cei pe care ii are sub stapanirea ei $i .nu-i p~r~se$te pana. la moar1e ( ... ). Nu este u$or
de elibcrat sufletul unui om cuprins de I~comie, fie cil este tanar cu trupul, fie ea. este batran, afara
num ai daca vine vreun gand cumt care sA taie boala eu un cutit,, [9 .
A~adar, atat Sffinta Scriptura, cat $i Stintii Parint; ai Bisericii ne 'invata ca adevarata $i
netreci1toarea bogatie este iubirea covar.$itoare a lu i Dumnezeu fata de oameni aratata in lisus
Hristos ~ i imparta$ita no ua, acum, in Biserica, prin lucrarca Sffintului Duh.
Pastori i de suflete trebuie, dupa cc reu$esc aceste lucruri in propria lor viata, s~-i ajute pe
credincio~ i sa se imbogateasca in credin~a statornica, III rugaciune, 'in victui re curata ~i sfiinm, in
imparta$irea mai deasa cu SQnt~le Taine. dupa 0 pregatire mai intcnsa $i , totodata, sa se
imboga\easca in fapte bune, care aduc lumina $i pace, bueurie $i fericire. 0 rugaciune In plus este 0
bogiitie de lumina in plus. 0 l a~rjm~ pentru' Cyratirea de pacate la Spovedan ie este 0 imbogatire a
14 Sffintul vasile eel Mare, Omilia cafre boga/i, 3, in vol. Despre ldcomie, Catre boga{j. Omilie rostita in timp de
joametc $i Sel:ela, Editura Institutului Biblic $i de Misiune Ortodoxa, Bucure~ti, 2009, p. 11.
I S Ibidem, p. 32.
II> Ibidem. p. 38.
11 Ibidem. Omilie rostilci in limp dejoamele, 2, p. 49.
II Srantul Grigorie de Nyssa, Omilia Desprc iubirea jala desliraci $i despre faeerea de bine. in volumul Sffintul
Grigorie al Nyssci. Despre infelesul numelui de cre$tin. Despre desdvtir$ire. Despre iubirea fa/a de saraci $; despre
faeerea de bille. Editura [nstitutului Biblie ~i de Misiune Ortodoxa. Bucur~ti. 2009, p. 68.
19 Asterie al Amasiei, Cuwim impolriva /deomiei. in volumu[ Asterie al Amasiei. Omi/ii # predici, Editura Institutului
Biblic ~ i de Misiune Ortodoxa, 2009. p. 38 ~i 39.

