Sunteți pe pagina 1din 10

Stresul la nivelul simtului vizual,auditiv,tactil si kinetic

Diaconu Andrei,Anul I,Grupa 12i

Stresul reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma


agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare.
Pornind de la conceptul de stres, menionm c termenul aparine lui Hans Hugo Bruno
Selye care consider c stresul se leag de sindromul de adaptare (reacia la stress) pe care
individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului. Hans Selye definete stresul ca ansamblu de
reacii al organismului uman fa de aciunea extern a unor ageni (fizici, chimici, biologici i
psihici) constnd n modificri morfo-funcionale, cel mai adesea endocrine.n funcie de
numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.
Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se
poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i posibilitile de rspuns reale
ale individului. Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen
ameninat de agenii stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui
echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se
perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint un dezechilibru intens perceput
subiectiv de ctre individ ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns
individuale.

Stresul la nivelul simtului vizual


Stresul la nivelul simtului vizual nseamna prezenta n cmpul vizual a unor implanturi
create de om, aflate n dizarmonie cu peisajul si promovnd mesaje cu caracter excesiv, depresiv
sau subversiv.
Doar interventiile umane n peisaj pot avea caracter vizual nociv. Unii autori afirma ca si
buruienile care rasar n zonele neglijate reprezinta poluare vizuala. Afirmatia este eronata,
deoarece buruienile nu exprima dect puterea naturii de a se regenera, de a-si recupera teritoriile

transformate de om n ambienturi artificiale.


Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aparea la diferite nivele: dimensional,
formal, cromatic si textural.

Dizarmonia dimensionala se refera la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni


mult superioare dimensiunii de baza a majoritatii elementelor indigene sau pasului ritmului
vizual al zonei. De exemplu, un banner urias ce acopera n ntregime un bloc cu zece etaje
polueaza zona caracterizata de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baza. Un efect nociv l
are si un panou publicitar plasat la marginea unei paduri si care are o lungime mult mai mare
dect trei-patru distante dintre doi copaci alaturati, distanta dintre doi copaci fiind pasul ritmului
vizual.
Dizarmonia formala vizeaza prezenta unor elemente artificiale de forme vizual-dure
precum patrate, dreptunghiuri sau stele ntr-un peisaj caracterizat de forme vizual-moi, cum sunt
formele naturale, respectiv rotunjite. Un exemplu l constituiau stelele pe care autoritatile
comuniste le plasau pe vrful unor munti pentru a reaminti populatiei cine are puterea.
Dizarmonia cromatica se refera la contrastul puternic si nejustificat estetic dintre
culorile implanturilor artificiale si culorile ambientului. n mediul urban, dizarmonia cromatica
se ntlneste n zonele rezidentiale unde culorile vii ale afiselor publicitare, concepute special
pentru a atrage privirea, sunt n contrast cu culorile palide, odihnitoare ale cladirilor.
Dizarmonia texturala vizeaza opozitia puternica dintre textura elementelor artificiale
inserate n peisaj si textura predominanta a peisajului. n ceea ce priveste ambientul natural,
lucrurile sunt mai mult dect evidente. n peisajul citadin, aceasta forma de dizarmonie a aparut
deosebit de acuta n zonele istorice ale oraselor. Aici contradictia se manifesta mai ales n ceea ce
priveste materialele utilizate. Pe de o parte, materialele utilizate n arhitectura istorica nu erau
foarte stralucitoare de la bun nceput, iar pe de alta parte, au capatat patina timpului. Astfel, sunt
de evitat, n asemenea zone, materialele noi precum otelul cromat, materialele plastice lucioase
sau vopselele sintetice stralucitoare n constructia sau finisajul cabinelor telefonice, statiilor

mijloacelor de transport n comun, semnelor de circulatie si a mijloacelor de publicitate.


Implantul artificial contine o multitudine de mesaje, unele proiectate de realizator, altele
aparute involuntar. n cazul publicitatii, mesajul predominant este cel de promovare a unui
produs, persoane, ideologii etc. Atunci cnd mesajul este amplificat excesiv, prin dimensiuni sau
prin repetitie, devine obositor si afecteaza psihic pe observator. Alte implanturi, precum ruinele
industriale, au un efect depresiv asupra spectatorului peisajului citadin. Acelasi efect l au si
vederea rezultatelor altor tipuri de poluare. Graffiti-urile sunt exemplul cel mai elocvent de mesaj
subversiv. De altfel, graffiti-urile au si o influenta depresiva asupra celor care constata ca le-au
fost vandalizate vizual si fizic bunurile.

Sursele de poluare vizuala sunt:


neglijenta administrativa;
publicitate exagerata;
vandalism.
Neglijenta administrativa este responsabila de aparitia urmatoarelor fenomene de
poluare vizuala:
iluminat public necorespunzator;
cladiri de mari dimensiuni (silueta si umbra);
ruine fara importanta istorica sau turistica;
panouri gigantice cu informatii si semne de circulatie;
cabine telefonice, statii ale transportului public si cosuri de gunoi stradale aflate n
dezacord cu ambientul;
cablurile transportului public.

