Geochimia sedimentelor marina

Dragomir Gabriela, grupa 202

Geochimia, dup cum arat nsi denumirea ei, studiaz chimia Pmntului, spre deosebire
de geofizic, care studiaz fenomenele fizice. O definiie mai exact a geochimiei, ca tiina este
considerat definiia lui V. I. Vernadski: Geochimia studiaz n mod tiinific elementele chimice,
adic atomii din scoara terestra i pe ct posibil, din ntreaga planet.Putem definii geochimia ca
stiinta care se ocupa cu investigarea compoziiei chimice ale bazinelor de sedimentare, precum i
de interaciunile dintre mediul oceanic i celelalte medii.
Sedimentele Mrii Negre clasific elementele chimice n dou grupe principale: elemente
majore, ce stau la baza formrii rocilor (Na, K, Mg, Ca, Al, Si,Ti, Ca i Cl) i elemente urm (restul
elementelor din tabelul periodic). Distribuia elementelor majore este influenat de mineralele ce
constituie sedimentele aduse de aflueni, procesele diagenetice fiind mai puin importante.
Distribuia celorlalte elemente urm este influenat n special de prezena carbonului organic i al
hidrogenului sulfurat. i acestea sunt clasificate n trei grupe: elemente asociate fraciunii terigene
(Zr, Cr, Ti, V, Ge, Ga, In, Sc, Y, lantanide), elemente asociate materiei organice (Fe, Mn, P, Cu,
Mo,Se, U, Ni, Co) i elemente asociate mediului euxinic (Zn, Pb). (Rezumat Duliu O-GH)
Elemente:
Carbonatul de calciu este o substan solid de culoare alb cu formula chimic CaCO3.
Carbonatul de calciu este rspndit n natur sub form de minerale: - calcit - aragonit, vaterit i n
organisme n oase, dini, cochilii, corali i crusta crustaceilor. Carbonatul de calciu este aproape
insolubil n ap. (http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Stroniul este un element chimic din categoria metalelor alcalino-pmntoase, care are numrul
atomic 38. Este un element foarte reactiv de consisten moale de culoare metalic, alb-argintie i
galben n cazul n care acesta intr n contact cu aerul. Stron iul se regse te n natur n celestin
i stronianit. n timp ce stroniul natural este stabil, izotopul sintetic al acestuia este radioactiv, se
gsete

deeurile

radioactive

are

un

timp

de

njumt ire

de

28,90

ani.

http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Bariul este un element chimic cu simbolul Ba i numrul atomic 56. n tabelul periodic al
elementelor se gsete n perioada a asea i grupa a II-a principal, fiind astfel un metal alcalino-

pmntos. Bariu este n stare liber metalic, strlucitor i de culoare alb-argintie. n natur nu se
gsete, n stare liber, din cauza reactivitii sale ridicate. http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Dioxidul de titan, formul chimic TiO2, numit i "alb de titan", este un pigment artificial, cu
putere bun de acoperire. Este inert din punct de vedere chimic.( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Manganul este un element chimic cu simbolul Mn i numrul atomic 25. Este un metal albargintiu, asemntor fierului, care se gse te n stare liber n natur (deseori n combina ie cu
fierul) i n mai multe minerale. Manganul liber este un metal mult folosit n industrie, mai ales ca
element de aliere.( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Hematitul

este forma mineral a oxidului feric, Fe2O3 (III). El cristalizeaz n sistemul

romboedric i are aceeai structur cristalin ca ilmenitul sau corindonul. Culoarea sa poate s
varieze,