74

Prcaferkitu l Parinte Patr iarh DANIEL, Teologie pastorala - [V,2 - 20 13

sufletului de lumi nA mai multA; un cuvant bun spus unui am intristat; 0 bucatfi. de paine sau 0 hainfi.
oferitfi. unui sarac. Toate aeestea sc transformAin lu mina bunatatii care se adunA in s unetul nostru, ~i
a~a ne imboga.\im eu comorile mi losteniei, ale sfi nten iei, al.c iubirii duhovnice~ti.
A~a cum am observat rnai inainte, Evanghel ia ne aratA cA exista doua fe Juri de imbogatiri atunci cand se aduna in jurul nostru lueruri materi ale, trecatoare, dar ~i arunei dnd adunam in
interiorul nostru lumina rugaciunii !j:i a fapte lor prin mi lostcni e.
Mai u!j:or se mantuie$te bogatu l harn io, drept !j:i milostiv, decat saracul cartito r. Nu bogAt ia in
sine este rea, ei lipsa de rnilostenie, neomenia. Dc aceea, sunt ~ i multi bogali milostivi care au zidi t
biserici, spitale, case de halrani, case penlru orfa ni. Aee~ti bogati milostivi se aseamana cu
Dumnezeu eel milostiv. Deci nu bogatia, ci-Iacom ia, inrobirea su flet tl lui fali'!: de lucrurile trecAtoare
~ i limitate, aceasta este boala care lrcbuie'"Vir'1.deca ta. $i Evanghelia ne indeamnli ca din ceea cc am
primit de la Dumnezeu sa impartim $i altora, ~i atu nci nl! asemanam Lui.
Aceste comori pot fi trecatoarc~ din lumea aceasta $i legate de lu mea aceasta, dar faptul cA
Mantuitorul ne vorbe!j:te de comori netreca.toare ~ i de inim a care aduna. in ea co rnori netrecatoare, ne
duee eu gandul la cornorile duhovn i ce~t i , care nu di spar, care nu sc fura, care nl! se deterioreaza,
care nu se desco mpun. Si aceste comori sunt insA~i prezenta lui Dumnezeu in noi, sunt darurile
Duhului: bunatatea, eredinta, dragostca, rabdarea, sfinle nia, pacea pe care 0 dA Duhul Stant, sunt
roadele Duhu lui Stant, sunt comorile netrecAtoare. '$i acestea se dobandesc prin postire, prin
ru gaciune, prin mi lostenie, pri n ascu ltarea cuvantului lui Dumnezeu. prin s poveda ni e. Frin
impArt6~i rea cu Sfintele Taine, se aduna comoril e Duh ului Sfiint ca virtu\i care cresc in sunetu l
nostru. Prin botez am primi t semintele acestor daru ri , dar, prin rievoinla. prin rugaciune, prin fapte
bune, semintel e daruril or Sfantului Duh de la botez cresc !j:i se fac co mori in sufletlJl nostru.
Evao ghelia ne indeamna sA ne imbogatim in Dub ul Sfiint, sa ne induhovnic im.
Srantul loan Gura de A ur s pune ca HrisJos-Domnul nu pedepse$te bogtilia, ci neomenia,
insensibilitatea fatd de suferinla altora. latl!. de ce Biserica a invAlal sa fi e milosti va, a organizat
opera de caritate sau opera fil anlropica, a construit spital e, case de batdini, case pentru orfani, case
pentru cAlateri ~i pelerini, bolnite in rnAnAsti ri $i ~co li pentru copii saraci, dar fo arle intel igenti. in tot
felu l. Biserica a incercat sa puna in practicA Evanghel ia milostiv irij lui Dumnezeu falA de noi.
Bogatii care au fast milostivi in aceasta viata au deven it critori, bi nefa:cator i, aj uUitor i, milui lori.

75

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorala. - IV,2 2013

PELERINAJUL - EVENI MENT PASTORAL-MISIONAR

Pelerinajul este 0 dirn ens iune fu nda1l1entala a credi ntei, ea legiltu ra vie a om ului eaHHor pe
pamant eu DUlllnezeu Ce l nevazut din ecruri.
Mantuitorul insu~i este poterin, pentru eil este ehemat de Tatal sa implineasca voia Sa in"
lume: "in suiul eartii esle scris despre Mine: lata Yin, sa fae voia Ta, Dumnezeule" (Psalm 39, 10;
Evrei 10,7). Venirea Lui in lume esle un peierinaj, dar scopul nu esle ramanerea Lui aici, ei mutarea
noastra in patria cereasca, in imparatia Preas(i ntei Treim i: "Ma duc sa va gatcsc lac ( ... ) ea sa fi ti ~i
voi unde sunt Eu" ( loan 14, 2-3), zice Mantui torul lisus Hristos catre ucenicii Sa. i, inainte de
Moa rtea, illvierea $i ina.ltarca Sa la eer.
Dumnczc u-Otu ul, peJeri n pentru oameoi
DumnezeuOrriu l !;!Sle pelerin ca.tre oameni, pentru a-i face pe oameni pelerini spre
Dum nezeu. Jar pe lerihajul aeesta in viata Mantuitoru lui incepe de cand Se na$te, pentru ca. EI nu S-a
naseut in easa parint ilor, ei printre straini, ~i n-a gas it loe niei in casa de oaspeti. Taina Craciunu lui
esle deja ta ina pe lerinajului. Jar ean4 a ga.s it un loe, cat de mare era loeul unde S-a naseut EI? Cat
era ies lea de mare? Cat un sicri u! De aceea, in ieonografia ortodoxa., scuteeele Pruncului Iisus de la
Betleem seamana eu giu lgiurile Lui de la mormant, pentru ea Pelerinul ceresc vine in lumea aceasta
robiUi de p~kal $i de moarte, ea sa ne el ibereze de pacal ~i de moarte, daruindu-ne, prin inviere, viala
v e ~nica.

