EMBRIOLOGIE

Splina incepe sa se dezvolte la sfarsitul saptamanii a-5-a prin aparitia primordiului lienal.
Primordiul lienal mai poarta numele de mugure lienal, dar acest termen nu corespunde realitatii
procesului de formare a splinei.
Primordiul lienal se dezvolta in mezogastrul dorsal,anterior de mugurele pancreatic
dorsal, prin proliferarea mezenchimului dintre foitele mezogastrului dorsal si a celulelor
epiteliului celomic. Proliferarea mezenchimului se face in special spre foita stanga a
mezogastrului dorsal si duce la aparitia mai multor condensari mezenchimale. Celulele
mezenchimale de la acest nivel se multiplica prin mitoza, ducand la cresterea volumului acestor
condensari mezenchimale, care alcatuiesc lobulii splenici primari.
La acest nivel, celulele pavimentoase ale epiteliului celomic se diferentiaza, devenind
inalte, prismatice si se comporta similar celulelor epiteliului celomic de la nivelul
gonadelor, pastrandu-si capacitatea de proliferare, prin care genereaza noi celule, ce se adauga
condensarilor mezenchimale. Formarea primordiului splenic pare a fi rezultatul unor procese de
inductie reciproca intre mezenchim si epiteliul celomic adiacent. De altfel capacitatea de a se
diferentia in tesut splenic este prezenta in orice zona de mezenchim acoperit de epiteliu celomic,
ceea ce explica atat frecventa crescuta a splinelor accesorii, cat si topografia lor.
In luna a 3-a, lobulii splenici primari fuzioneaza, alcatuind splina, care creste sub foita
stanga a mezogastrului dorsal, ce devine peritoneu visceral lineal.
Dezvoltarea splinei si procesele de crestere inegala si de rotatie ale stomacului duc la
impartirea mezogastrului dorsal in : ligament gastro-lineal, care leaga splina de marea curbura a
stomacului, si ligamentul lieno-renal, care leaga splina de peretele posterior, in dreptul rinichiului
stang si care contine coada pancreasului si vase lienale, de asemenea mai duc si la formarea
bursei omentale si a prelungirii sale stangi, recesul lienal [8]
HISTOGENEZA SPLINEI

Celulele mezenchimale ale primordiului splenic se diferentiaza in doua directii:

- unele celule mezenchimale se interconecteaza formand capsula si reticulul pulpei albe si pulpei
rosii ale splinei;
- alte celule raman libere si vor devein limfocite.
Din mezenchimul angioformator se formeaza, in situ, reteaua capilara, care se conecteaza
cu vasele aferente si eferente. In luna a 4-a apare tesutul reticulat, in ochiurile caruia se gasesc
limfocite. In luna a 5-a se formeaza nodulii limfatici ai pulpei albe a splinei. Incepand din luna a
5-a si pana in luna a 8-a, splina are o importanta functie hematopoietica. Ulterior functia
hematopoietica dispare, fiind preluata de maduva rosie, dar aceasta functie ramane potentiala
chiar si la adult, reaparand in conditii de necesitate (anemii severe).
Splinele supranumerale sau accesorii sunt cele mai frecvente anomalii, fiind prezente la
aproximativ 10% din populatie. Se datoreaza particularitatilor procesului de formare al splinei.
Numarul splinelor accesorii este variabil, fiind descrise cazuri cu pana la 50 de spline accesorii.
Dimensiunile splinelor accesorii sunt si ele variabile, fiind dependente si de numarul
lor. Localizarea splinelor accesorii este dependenta de localizarea masei mezenchimale ce se va
diferentia in tesut splenic. Astfel, splinele accesorii pot fi gasite la nivelul: cozii pancreasului,
intre foitele ligamentului lieno-lienal, omentului mare, mezenterului, mezocolonului transvers,
ovarului sau chiar a testiculului.