de

la

negru

la

gri-argintiu,

de

la

maroniu

la

ro iatic

sau

chiar

ro u.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Cobaltul este un element chimic, metal, cu numrul atomic 27 i simbolul Co.Izotopul radioactiv
Co60 este utilizat la radioterapia cu raze gamma (gammaterapie).( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Nichelul (simbol: Ni, numr atomic: 28) este un metal rspndit n diverse produse chimice i
aliaje, constituind circa 0,008 % din scoar a Pmntului. Este un metal de culoare alb-cenu ie, cu
densitatea de 8900 Kg/m3, se topete la o temperatur de 1.455 C. Este rezistent la ac iunea
substanelor organice i anorganice, cu excepia celor care con in sulf. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Cuprul (numit i aram) este un element din tabelul periodic avnd simbolul Cu i numrul
atomic 29. Este un metal de culoare rocat, foarte bun conductor de electricitate i cldur.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Zincul este un element chimic care are simbolul Zn i numrul atomic 30. Zincul este un metal
de culoare albstruie spre alb, care devine maleabil n jurul a 100-150 C. Se ob ine din minereuri
i din compui, fiind folosit n aliaje cu alte metale pentru protejarea acestora mpotriva oxidrii
(ruginirii).( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Cromul este un element chimic care are simbolul chimic Cr i numrul atomic 24. Este primul
element chimic al grupei 6. Are o culoare alb-cenu ie i este lucios. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Plumbul este elementul chimic cu numrul 82 n tabelul periodic al elementelor. Plumbul este un
metal greu, de culoare gri-argintie cu densitatea foarte mare. Datorit densit ii ridicate, plumbul i-a
gsit utilizarea la protecia contra radiaiei ionizante. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Cadmiul este un element chimic din grupa metalelor aflat n pozi ia 48 n tabelul periodic al
elementelor.Cadmiul este putin rspndit n natura i nu formeaz minerale proprii. De obicei,
nsoete minereurile de zinc sub forma de sulfa i sau carbona i. Cadmiul este un metal albstrlucitor, moale, ductil i maleabil, este stabil n aer. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Zirconul este un mineral din clasa silicailor, mai precis din grupa inosilica ilor, avnd formula
chimic ZrSiO4.Dup dezvoltarea metodei de stabilire a vrstei rocilor prin radiometrie, zirconul a

devenit un mineral important pentru aceast ramur de cercetare numit Geocronologie.Zirconul

este foarte rezistent la procesele de eroziune i chiar la procesele de geometamorfice, putnd
conserva astfel informaia oferit de izotopii radioactivi. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Vanadiul este un element chimic cu simbolul V i numrul atomic 23. Este un metal tranzi ional
moale, ductil, de culoare cenuiu-argintie. Formarea unui strat protector de oxid stabilizeaz metalul
fa de oxidare. Vanadiul se gsete n natur numai sub form de combina ii. V2O5.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/)
Date
Datele analizate au fost prelevate din carota K12-GRCH, din Marea Neagra. Carota are o
adancime de 366,5 cm.Datele au fost analizate cu ajutorul unor analize geochimice.
Pentru realizarea acestui referat am primit un set de date care se leaga de carota primita la
celelalte doua referate.(fig 2)

Datele primate au fost introduce in programul Excel ,unde am realizat grafice pentru fiecare
termen chimic un graphic in functie de adancime. . Valorile cantitilor elementelor i compuilor
chimici variaz cu adncimea. Tot o variaie cu adncimea se observ i n cazul fraciilor
sedimentelor.

Metodologie
Analiz granulometric este un ansamblu de operaii prin care se determin reparti ia dup
dimensiuni a particulelor ce formeaz o roc necoeziv sau, pentru separarea unei frac iuni
dimensionale dintr-o pulbere cu granulaie eterogen. Ramura disciplinei tehnologice care studiaz,
clasific i determin materialele dup granula ia particulelor componente se nume te
granulometrie. Analiza granulometric este una din metodele experimentale ale acestei discipline.
n studiul granulometric al rocilor, n funcie de dimensiunea granulelor, analiza granulometric se
realizeaz prin cernere, pentru rocile cu particule cu dimensiunea mai mare de 0,1 mm sau prin
sedimentare n caz contrar.
Rezultatul experimental al unei analize granulometrice este prezentat n general sub forma unui
tabel n care sunt nregistrate procentual frac iunile particulelor componente ale probei cu
dimensiunile cuprinse ntr-un domeniu granulometric (sau plaj granulometric). Frac iunea
granulometric reprezint procentul masic, mai rar volumic, din masa (volumul) total al probei.
Metoda de analiz granulometric prin cernere se realizeaz cu ajutorul unor site
granulometrice avnd dimensiunea ochiurilor standardizate. Proba de material (roca mcinat sau
pulberea) este cernut succesiv printr-un set de asemenea site, apoi cantit ile de material re inute
de fiecare sit sunt cntrite i prin raportarea lor la masa probei ini iale se calculeaz frac iunile
granulometrice.(fig 3-aparat granulometrie cernere)
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Analiz_granulometric

Fig 3

httpwww.sepadin.roaparate-de-cernere-in-curent-de-aer-

ENDECOTTS

Metode de analiz chimic

Analiza calitativ anorganic, ce are drept obiect de studiu stabilirea prezen ei (absen ei)
unui element sau compus anorganic ntr-o prob de analizat.
Analiza organic calitativ care stabilete prezena (absena) unui compus organic sau
grup funcional ntr-o prob de analizat.
Analiza cantitativ stabilete cantitatea unui element sau a unei substan e dintr-o prob
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Chimie_analitic)
Interpretare
Cu datele primate am realizat 13 grafice in Excel in functie de adancime, din care 12 grafice
sunt pentru elementele chimice si un graphic pentru silt,clay si sand.Aceste grafice vor fi interpreta
si vom incerca sa gasim elemente chimice care sa semene intre ele.