Chiar dupa na ~ te rea Sa in ,Betleem, Pruneu l lisus, pentru a nu fi omorat de regele Irod, este
purtal in exil, refugiinduSe in J;:gipf.1."
'
Dar fuga in Egipt a Pruncului lisus a~,~i 0 semnifiealie spiritual a: "Din Egipt am chemat pe
Fiul Meu" (Matei 12, IS) avea sainsemneze: Egiptul va fi chemat ~i e lla mantuire. Egiptul, ca lac
al fobiei popofu lul ales, ea pamant a l idolatriei, este vizitat de lisu s Pruncul ca loc de refugiu al Sau,
cu scopul profelic de a arala ca, intr-o zi, ~ i Egiptul va primi prin crcd inta pe lisus Hristos, ca apo i,
8eolo, sa Infloreasea tcologia $i monahismul, ea forme de eautare intensa a lui Dumnezeu.
Daca, dupa na~tere. Jisus devine pelerin in Egipt, la varsta de 12 ani , impreuna eu pelerinii
care mergcau la Tcmplul di.n lerusalim , merge ~ i EI, cu Maiea Sa $i cu dreptul Iosif. Cand se reintorc
parintii spre easa, ei observa ea li sus nu Se afla printre ceilalti eopii. jngrijora~j, Maiea Domnului ~i
dreptul losif s-au dus sa-L caule. EI insa. nu Se afla printre copi i, ei in Templu, printre cci mai
inva,\at i oameni ai Legii Sfinle.
Tot i se minunau de felul in eare Copil ul acesla, venit ea pelerin la lerusali m, talcuie~ te
Scripturil e. Era DumnezeuCuvantul Care talcuia euvintele Seripturii scrise pcntru EI. Maica
Domnului il inlreaba: "Fiule, de ce ne-ai atcut nOlla asta? lar EI a raspuns : "Dare nu $tiati ea. in eele
ale Tata lui Mell trebuie sA fiu?". La 12 ani, miculul Pelerin avea con$tiinta ca Templul din
lerusalirn, loeul srant al pelerinajului, este casa Tatalui Sau Cel ceresco (cf. Luca 2, 42-52)
Mai mult, temp lul era s in;J.bollll tainef insa$i a Persoanei lui Hristos. EI era si mbo lul prezen\ei
ee1ei rnai inten se a lui Oumn ezeu in lumea act;~ta. AstfcJ, Tem plul prefigura sau preinehipuia taina
Fiulu i lui DWllllCZC U facut Om, pcntru Cft in Hristgs "Iocuie$le trupe$te pl inalatea Dumnezei rii"
(Co loseni 2, 9). De aeeea, a spus lisus despre tru pul Sau: " Daram ati acest Templu $i in trei zile il vo i
ridiea" (loan 2, 19), il voi reconstrui. Era vorba de Taina invierii Sale cu trupul din morrnant.
in toaUi lucrarca Sa pe pamant, Hristos este ' Pelerin. El calatore~te prin ora~e ~i sate chemand
oaOlenii la Dumnezeu, ca sa primeasea vindc are ~i via~a. ve~ ni ca (cf. Matei 9, 35; loan 6, 51).
Ultimu! pe!erinaj al !ui li sus la lerusa im se transform a in Pa$te, in trecere, in dihltorie sbre
lerusalimul eerese: "A m ie~it de la Tatal $i m ven it in lume; iara~i las lumea ~i ma duc la Tatal"