Metode de combatere a poluarii vizuale:

Stresul la nivelul simtului vizual este generat de diferite surse si are multe forme de
manifestare. Oamenii au devenit constienti de importanta acestui fenomen si actiuni de
contracarare a lui s-au luat, mai ales la nivelul comunitatilor locale.
In unele state ale Americii exista legi care limiteaza numarul de reclame stradale si
dimensiunile acestora in functie de spatiul si numarul de case in zona. Sunt limitate drastic si
dimensiunile maxime ale panourile de reclama, cele gigantice din trecut urmand sa fie in scurt
timp doar o amintire.
Semafoarele si semnele de circulatie noi pot fi construite si instalate pentru a fi in
armonie cu cadrul istoric. In anumite zone, celebrii stalpi de electricitate pot fi desfiintati,
intreaga retea urmand sa fie instalata in subteran.
Nu in ultimul rand trebuie pus accentul pe o arhitectura peisagistica ecologica, in care
spatiile verzi sa fie inteligent alese si puse in evidenta.

Stresul la nivelul simtului auditiv


Ce este poluarea fonica?
Poluarea fonica reprezinta expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele
deranjante, stresante sau daunatoare. Cu toate ca sunetele infricosatoare si puternice sunt o parte
din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, lumea a devenit zgomotoasa in mod cronic.

Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si

avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinarii din


interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum ar fi aparatele de taiat iarba,
arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la
un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o
drujba.
Sunetele produse de activitatea umana sau utilaje afecteaza sau dezechilibreaza activitatea
omului. Spre exemplu, expunerea la sunete care depasesc intensitatea maxim tolerabila pentru
om, adica 80 100 dB, este considerata poluare fonica. Pentru a constientiza mai bine
insemnatatea celor 80 decibelli: un frigider produce un zgomot de maxim 20 dB, un aspirador 50 dB, un autocamion - 90dB, un ciocan pneumatic 110 dB, un avion cu reactie la decolare 106 dB, o motocicleta in demaraj - 110 dB, o orchestra de Jazz - 112 dB.

Poluarea fonic depete deseori nivelurile maxime admise. Zgomotul urban are ca efect
imediat provocarea de tulburri ale somnului urmate de oboseal cronic, posibile tulburri ale
auzului i n cazuri extreme, locuitorii din zona strzilor extrem de circulate sunt cu 20% mai
expui riscului de infarct fa de locuitorii din preajma strzilor mai puin circulate. n special n
interseciile aglomerate, dar nu numai. Traficul auto este principalul poluator fonic, iar acestuia i
se adaug trenul liniile ferate traversnd un ntreg cartier al oraului.

Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta europenii la
ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementul deseurilor. Conform unor statistici
ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), jumatate din europeni traiesc intr-un zgomot
permanent, iar o treime sufera de insomnii din cauza poluarii sonore.

Expunerea la poluarea fonica pe termen lung poate produce efecte nedorite asupra
sanatatii
Pierderea auzului indusa de zgomot este recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii

ca fiind cea mai comuna si ireversibila boala industriala. Pierderea auzului, pe langa faptul
ca poate opri o persoana sa lucreze la intreaga sa capacitate, poate distruge viata sociala a
acesteia, izoland-o de comunitate.
De asemenea, poluarea fonica poate cauza si alte disfunctionalitati precum:

- stari de iritatie, nervozitate, insomnie;

- afectarea performantelor cognitive: cititul, atentia, rezolvarea problemelor,

memorarea, performantele intelectuale;

- scaderea puterii de munca;

- tulburari ale aparatului circulator cu cresterea frecventei pulsului si a tensiunii

arteriale;

- tulburari ale aparatului digestiv cu modificari ale secretiei digestive;

- afectiuni ale unor glande endocrine, in special tiroida si pancreasul;

- afectiuni ale sistemului nervos incluzand cresterea excretiei nervoase cu

hiperreflectivitate.

Risc de infarct
Zgomotul conduce la reacii de stres ale sistemului sangvin (presiune sanguin,
modificri ale frecvenei btilor inimii, contracie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de
stres). n mod involuntar aceste reacii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB, pot fi
ns ntlnite i la un nivel mult mai sczut al presiunii acustice n funcie de existena
precedentelor biologice relevante sau a strii afective (suprare, fric). Gradul de sensibilitate i
obinuin joac un rol important n ceea ce privete durata acestor reacii. De regul, apariia pe
termen scurt a acestor reacii nu cauzeaz probleme de sntate.