CaCO3

Sr

0.000
40.000
0
50
100
Adncime (cm)150
200
250
300
350
400

0 400
200
0
50
100
Adncime (cm) 150
200
250
300
350
400

Fig 4

Cd
0
50
100
Adncime (cm) 150
200
250
300
350
400

ppm

Fig 5

ppm

Fig 6

Am ales sa grupez graficele pentru CaCo3, Sr ppm si Cd ppm deoarece cele trei prezinta o
curba asemanatoare, In cazul graficului 1-CaCO3 Avem o valoare extrema la adancimea de 12cm ,

cu o valoare de 37.58% si o valoare mica la adancimea de 80 cm cu o valoare de 6.68%.Graficul

prezinta un pic maxin in intervalul 4-42.4 cm dupa care avem inca un pic in jurul valori de 75 cm cu
valori intre 6.8-13.5%.Pe parcurs mai apar cateva picuri mai domoala la 1750cm,240 cm si 315 cm.
In cazul celorlalte doua grafice interpretarea se aseamana, ambele grafice debutand cu un pic
maresi prezentand un minim, iar in intervalul dintre aceste doua puncte reper apar pick-uri de mai
mica intensitate.O diferenta de mentionat intre CaCO3 si Sr si Cd este ca ultimele doua elemente
sunt exprimate in ppm.
Urmatorul grafic este cel pentru Fe2O3(fig 7), ce are valori intre 3.16% si 7.35%.Analizand
graficul putem observa ca aceste prezinta o multi,e de picuri negative in sensul in caere aceste
prezinta o scadere de la 4.20% la 3.18% , 7.15% la 3.71% si de la 6.79% la 4.32%.Aceste pickuri se
gasesc la adancimi de de 48 cm. 80 cm si 175 cm.
Fig 7

Fig8

Fe2O3

Fig 9

TiO2
2.500
7.500
0

200

200

300

300

300

400

400

400

300
400

50 100 150 200

50
100
150
200
250
300
350
400
ppm

Fig 11
Figure a1

0
0
100

100
Adncime (cm)
200

0
0

20 40 60 80 100
0
100

100
Adncime (cm)
200

Cr

Zn
0.00
1.00
0

Fig 10

ppm

50

100 150

ppm

In acelasi mod pot fi caracterizate si graficele pentru TiO2(fig8),Zn ppm(fig 9),Cr ppm(fig 10)
si V ppm(fig 11).Cele patru grafice prezinta odata cu coborarea adancimii mai multe pickuri de
scadere precum am mentionat si in cazul Fe2O3.Totusi, in cadrul graficului pentru TiO2 putem
observa o diferenta in ceea ce priveste dezvoltarea de la adancimea de 183 cm- moment in care
acest mineral incepe sa aiba o dezvoltare mai liniara, fara variatii pronuntate fata de celelalte 3
minerale care inca prezinte minime.
Chiar daca prezinta asemanari cu graficele precedente , am preferat sa le analizez separat.

MnO

Ni

Fig
12

0.020
0.120
0

30 40 50 60 70 80
0
100
200

100
Adncime (cm)
200

300

300

400

400
ppm

Graficul pentru MnO (FIG 12) respective graficul pentru

Ni (fig 13) prezinta ca si in cazul precedent trei pickuri proeminente situate la adancimile de 35
cm,78 cm si 183 cm. In tre cele doua grafice putem percepe diferenta, astfel observam ca intre
adancimea de 80 cm si 175 cm Ni prezinta valori constant, fara variatii proeminente in timp ce MnO
prezinta o crestere a variatiei odata cu adancimea.De asemea aproape de sfarsitul graficului, putem
observa faptul ca Ni prezinta variatii dese , in timp ce MnO prezinta doar trei interval de variatie.

Cu
10
0

15

20

Co
25

30
0

100

100

200

Adncime (cm)
200

300

300

400

400
ppm

ppm

Graficul Co (Fig 14) nu prezinta asemanari mari

cu

celelalte grafice,Co prezinta un pick minim la adancimea de 47 cm, unde scade brusc la 10

ppm.In continuare prezinta mai multe variatii, dar putem observa prezenta a doua pickuri de valori
maxime la adancimea de 210 cm unde atinge valoarea de 29 ppm si, respective la 260 cm unde
are o valoare de 33 pp.
Graficul pentru Cu (fig 15) prezinta o serie de inflexiuni, caracterizate prin pickuri care ating atat
valori maxime cat si valori minime.Prezinta doar o mica portiune in care valorile evidentieaza o
crestere odata cu adancimea.

