Cardio

CURS 4 - BOLILE

CONGENITALE

ALE

INIMII

Cardiopatiile congenitale sunt afectiuni datorate unor malformatii cardiovasculare

produse in viata intrauterina.
Etiologie: ereditatea, infectiile (rubeola, toxoplasma etc.), unele medicamente
(citostatice, imunosupresive), defecte amniotice etc.
Clasificare. In functie de prezenta cianozei, se deosebesc doua grupe de
cardiopatii congenitale:
1)cianogene;

2) necianogene

1. C.C. CIANOGENE TETRALOGIA FALLOT

Tetralogia Fallot se caracterizeaza prin asocierea: a) DSV (defect septal ventricular);
b) dextropozitia aortei; c) stenoza pulmonara (SP)
d) hipertofie de ventricul drept
(HVD).
Simptomatologie
a)dispnee de efort, b) crize hipoxice, manifestate prin accentuarea cianozei,
tahipnee, sincopa si chiar convulsii , declansate de efort, plans sau supt, la copiii in primii
2-4 ani de viata.
Obiectiv: cianoza inca de la nastere, de intensitate variata; intarziere in crestere;
bombarea regiunii sternale inferioare; suflu sistolic parasternal stang
Tratamentul este complex, pe cale chirurgicala.
2. C.C. NECIANOGENE - cu sunt stanga-dreapta
Se caracterizeaza printr-o comunicare intre inima stanga si inima dreapta sau intre
circulatia sistemica si cea pulmonara, deci suntul este orientat de la stanga la dreapta si
in consecinta, fara cianoza.
A) DEFECTUL SEPTAL

VENTRICULAR

DSV este malformatia caracterizata prin lipsa unei portiuni a septului

interventricular, ceea ce determina comunicarea directa intre cei doi ventriculi, directia
suntului fiind S D.

Simptomatologie

Cand DSV este mic avem absenta simptomelor, aspect fizic normal si un suflu
sistolic spatiul III-IV stang, de intensitate relativ mare. In DSV mare, pacientul prezinta
dispnee, palpitatii, dezvoltare fizica intarziata, cord marit de volum si suflu sistolic , mai
putin intens. Prognosticul este sever.

B) DEFECTUL SEPTAL ATRIAL

DSA se caracterizeaza prin existenta unui orificiu in septul interatrial, cu sunt S D
initial.
Simptomatologia se datoreaza in principal hipertensiunii pulmonare (HTAP)
dispnee, palpitatii. Cianoza apare tardiv, dupa inversarea suntului. Exista un suflu sistolic
in focarul pulmonarei.
C) PERSISTENTA CANALULUI ARTERIAL
PCA este malformatia caracterizata prin persistenta, dupa nastere, a comunicarii
dintre aorta si artera pulmonara, prin canalul Botal existent, in mod normal, numai in
viata intrauterina.
Tulburarile functionale apar o data cu instalarea HTAP dispnee, palpitatii, lipotimii.
La ascultatie exista un suflu sistolo-diastolic (suflu de masina sau suflu in tunel)
CARDIOPATII CONGENITALE OBSTRUCTIVE - COARCTATIA AORTEI
Reprezinta o ingustare congenitala a aortei toracice. Consecintele hemodinamice
sunt urmatoarele: 1) HTA in sistemul arcului aortic (membre superioare); 2)
hipotensiune la membrele inferioare. Simptomatologia este data de HTA (cefalee,
ameteli); HTA la membrele superioare, cu puls radial amplu si hipotensiune la membrele
inferioare, cu diminuarea si chiar disparitia pulsului femural.
ARITMII CARDIACE
Aritmiile cardiace pot avea drept cauza: tulburarile de ritm cardiac si tulburarile de
conducere atrio-ventriculara.
TULBURARILE DE RITM CARDIAC
TAHICARDIA SINUSALA reprezinta accelerarea ritmului cardiac peste valorile
normale admise. La adult , frecventa se situeaza intre 100-180/min, iar la nou nascut
poate depasi 200/min.
Cauze: la persoanele normale anxietate, efort fizic, distonii neurovegetative, dupa
cafea, ceai, alcool si tutun; in stari patologice - hipertiroidie, boli febrile, insuficienta
cardiaca, stair de soc, miocardite, endocardite, pericardite, anemii; deasemeni dupa
unele medicamente.
Clinic: ritm cardiac frecvent si regulat.
Tratamentul pentru tahicardia fiziologica este reprezentat de beta-blocanti cu
actiune prelungita de tipul atenolol, metoprolol.
BRADICARDIA SINUSALA
Ritmul cardiac determinat de nodulul sinusal variaza intre 40-60/min.

