Sunteți pe pagina 1din 2

"Inima frnt" nu este un mit, ci un sindrom uneori mortal, spun oamenii de tiin.

Charles Aznavour
cnt de circa 50 de ani "Mourir d'aimer", iar refrenul este att de popular nct numeroi medici l
analizeaz cu atenie, scrie 20minutes.fr.
n cardiologie, durerea din dragoste poart numele de cardiomiopatie de stres sau "tako tsubo".
Civa cardiologi au ncercat s descifreze patologia cardiac legat de stres, altfel spus "inima
frnt" sau "tako tsubo".
La nceputul lunii septembrie, un colectiv de 26 de cercettori de la spitalul din Zurich a participat la
un studiu publicat ulterior n revista New England Journal of Medicine i desfurat pe peste 1.750
de pacieni, n scopul mbuntirii diagnosticrii acestei patologii.
Sindromul "inimii frnte" ar afecta anual 2% dintre pacienii victime ale unor atacuri cardiace. n
general sunt femei (80%) de peste 60 de ani, care au trecut printr-o desprire, decesul unei
persoane apropiate sau pur i simplu un mare stres emoional. "Ca urmare a unui fapt care l-a
contrariat sau a unui stres afectiv, pacientul simte o puternic durere n piept, asemntoare cu un
infarct. Durerea radiaz n maxilar i bra", spune Claire Mounier-Vehier, cardiolog, preedint a
Federaiei franceze de cardiologie.
Cnd pacientul ajunge la urgen i se face o electrocardiogram, ns anomaliile nu corespund unui
atac clasic fiindc nu sunt afectate vasele coronare. Numai la o examinare cardiac RMN sunt
depistate leziunile specifice. Sistemul nervos acioneaz asupra muchiului cardiac i determin o
paralizie a prii inferioare a inimii, care se gsete n incapacitatea de a se contracta. Partea ei
inferioar rmne inert i ia forma a ceea ce japonezii numesc "tako tsubo", capcan tradiional
pentru caracatie sau, mai simplu, a unei mingi de rugby.
Nu s-a lmurit tiinific de ce femeile sunt mai afectate de sindromul " inimii frnte" dect brbaii.
Claire Mounier-Vehier apreciaz c este vorba de o protecie estrogenic la femei nainte de
menopauz. "Estrogenii protejeaz mpotriva impactului hormonilor de stres. La menopauz ns
hormonii dispar, iar arterele sunt mai fine", lucru care ar face ca femeile n vrst s fie mai sensibile
la aceast patologie violent, arat ea.
Un alt specialist atrage atenia ns c riscul de deces rmne totui mic, numai 3,7% dintre pacieni
pierzndu-i viaa n prezent din aceast cauz (fa de 5,3% n cazul crizelor cardiace clasice). n
plus, acetia cedeaz n general ca urmare a altor boli sau a unor complicaii grave: cheaguri de
snge, tulburare a ritmului care provoac un stop cardiac, etc.
Simptomele "inimii frnte" dispar n general ntr-un interval de la una la trei luni de la producerea
accidentului. Din punct de vedere moral lucrurile stau cu totul altfel, nimeni negsind pn acum
leac pentru refacerea dup pierderea unei fiine dragi.
Sursa: Agerpres

S-ar putea să vă placă și