Ba
-150
0

350

850

1350

100
200
300
400
ppm

In cazul graficului pentru Ba( fig 16) observam o panta de

crestere accentuata pana atinge un punct de maxim la 75 cm.Imediat putem observa tendinta de
descrestere si atigerea punctului unui punct de minim la 80 cm.Valorile Ba varieaza in continuare
pana la 150 cm, punct de unde prezinta o continuitate mai linistita, fara variatii importante.
Urmatoarele grafice sunt pentru PB(fig 17) si Zr (fig 18).In cazul graficului pentru Pb, putem
observa coborarea valorilor in jurul adancimii de 40 cm unde se atinge un pick de minim, apoi o
usoara crestere pana la valoarea de 50 cm , urmata de o scadere si de atingerea minimului la 80
cm cu o valoare de 10 ppm.In continuare se observa o serie de inflexiuni, dar si atingerea punctului
maxim la adancimea de 320 cm cu o valoare de 55 ppm.

Zr

Pb

90 140 190 240 290 340

0
50
100
150
200
250
300
350
400

6 56
0
50
100
150
Adncime (cm) 200
250
300
350
400

ppm

ppm

In ceea ce priveste graficul pentru Zr ppm

observam picuri maxime ,care varieaza intre 137 ppm si 330 pmm.Intre adancimea de 86 cm si 130
cm putem observa o variatie oproape constanta.

0.00
100.00
50.00
0
50
100
150
Adncime

200

sand %
silt %
clay %

250
300
350
400

Din analiza graficului fractiilor granulometrice(fig 19) putem observa o variatie proportional intre
arenite si siltite si, invers proportionala intre cele doua si lutite.Picurile acestor grafice corespund cu
picurile graficelor realizate pentru minerale .Analizand aceste grafice putem observa ca fractia

lutitica este in proportia mai mare fata de celelalte doua, insa in anumite cazuri fractia siltica
domina.De asemena fractia arenitica prezinta o zona in care se mentine constant.

Diagrama Ternala
Cu

ajutorul datelor primate, am putut realize

o diagram

ternala Shepard. Din analiza acesteia se

observa

ca proba analizata( carota) este argila

siltica.

Fig 20

Corelatii.
Fig 21

Cu datele primate am realizat corelatii pentru fiecare mineral in parte.Am luat ca valoare
minima 0.70 si valoarea maxima 1.In cazul in care colelarea este 1 atunci punctele se gasesc in
jurul unei dreptam cu cat gradul de corelare scada cu atat punctele se gasesc mai dispersate.In
cazul nostru

Am realizat corelarea elementelor (fig 21) si am observant ca elementele cu cel mai mare grad
de corelare sunt CaCO3-Sr, Fe2O3-Zn, TiO2-Cr,Sr-Cd, Zn-Cr.De asemenea putem observa si
existenta unei corelari inverse cum este in cazul CaCO3-TiO2, TiO2-Sr,Sr-Cr.Voi adauga cateva
grafice pentru fiecare tip de corelatie.
Valorile mari ale Sr pot fi interpretate printr-o prezenta mare a calcitului autigen, reprezentat
printr-o prezenta mare a calcitului autigenm reprezentat de coccolite si aragonit.Luand in
considerare mineralele analizate in referatul precedent, putem lega prezenta Fe2O3 de ceea a
piritei.O corelatie poate fi observata si intre TiO2 SI Fe203 si poate fi explicate prin prezenta
cloritului bogat in Fe.

Fig 22 Corelatia dintre CaCO3 si Sr ppm

FIG 23

Corelatie intre Zn ppm si Cr ppm

160
140
400

120

350

100

300

80

250

60

200
150

40

100

20

50

0
30

40

50

60

70

80

90

100

10

15

20

25

30

35

40

1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
Axis Title
0.4
0.3
0.2
0.1
0
5

10

15

20

25

30

35

40

Axis Title

T
i
O
2

Fig 24 Corelatie intre CaCO3 si TiO2

CaCO3

Concluzii
Din analiza realizata atat pentru fiecare mineral in parte cat si prin corelatii putem spune ca
carota litologica a fost preluata dintr-o zona de varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe platform
contimentala.Acest lucru este demonstrate de prezenta mineralelor grele care nu pot fi deplasate in
suspensie pe interval mari.
Bibliografie

Calvert, S. E., Batchelor C.H., Major and minor element geochemistry of sediment from hole

379A, http://www.deepseadrilling.org/42_2/volume/dsdp42pt2_16.pdf, accesat n 4.01.2013

Emelyanov, E.M., Lisitzin A.P., Shimkus K. M., Trimonis, E.S., Lukashev V.K., Lukashin, V.N.,
Mitropolskiy, A. Yu., Pilipchuk ,M.F., Geochemystry of Late Cenozoic sediments of the Black
Sea, http://www.deepseadrilling.org/42_2/volume/dsdp42pt2_17.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Analiz_granulometric

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chimie_analitic