Cauze: la persoane sanatoase sportivi, cei care desfasoara o munca fizica grea, in
somn, distonie neurovegetativa; in stari patologice hipotiroidie, hipertensiune
intracraniana, icter mecanic, infarct miocardic, tulburari electrolitice (hiperkaliemie);
dupa unele medicamente digitala, betablocante.
Clinic: ritm rar, regulat, care se accelereaza la efort.
EXTRASISTOLELE
Extrasistola reprezinta o contractie a inimii determinata de un impuls, care are
punct de plecare un focar ectopic. Aceasta inseamna ca impulsul nu pleaca din nodulul
sinusal. In acest caz sistola cardiaca apare intotdeauna mai devreme decat ar trebui sa
apara urmatoarea sistola normala a cordului.
In functie de pozitia focarului ectopic, extrasistolele vor fi : a) supraventriculare
cand focarul ectopic este situat deasupra sau in interiorul septului atrio-ventricular
b) ventriculare cand focarul ectopic este situat la nivel ventricular.
Apar dupa consum de cafea, alcool, fumat, surmenaj, emotii, postprandial,
miocardite, cardiopatie ischemica, infarct, cardita reumatismala, cardiopatie
hipertensiva, administrare de droguri, hipertiroidism, tulburari electrolitice
(hipercalcemie, hiperpotasemie).
TAHICARDIA PAROXISTICA
TP este o tulburare de ritm caracterizata printr-o frecventa cardiaca crescuta, peste
160-180/min, cu ritm regulat, care survine in atacuri ce apar brusc, dureaza un timp
variabil si au un sfarsit brusc.
TP poate fi: a) supraventriculara si b) ventriculara.
Simptomatologie: palptatii, dureri precordiale, ameteli, cefalee, lipotimie, chiar
sincopa.
Obiectiv: TA scazuta, puls rapid, regulat si mic.
Tratament: utilizarea manevrei vagale (compresia sinusului carotidian);
administrarea intravenoasa de droguri antiaritmice: adenozina, verapamil, propranolol,
metoprolol.
FIBRILATIA ATRIALA
FA este o aritmie in care activarea atriala este desincronizata, sub forma unor unde
foarte frecvente (peste 400-500/min), neregulate si superficiale. Practic dispare sistole
atriala.
Cauze: valvulopatii (mai frecvent SM), cardiopatie ischemica, hipertiroidism,
cardiopatie hipertensiva, embolii pulmonare, boli infectioase, etc.
Prin disparitia sistolei auriculare, in FA scade umplerea ventriculara si deci scade
debitul cardiac si, deasemeni, se creeaza conditii favorabile formarii de trombi auriculari.
Simptomatologia este in functie de modul de debut al FA si de frecventa
ventriculara. In FA paroxistica, cu frecventa ventriculara crescuta, apar palpitatii,
dispnee, anxietate. FA cronica, cu frecventa ventriculara normala, este, de obicei, bine
tolerata.
Clinic exista aritmie completa si deficit de puls (frecventa batailor la inima mai
mare decat pulsul radial), cu puls neregulat si amplitudine inegala.
Tratamentul - in urgenta (FA paroxistica)fibrilatia este redusa prin
electroconversie. Cand bolnavul este stabilizat hemodinamic, se poate face reducere
medicamentoasa cu procainamida sau amiodarona.
3