1
76

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastoraIa - lV,2 - 20 1 3

(loan 16, 28). I-Iri slos Se du ce la Tatal- ca sa prcgs leasd. in ccruri un loc pentru eei ce crcd in EI.
" Mil due sa va galesc un loc ( ... ) ca unde slint Eu sa fiti ~i vo i" ( loan 14,2-3).
Din instrainati , Dumnczeu ne fa ce I1rieteni
Biserica lui Hristos este ea insa~i 0 ebmunitate de peleri ni, "straini ~i cali1tori", care caula
patriacereasca(ef.Evrei 11 , 13; 13, 14).
Introeat suntem crcati dupa chipul lui Dumnczeu Cel neslaqiil ~i netreditor, dorim iubirea Lui
nesfar$ita ~i ve$nidL riindca toate lucruri Je din lumea accasta sunt limitate, purtand tn ele semnul
finitudinii ~i a l neslatornieici, suntcm lritr-o ,permanentacautare a odihne i cerc~li in Dumnezeu: "Nu
avem aic i cctate slatatoare, ci 0 cautam pc aceea ce va sa fie" ( Evrei 13, 14). Pelerinul experiaza
faptul ea cste strain, dar $i fa ptul ea d intr-un strain poate,face un prieten.
Uneori, Dumnezcu ne pare ca fiind strain, cu totul altu l pentfll noi, iar noi ne instrainam de
EI prin pacat, prin necomunieare c~ El, prin lipsa de rugac iune. Totu $i , din in stra ina\i, EI ne face
prieteni, daca-L chemam in easa sutletului nostru. EI ne eauta, bate la u ~a sufl etului. Daea
raspundem chcmarii Lui , El lransforma tns in gura rca, instri'i inarea ~ i intristarea noaSlra t n comuniune
de vi atacu El (cf. loan 14,23; Apoca[ipsa 3, 20 ~i Luea 24, [3-32).
De ce Dumn ezeu fo lose$te pelerinajul in lumea aceasta, ea ~coalii a eredintei? Pentru a
combale idolatria . Ce este idolu l? Oriee realitate finita, mArgin ita, de care ne legam, in mod definitiv
~ i patim~, ea de ultima realilatc. Un invatat ere~tin spunea ca "patimile egoi sle sunt a d iutare a
infinitului in lucruri finite". Caularea este legitima, dar calea e gre~ ita. Cand ne lega m de locuri,
lucruri sau persoane din lllmea aceasta, ea $1 cand ele ar fi ultima realitatc sall dest inalie a vie\ii
noastre, e le devin un zid intre noi $i Dumnczeu. Dar dnd Ie vedem pc IOate in Dumnezeu, ea daruri
ale Lui, ele devin ferestre sau eai cAIre Dumnczeu
Dadi tra.im ea pelerini, nu mai contam in primul rand pe noi in$inc, pe averc sau plltere, ci trAim din
iubirea lu i DlImnczeu. eu cat inlelcgem.mai mull ca _suntem trecatori , cu atal cAutam ~ i iub im ma i
mult pe Cel netrecator. pc Dumn ezeu Cet Ve~nie ~ i nemargi nit.
Peleri najul ~ i'nnoirc

~i

1-

imbogatire spi ritua la .

Cand pelerinajul estc inso\it de rugaciuni, de priveghere, de spovedan ie, de i mparti'i~ire

