Tulsa (pronunat conform AFI, /tls/) este al doilea ora ca mrime din statul Oklahoma, respectiv

cel de-al 47-lea dintre oraele Statelor Unite dup numrul de locuitori. Cu o populaie estimat n
2009 de 389.625 de locuitori,[2] este principalul municipiu din Zona Statistic Metropolitan Tulsa,
o regiune metropolitan intens populat, avnd peste 961.561 de locuitori.[3] Conform unei estimri
din acelai an 2009, Zona Statistic Combinat Tulsa - Bartlesville avea o populaie de 979.721 de
rezideni.[4]
Oraul ndeplinete funcia administrativ de centru administrativ al comitatului omonim, Tulsa, cel
mai dens populat comitat din Oklahoma,[5] extinzndu-se teritorial n comitatele
adiacente Osage, Rogers i Wagoner, respectiv ca zon metropolitan i n alte trei
comitate, Creek, Okmulgee, Pawnee.[2]
Tulsa a fost fondat n jurul anului 1830 de ctre grupul Lachapoka, parte a tribului de locuitori nativi
nord-americani (sau amerindieni) Creek. n 1921, a fost locul infamei Revolte Rasiale Tulsa, unul
dintre cele mai mari i mai distructive acte de violen rasial din istoria Statelor Unite [6]. Pentru cea
mai mare parte a secolului 20 a deinut supranumele de Oil Capital of the World (Capitala petrolifer
a lumii) ntruct a jucat un rol major ca unul dintre cele mai importante centre ale industriei de
extracie i rafinare a ieiului american.[7]
Tulsa, alturi de alte cteva orae americane, pretinde a fi locul de natere al foartei
cunoscute Route 66, un drum naional istoric important (care const dintr-o alternare
de autostrzi interstatale i drumuri statale de mare vitez) care traverseaz teritoriul Statelor Unite
de la nord-est la sud-vest. De asemenea, oraul Tulsa este adesea recunoscut pentru muzica sa
specific, purtnd numele de western swing.[8]
Cndva puternic dependent de industria petrolier, respectiv dup ce trecuse printr-o lung perioad
de scdere progresiv a activitaii economice bazate pe iei, oraul i-a axat revitalizarea i
progresul economic pe eforturile ulterioare de diversificare economic, care au creat o baz
economic puternic n sectoarele energetic, aviatic, financiar i aeronautic, precum i avansarea
ulterior semnificativ n telecomunicaii i tehnologie.[9]