Metode de combatere a poluarii fonice


Poluarea fonica nu trebuie ignorata in zonele bine industrializate. Se pot face multe
pentru a reduce severitatea problemei, de exemplu, masinariile si vehiculele pot fi construite

astfel incat vor produce mai putin zgomot. Etichetele care indica nivelul zgomotului a unui
produs pot ajuta consumatorii sa evite produsele zgomotoase si sa aleaga alternative mai
silentioase.
Chiar si dupa ce zgomotul este produs el poate fi atenuat in asa fel incat sa reduca
expunerea oamenilor la el. Acasa sau la birou, izolarea peretilor si instalarea geamurilor duble
pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse zgomot exterioare. Peretii pusi de-a
lungul autostrazilor pot proteja persoanele care locuiesc in apropiere de acestea de sunetul
traficului. Metode de protejare individuale sunt dopurile de urechi sau castile antifonice, mai ales
cand sunetul depaseste 85 decibeli.
In ultimii 30 de ani, Statele Unite si alte tari au depus eforturi considerabile pentru a
controla poluarea fonica. Majoritatea vehiculelor si alte producatoare de zgomot sunt mult mai
silentioase decat erau in trecut. Insa acum sunt mai multe masinarii producatoare de zgomot care
functioneaza mai mult.
In S.U.A. majoritatea regulilor privitoare la poluarea fonica au fost stabilite acum doua
decenii si criticii cer masuri noi si mai stricte cat si imbunatatirea celor vechi. Ce este valabil si
pentru celelalte moduri de poluare este valabil si in cazul poluarii fonice: cele mai bune eforturi
impotriva poluarii tind numai sa tina sub un relativ control poluarea astfel incat ea sa nu
depaseasca limitele normale.

Procedee utilizate pentru reducerea zgomotelor la locul de munca:

- utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse intre sursa de zgomot si personalul

- protectia individuala cu antifoane;

- imbunatatirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce polueaza fonic;

- utilizarea carcaselor la masini si utilaje in timpul functionarii;

- folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturi metalice,

uman;

cauciuc, fibre de sticla, pasla, mase plastice, pluta, azbest);

- schimbari in structura si arhitectura halelor;

- utilizarea de materiale fonoizolante pentru peretii camerelor;

- rotatia personalului;

- folosirea unor materiale de constructie care reduc zgomotele: placile de lemn

atenueaza zgomotele de 30 - 47 de ori, vata de sticla de 42 - 88 ori, covoarele de 7 -41 ori, usile
de 20 - 25 ori, ferestrele duble de 30 ori, zidaria de beton de 48 ori, zidaria de caramida de 40 ori.

Stresul la nivelul simtului tactil si kinetic


Simtul tactil este simtul prin care creierul primeste informatii privind mediul, care sunt
percepute prin contact cutanat direct.

Receptorii simtului tactil sunt corpusculii tactili, adica minuscule organe senzoriale
situate in piele, sub epiderm. Informatiile nervoase sunt transmise de la acesti receptori la creier
prin intermediul neuronilor.Simtul tactil este foarte complex si contine diverse celule receptoare
cu ajutorul carora putem percepe temperatura sau textura suprafetelor din mediu.

Simtul tactil este esential pentru desfasurarea majoritatii activitatilor. Ashley Montagu,un
antropolog si psiholog american remarca: "Un om poate trai orb, surd, total lipsit de capacitatea
de a sesiza gusturle si mirosurile,dar el nu ar putea trai fara o buna desfasurarea a functiilor
asigurate de piele."

Stresul la nivelul simtului tactil este perceput drept durere.Atunci cand ne lovim sau stam
o perioada indelungata intr-o pozitie inconfortabila, corpul este supus unui stres, deoarece nu este
obisnuit.Chiar daca stresul este o expresie instinctiva si naturala a organismului de a se proteja,
ne poate afecta sanatatea fara sa constientizam acest lucru.Stresul fizic poate afecta atat corpul
cat si starea psihica si comportamentul nostru.
Problemele de sanatate debuteaza atunci cand hormonii de stres, cortizolul si adrenalina,
sunt eliberati in cantitati mari si acest proces nu poate fi suprimat cu usurinta.

In ceea ce priveste ameliorarea stresului fizic trebuie sa tinem cont in primul rand de
calitatea mediului in care traim.Cand suntem bolnavi sau suparati simtim de cele mai multe ori
nevoia de a ne afla intr-un mediu confortabil,familiar,placut si care ne face sa ne simtim in
siguranta. Un spaiu liber, ordonat, fr prea multe obiecte n jur ne face s gndim mai clar i s
fim mai echilibrai, in timp ce un spatiu ingramadit poate cauza opusul.

Concluzie
Stresul se manifesta si are diverse efecte in functie de persoana, situatie si de aceea nu
putem spune ca exista cel mai bun mod de a face fata stresului.
Din punctul meu de vedere, este mai degraba un proces de trial and error, adica incerci
si gresesti, pana reusesti sa te calibrezi si sa identifici o solutie care simti ca-ti va reduce nivelul
de frustrare si iti va permite sa te simti fericit.

Bibliografie

-Dumitrescu, Andrei, Dams, Visual Pollution and Environment Damage, Revista de Ecologie
-Industriala, nr. 10-12, p59-62, 2000;
-Papanek, Victor, The Future Isnt What It Used to Be (in volume The Idea of Design),Press,
1990;
-Microsoft Encarta Encyclopedia
- http://www.aradon.ro/sub-stresul-poluarii-fonice/1368921]

- http://www.renania.ro/article--poluarea-fonica-%E2%80%93-un-pericol-deseori-ignorat-lalocul-de-munca--1952.html#sthash.fVaUaCwa.dpuf
- http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1178682-masuri-impotriva-poluarii-vizuale.htm