euharistica, de convorbiri duhovnjec~ti cu alti pelcrini, el este un izvor de bucuric ~ i pace interioara,
un prilej de in noi re ~ i im bogalire spirilu ali'i.
Pclerinii ofera. bani sau daruri matcriale bisericilor din locuri le de peJ erinaj. ea semn ea
primesc in sch imb daruri spi rituale, binecuvantari ' penlru via~a ~i activitatea Jor. Lumina $i
frumusetea de pe fe\ele pelerinilor din timpul slujbeJor rel igioase ale pe lerinajului arata. lumina
adunati'i de ei in sutlet prin rugi'iciunea comuna a si'irbatorii. Inta lni rea eu Jocurile sfinte, eu moa~te l e
sfinlil or. cu icoanele sli ntilor ~i cu pcrsoane smerit e ~ i evlavioase devine izvor de bucurie, iubire $i
Jumi nare interioara a pelerin ului, c re~ te rea ~ i Imbogi'i \irc sp iritual a.
Pacea $i bucuria, lum ina $i sfi nlenia adunate In inimi prin peJerinaj la locuril e slinte sau in
mom entele slinte ale cel ebrari i liturgice sunt duse de pelerini in caselc ~ i fami lii le lor, in parohii le $i
mani'istirile lor, 111 soc ictate. AstfeJ, pelerini i, purUitori ~i martori ai prezcntei $i Jucri'irii Duhu!ui lu i
Hristos in lume, devin mi sionari, Tara sa- ~i aroge e i in~ i ~i vreo ealitate de aeest gcn sau sa cearA vreo
rasplata pentru aceasta. R,i'ispJata consta in insi'i~i bucllri a sal! bineeuv~ntarea peleri najul ui.
Peleri uii - p urtutori d e lumin a

~i

b uc uric 711 lum e

Pcleri nii du c eu ei In lume ee au primit d in intalnirea cu Dumneze u, ell JoeuriJe sfinte, cu

sfinl ii pe care ii venereaza. Predicile duhovnice~t i P.i.cute cu priJejul pelerinajuJui, priv ind viata
s finli lor $i lucrarea lui Dumn ezeu in viala oamenilo r, sunt de mare folos pcntru su tlet. Rugaciunile

77

Preafe ricitu l Parinte Palriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2 013

pentru bolnav i (Taina Sffinlului Maslu), sfintirea apei, marturisirea pacatelor $i dobandirea iertArii
reconc ilierea Cll semenii, rugaeiunile $i priveghcrile 'de noapte, canUirlle $i rugaeiuni le in grup, i~
ea latorie spre locurilc sfi nte ~ i spre easa, car~ile $i pliantele, icoancle, a biectele reli gioase,
suven irelc, procesiuni le $i eeremoniile litu rgiee - toate aeestea fae din pelerinaj a lucrare sfintitoare
$i misionara, intrueat exprima taina iubirii lui Dumnezell pcntru oameni ~ i a iub irii oameni lor fata de
DlImnezeu.
Cand este bine tacul, pelerinajul sfint~te viata omului pe pamant $1 ii daruic$te arvuna vie~ii
cere~ti.

