Johannes Brahms (n. 7 mai 1833, Hamburg - d.

3 aprilie 1897, Viena)

a fost un compozitor romantic german, care a trit cea mai mare parte
a vieii sale n Austria, la Viena.
Brahms a fost considerat de ctre muli succesorul lui Beethoven, iar
prima sa simfonie a fost descris de Hans von Blow drept a zecea a
lui Beethoven (supranume folosit i astzi).
Brahms s-a nscut la Hamburg. Tatl su, care i-a dat primele lecii de
muzic, era contrabasist. Brahms s-a remarcat la pian i ajuta la
suplimentarea venitului relativ sczut al familiei, prin interpretri n
restaurante i teatre, precum i prin oferirea de lecii de pian. Dei
povestea larg-cunoscut este c Brahms a trebuit s cnte la pian prin
baruri i bordeluri, studii recente, precum cele ale lui Kurt Hoffman [1],
sugereaz c acest fapt este probabil incorect. ntr-o perioad, el a
nvat i violoncelul, dei progresul su a fost ntrerupt odat cu
sustragerea instrumentului chiar de ctre profesorul su.
A nceput s i compun, ns eforturile sale n-au primit atenia
cuvenit pn n 1853, cnd a mers ntr-un turneu de concerte alturi
de Eduard Remnyi. n acest turneu, a fcut cunotin cu Joseph
Joachim, Franz Liszt i mai trziu a fost prezentat marelui compozitor
german Robert Schumann. Remnyi s-a simit, ns, ofensat de eecul
lui Brahms n a aprecia cu toat inima Sonata n B minor a lui Liszt ntro vizit la Curtea de la Weimar, unde Liszt era muzicianul curii, iar
Brahms a adormit la una dintre operele recent compuse ale acestuia.
Muli dintre prietenii lui Brahms au afirmat c Remnyi, fiind un
curtezan lefuit, se atepta ca tnrul Brahms s se conformeze

practicii obinuite a aplauzelor politicoase acordate piesei unei

celebriti, ns acesta a afiat simple complimente amabile. I-a spus
lui Brahms c prietenia lor trebuie s se sfreasc, dei nu era clar
dac Liszt se simise sau nu ofensat. Joachim, ns, avea s devin
unul dintre cei mai apropiai prieteni, iar Schumann, prin articole
slvitoare pentru Brahms, a jucat un rol important n atragerea ateniei
publicului asupra compoziiilor tnrului. Lui Brahms i-a fost prezentat
i soia lui Schumann, compozitoarea i pianista Clara, cu 14 ani mai n
vrst, fa de care a avut o prietenie afectiv pasional, ns
ntotdeauna platonic. Brahms nu s-a cstorit niciodat.