FLUTTERUL AURICULAR
FlA este asemanator cu FA, fiind caracterizat prin contractii auriculare cu ritm
regulat si cu o frecventa in jur de 300/min, din care numai o parte se transmit la
ventriculi (2/1, 3/1, 4/1), in mod regulat sau neregulat.
Cauzele si simptomele sunt aceleasi cu ale fibrilatiei atriale.
Obiectiv vom avea un ritm cardiac regulat sau, mai rar, neregulat, tahicardic sau nu.
FIBRILATIA VENTRICULARA
FV reprezinta cea mai severa tulburare de ritm si cauza cea mai frecventa a mortii
subite cardiace. Ventriculii in fibrilatie se contracta parcelar, anarhic, cu o frecventa
foarte mare, fiind incapabili sa realizeze sistola ventriculara, cu consecinte
hemodinamice catastrofale: incetarea functiei pompei cardiace, prabusirea debitului
cardiac si a TA.
Cauze: cardiopatie ischemica, traumatisme toracice, electrocutare, interventii
chirurgicale pe cord, substante anestezice, etc.
Simptome: pierderea constientei, midriaza, convulsii, TA prabusita, disparitia
pulsului si a zgomotelor cardiace; daca criza depaseste 4 minute, suferinta cerebrala
devine ireversibila.
Conversia la ritmul sinusal a flutterului atrial se face prin soc electric exern de
urgenta. Deasemeni se pot administra droguri antiaritmice: chinidina, procainamida,
flecainida, propafenona.
TULBURARI DE CONDUCERE
Reprezinta consecinta blocarii partiale sau complete a excitatiei la nivelul uneia sau
mai multor ramuri sau fascicule ale sistemului de conducere.
TULBURARI DE CONDUCERE ATRIO-VENTRICULARE
Tulburarile de conducere constau in diminuarea vitezei de transmitere a stimulului
sau transmiterea intermitenta sau blocarea completa a transmiterii intr-un anumit
teritoriu cardiac.
Cauze: leziuni inflamatorii, cardiopatie ischemica, HTA, cardiomiopatii, valvulopatii
(SA), tulburari hidroelectrolitice, intoxicatii medicamentoase.
Tulburarile de conducere se pot clasifica:
1) dupa intensitatea deprimarii conducerii stimulului bloc de gradul I (bloc a-v
simplu), bloc de gradul II (partial) si bloc de gradul III (complet)
2) dupa sediul la care se realizeaza tulburarea de conducere bloc sino-atrial
(blocarea propagarii stimulului din nodulul sinusal catre auriculul drept), blocuri atrioventriculare (a-v) si blocuri intraventriculare (de ramura).
In blocul sino-atrial, pe ecg apar, intermitent, pauze electrice (absenta undei P si a
complexului QRS).
In blocul a-v de gradul I are loc o prelungire a timpului de conducere a-v, care se
recunoaste ecg prin prelungirea intervaluluiPQ.
In blocul a-v de gradul II, pe langa deprimarea conducerii, se inregistreaza ,
intermitent sau constant, blocarea completa a acesteia, pe traseul ecg existand mai
putine complexe QRS decat unde P.
Blocul a-v de gradul III (total, complet) se caracterizeaza prin faptul ca nici un
impuls atrial nu se transmite la ventriculi, activitatea acestora fiind preluata de un centru
propriu, astfel incat activitatea atriala si cea ventriculara se desfasoara in mod
4

independent una de alta: undele P se succed cu o frecventa proprie (de ex. max 70/min),
iar complexele QRS au o frecventa mult mai mica decat cea a undelor P (de ex, 30/min).
Simptomatologia blocului este dependenta, in mare masura, de severitatea
bradicardiei si variaza de la simple ameteli pana la pierderea constientei. Oprirea
activitatii centrului idioventricular determina aparitia sindromului Adam-Stokes,
caracterizat prin pierderea constientei, stop respirator si convulsii.
Obiectiv pacientul prezinta bradicardie accentuata (20-40/min), fixa ( nu se modifica
la efort) si cu ritm regulat.
Tratamentul este chirurgical si presupune implatarea de pace-maker cardiac.
TULBURARI DE CONDUCERE INTRAVENTRICULARE
Blocarea se realizeaza la nivelul unor ramuri sau fascicule ale sistemului de
conducere intraventricular.
Cauze: cardiopatii organice (ischemica, hipertensiva, reumatica, congenitala),
cardiomiopatii, tulburari electrolitice, intoxicatii medicamentoase.
Cele mai cunoscute sunt blocurile de ramura, drept si stang. Diagnosticul se pune
electrocardiografic.