Pc lcrin ajul d e F lorii

-,

" de sl ujba, legatura duhavniceasca d intre Sfunbata

Pelerinajlll de Florii veste~te, ea $i.dirtile
'invieri i lui Lazar, llrmata de Duminica Intrarii Domnului in lerusalimul pamntesc, $i Sambata Mare
a odihnei Domnului In mormant, urmata de Duminica Inv ierii Domnului.
Pe[erinajul de Flori i este, de fapt, 0 ade:verire a bi ruintei lu i Hristos asupra mot1;ii lui Lazar $i
o prevestire a biruintei lui Hrislos asupra pacatului, asupra mor~i i $i asupra iadulu i, pri n inv ierea Sa
proprie din morti. Pelerinajul de Florii vcste$te, a~adar, ca ~i cat\ile de slujba ortodoxe, legatura
dinlre Taina Crucii $i a Invierii Domnului , dinlre intrarea Domnului in ferusal imu l pamantesc, ca sa
patimeasdi "pentru noi, oamenii, $i pentru a noastra mantuire", $i intrarea Domnu lui in lerusalimu l
ceresc, ca sa ne daruiasca nOUa viata $i bucurie ve$nica.
in orice ora$ SalL localitate s-ar desfa$ura el $i oricate opriri ar cuprinde, pe ierinaj ul de Florii
trebuie sa inceapa ln lr-o biser iea ~i sa se incheie intr-o alta biscriea. De ce? Pentru ca taina
lerusa li mul ui ccresc sau taina No u[ ui lerusaJim (vezi Apocalipsa 2 1, 2) este acum contin uta ea
arvuna In fiecare biserica ortodoxa srintita, dupa cum se spune in slujba de sfintire a noii biserici,
cand se canta: "innoic$le-te, innoie) te-te, Noule lerusalime ( ... ), ca slava Domnului peste tine a
stra lucit. AceasHi easa, Talal a ziditLo; aeeasta casa, Fiul a lntarit-o; aceasta casa, Duhul stant a
lnnoil-o, a luminat-o, a slintit-o $1 a sfinti[ suflctele noastre" .
Vedem , 8$adar. ca rostul Bisericii in Iume csle sa ne pregatcasca pentru 'inviere ~i pentru
intrarea in lerusalimul ceresco De aceea, "in timpul sh.ijbei de Inviere, in noaplea de Pa$ti $i in toata
Siiptamana Luminata cantam 0 alta cantare, cc se refera la lerusalimul ceresc, dar $i la Maiea
Dornnll[lli ea Mama a lui Hristos ~i icoana vie Biserieii Sale: "Lumineaza-tc, lumineaza-te, Noule
JerusaJime, ci:\ slava Domnului peste t~ne a .r~?rit ! SaJt.a.ac~m $i te bucura, Sioane! lar tu, Curata
Nascatoare de Dumnczeu , vesele$te-le mtru I Jerea CclUJ nascut al tau!".
I
Pentru ca Biserica poarta in ea taina I rusalimu[u i ceresc ~i ne pregdte~te pentru inviere sau
pentru Pa~ti , ad iC<l pentru Irecerea de la pacat la sfintenie, de la moarte la viata $i de pe pamant la
cer, ea a fast numila "Jaboratorul i nvierii" (Sffintul Mpx im Marturisitorul).

P roces iull c a comu niu nii $i comun itiit ii ec lez iale

Pelerinaj ul de Fl orii cste un semn de credinta ~i speranta; el ne cheama la un pclcrinaj
interior, a[ sllfietu[ui, [a 0 inairllare duhovniceasca spre inviere. PeJerillajuJ de Florii, ca 0 procesiune
a cornu niunii ~i cOlllunitat ii ecleziaJc, dar ~ i ca a cdlato rie-trecere a noastra prin cetate, esle $i simbal
al vielii noastre treealoare, $edere provizorie intr-o cetate a patriei pamante~ti spre mutare 'in cetalca
netrecatoare din ceruri, dupa. cum ne "invata Sffmtul Pavel, Aposto[ul Neamuri[or, zicand: "N-avem
cetate statatoare aici, ci cautam pe aceea ce va sa fie'" (Evrei 13, 14) sau ca "eetatea noastra eSle in
ceruri" (Filipeni 3, 20).
Pelerinaj ul de Flo~ii care ne prega.te$te pentrll a inainla s pre S finte le Pa~t i ne cheama sa
meditam la trecerea noaslra prin v i a~a ~ i printlume. Cand purtam in maini lumanari $i fior i, sa ne
gandim calii. lumina am adunat "in sunetele n aSlre $; cata. lumina raspand im in jurul nostrll s"u
iasam in urma noaslra, calld trecem dintr-o 'ce te in cealalta. Sa ne intrebam cate fiori frumoase ca

78

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Te%gie pastora/cl - IV,Z - 20 13

gesturi ~i fapte bune am prim it in cetatea pamanteasca ~i catc fl o ri in cre$tere Hisam in urma noastra?
AstfeJ, 'pelcrinaju l nostru catre JerUSa limU ltccrese incepemaiintaiin sunetel e lloastre, pe "calea
credin\ei", adunand Dorile fapleior bune p nIru inUiln irea eu Hri stos Domnu l, Ce l ce a mellt d in
.
Crucea Sa scara de inviere pentru noi $; din nvierea Sa, i ncepulu l v ie~ii noastre ve$n ice.
Sim bol a l pricteni ci ell Hristos

Pe lerinaj ul de Florii ne amin le$te de iubirea lui I-Iristos rata de prietenul Sall Lazar $i fata de
surori le acestuia, Marta ~i Maria. Stanta Evanghelie 'dupa loan ne spline ca, vazandu-J mort pe
Lazar, "Jisus a lacrimal" (loan 11 ,35), iar iudeii se mirau, zicand: " Iala cal de mu lt il iubea" (loan
11,36). lubirea lui I-I ristos pentru prictenul Sau Lazar cuprinde peste limp pc to\i ce i ce prin c redin~i'i
sUnt prietenii Lui. De aeeea, cantarea numita tropar, care sc d nta In s~'trbatoarea Floriilor, arata
legatura intre invierea lui Lazar din sambata Flor iilor ~i invierea cea de ob$te, a tu turor oameni lor:
"invierea cea de Ob$le mai inainte de Patima Ta incredin\and-o, pc Lazar di n m OI1 i I-a i sculat,
I-I ri stoase Dumnezeu le. Pcntr u aceasta $i noi, ea prunei i semnele biruin \ei purtand . Tie, Birui torul
mortii, ca,ntam: Osana, Celui dintru inaltime, binc e$ti cuvantat Cel ce vi i intru nume le DomnuJu i".
Hri stos, Cel Ce a inviat din morti pc prietenul Sau Laur, va in via pc to\i oamenii la venirea
Sa intni slava, iar eelor ce au crezut 'in EI $~
' L~au iubit, prin fugaciune $i fapte b une, Ie va darui
bucuria Sa eea ve$nica. lata. de ce pcl erinajul de Florii este $i un pelerinaj al prieten iei Cll I-Iristos $i
Cll toti cei care- L iubesc pe EI, un scm n a1 llcurie i intru eredinta. Credincio$ ii care pal1icipa Cll
cred inta $i dragoste la pelerinaju l de Florii sun t prieteni ai "Mielului -J-/ri stos", Cel ce Se adllce pe
Sine ca jertrn de Pa$ti , pcntru pacatete noastre. Dar "M ielu l ~ l-Iri stos" csle, in acela.$i timp, "Mirele
Bisericii", eel ce da.mic$te Mi resci Sale bucllria invieri i .$i a vieti i ve$nice (vez i loan 3, 29; II
Corinteni 11,2; Galateni 4, 27; Apocalipsa 21, 2) .
acest "inteles, pelerinaj ul de Florii este 0
marturie a prieteniei, a fra\i eta:lii $i a bucl,lriei in Hri stos-Domnul. EI adu nn intru bucurie preo~i ,
cred incio.$ i .$i credincioase din diferite parchii, cop ii, tineri .$i varstnici, oameni sim p li.$ i oameni de
vaza. din cetate, ca s.a aduca rugaciuni $i cantari
I lauda
lui I-Iri stos, lubitorll l de oameni $i
Biruitoru l mortii.
.

.in

de

Semn u llibcrti\tii de a ca uta sfintc ni a, omenia, pacea $i bucuria

Dupa cum li sus I-a chemat pe Lazar la viata in Comuniune zi cand: "Lazare, vina afara!", ne
cheama $i pc noi sa traim in comuniun e frat easca in cetate.
Pelerinajul de Florii nc elibereaza. de monotonie $i izolare, intrucat da na$terc unui
eveniment nou, in . cetate, un evcniment de bucuric ~ i sarba.toarc. EI conslituie 0 comuni un e in
procesiune, 0 adunare in mi$care, simbol al Biserieii in mi siune, care prin rugac iune $i prin cantare
cheama binecuvantarea lui Dumnezeu asu pra ora$ldui intreg. Astfel, pelerinajul de Flori i este 0
bineeuvantare pentru cetate, un semn allibert'd\ii de a c1iuta sfin~enia ~ i omen ia, paces $i bucuria.
Pe lerinajul de Florii are loe dupa incheierea Postu lui de patru}eci de zile, post al pocaintei ~ i
a[ milosten ie i. Icoanele ~i florile purtate "in procesiune simbolizeaza lumina ~ i virtu\ilc adunate in
suflet prin nevo intele postului. eu de intampinam pe- Hrislos "Cel ce vine In numele Domnul u i" in
feru salimul duhovn icesc, Biserica.$i in su fle(u't omului, ca sA-I vindece acestuia patimile cele rele eu
jertfa Sfintelor Sale Patimi sau Patim~ri $i sa-i daruiaka sHivita bucurie a Slintelor Pa$ti. Fo losut
duhovnicesc al pelcrinajului poale Ii cuprins in cuvinte simple: 0 procesiune de marturisirc a
cred in\ei , 0 inHirire in rra\ietate a parohiilor, un semn al libertati i ~i dorintei de a cauta sfintenia, un
pri lej de a medita asupra vie~ii noastre ea trecere, 0 prevestire a Slintelor P ~ti, a binecuvantare
pcntru cetate $i 0 bucurie de sarbatoare cre.$tina.

79

Preafcricitul Piirinte Patriarh DANIEL. Teologie pastorala - N.2 2013

+

Dacil la pelerinajul Floriilor participau 'od in ioani imparatii sau domnitorii , e l cheam~ azi la
participare pe to~i c re~ti n ii dreptmaritori care reprezinta inst ituti i puse in slujba comun itatii sau a
POPOrulll iw,
. . "
Sfiintu! loan Guru de Aur, in predica rostita eu pri leju l Sarbatorii Floriiior, zice: "Caci nu
dintr-o singuri'i cetate ic~ i m eei ce intampinam astazi pe Hri stos ~i nu numai din I erusalim, ci din
toata lumea cea preapli na de popor a Bisericii din toate pa'1ile ies eei ce intampina pe Hristos,
purtand ~i cJati nand nu ramuri de frunze, ci ad ucand ca dar lu i Hristos omen ie, virtute, postire,
laerim i, rugaeiuni, privegheri ~ i tot felul de ei nstire" .
Pari ntcic Ene Brani~te mai consemneaza ea aceasta Duminica a Intrarii Domnului in
leru salim se mai numea ~ i Dumini ca aspi ranti lor la 'Botez sau a eelor ce se pregateau pentru
lu minare, deoarece cateh umenii ca~e-\au fost admi~i la Botez mergeau la episcop, iar el Ie dadea si:'!.
invete Crezul sall Simboiu l Credintei. Aceea~i duminica se mai numea ~i Duminica gratierilor,
penlru cil atunei irnparati i acordau gratieri. Ramuri le de sa lcie eare sunt bin eeuvantate ~i impartite
credineio~ i lor simbo!izeaza biruinta ' asupra mortii pr in invierea lui Lazar ~i pre vestese biruinta
asu pra Illorlii prin invierea lui Hri stos. in lreeut, atat in Bizant, dit ~i in Tarile Romane, la
slirbatoarca Floriilor partieipau impara~ii sau domnitorii imprcuna eLI ina!t i demnitari carora, in
biseriea, Ii se impaqeau taclii ca la Pa~ti I ,
Astazi, la pelerinajul de Florii partici toti eei ee doresc sa fie peste timp in comuniune fU
toti cre~tinii iubitori de Hristos ~ i de Biseric dornici de a primi binecuvantarea lu i Hristos pentru
ei, pentru famiiiite lor ~i pentru or~u l sau co una in care vietuiese.

in Ramos Palrnarurn, PG t. 59, col. 703-708; sit. 61, co!. 715720 ~i in OmiUa fa cuvintele: "Lauda sujlete al meu, pe
Domnul" (Psalm 145, I). Omilia la Psalmul145, P. G. 1. 55, col. 520, cf. Pr. Prof. Dr. Ene Brani~te, Liturgica genera/ij,
Bucure~li. 1993, p. 171, n.s. 3.
21 Cf Ene Brani~le, op. cit., p. ! 72.
2{1

80