Compartimentul V IGIENA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR Igiena copiitor $1 adolescentilor este stlinta despre ocrotirva si fortifiearea s’nSt3yi kene- ratiei tinere. Ea stuthaza influenta factor lor mediului extern asupra organismului co pilului, elaboreaza masurile necesare pentru erearea unor conditit optime de dezvoltare rmultilaterala a organismului in crestere. Organismul de virsta frazeda se acomo: deazi greu la factorii mediufti ambiant dact ei deviaza de cei optimi, Cu virsta mecanis mul de adaptare se periectioneaza, arganis- ‘mul devine mai rezistent. Reiesind din aceste, particularitati biolo- ice. condiflle igienice de crestere si educa tie @ copillor trebuie sa se schimbe, con. form periaadelor de virst “Igiena copiilor si adolescentilor igi are particularitatile sale. Normativele din acest lomeniu. al igienei trebuie sa asigure con Aisi. optime pentru interrelatiile organism: niediul extern si sa contribuie la dezvoltarea capaci nale ale organismului Sanatatea omului adult depinde in mare masura de sanafatea pe care a avuto in copilarie. Sporirea longevitatii populatie’ in secolul nostru ¢ conditionata in mare ma- sura de scaderea morbiditatii si mortali- ta4it infantile Cunoscind particularitatile sanatati copi: ilor, se poate face concluzia despre sana tatea poporului in genere. Igiena copiilor si a adalescentilor este a stiinja complexd, care ulilizeaz’ toate melo dele si cunostinfele din alte domenii ale igienei, statisticii sanitare, morfologiei, lizio- logie!, microbiologiei, epidemiologic, biochi- miei, pediatriei, psihologiei copilului, peda- ogiel, arhitecturil, tehnieit sanitare. Igiena copiilor si adolescentilor studiaza toate domentile de viata si activitate a co pilului, spre deosebire de alte stiinte igient ce ea este un obiect complex: integru. Capitolul 27. ETAPELE DEZVOLTARI ORGANISMULUI COPILULUL, PARTICULARITATILE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE ALE COPIILOR DE DIFERITE VIRSTE $I PROBLEMELE ASIGURARII SANITARE Organismul copilulut se afla in perma: nent crestere si dezvoltare, trecind de la 0 etapa de dezvoltare la alta, coniorm peri padelor de virsta Determinarea duratel fiecarei perionde de virsta, hatarelor conventionale de trecere de la 0 perioada Ia alta este una din pro: blemele importante ale morfologiei, fiziolo: tel $l psiliologlel de viesta. Deasebim urmatoarele perioade de virsta de sugar, de cresa. prescolara, virsta $co- lard: mica, medie si mare. ‘Simpoziumul Mondial referitor Ia proble: mele perioadelor de virsti (Moscova, 1965) a recomandat eu scop de unificare urmatoa- ‘0a periodizare de virsti a copiilor si adoles- centtlor 1) perioada noului naseut 10 ile: 2) perioada sugara — 10 zile — 1 an: 3) virsta frageda — 1-3 ani; 4) prima copilarie — 4—7 ani; 8) copilaria a doua S—IL ani (tener: 712 ani_(baietel 6) virsia de adolescent — 12—15 ani (iete), 13-16 ani (baieli) : 7) virsta de tineret 16-20 ani (tinere}, 17—2E am (uiwery Masutile igienice trebule sa asigure ocro: urea organisimului copilulii (de orice virsta}) de actiunea factorilor nocivi ai mediulut extern, sa asigure durata expunerii in aer liber, ‘alimentafia rationala 3.a. Totodata, {rebule s8 se {ind cont de masurile speci fice pentru tiecare perloada de virsta aparte, cle fiind in dependenta de particularitatite anatomice si fiziologice ale copilului 201Masurile igienive in virsta de sugar tre- bule si asigure conditii optime pentru cres- terea si dezvoltarea copilului. La aceste ma- surl se referd : asigurarea copilului cu lapte de mama, respectarea regimului zilei si a celui alimentar de catre mama, vitaminizarea ratiel alimentare a mamei, evitarea emotilor negative ale copilutul, avestes find cauzale de nesatistactil fizice (ioame, supraracirea corpului s.a.), crearea condifillor pentru emo: ii pozitive (vorba blind’, comunicarea intre copii, posibilitatea de ase tirl), actiunea asupra analizatorilor copilului, in special asupra eelor vizuali si auditivi (juearii fru moase), plimbarea in aer nu mai putin de 5-6 ore, asigurarea igienicd a alimentatici suplimentare, ereatea unor conditii microcli ‘matice agreabile in incdperi, haine, mobils gi utilaj rational, masaj si gimnastica: imuni- zare activa impotriva unor infect $.a Controtul si asigurarea conditiilor necesare se face de cdtre polielinica pentru copii si bucstaria de produse lactate, de catre sectorul medical satese, cresa, Virsta frageda (de cress) 1—3 ani. tn aceasta perioadé se perfectioneaza starea ‘morfofunctionala a ereierului. Durata somnw- Ini treptat seade, continud . Maturizarea geolara se humeste gradul de corespundere functiona. la a organismului copilului cerinjelor sco: lare, Maturitatea scolara se determina prin 1) mecanismul de concentrare a scoartei cerebrale, adica prin rapiditatea gistabilitatea formarii reflexelor conditionate; 2) nivelul inalt de inhibifie deferentiata ; 3) gradul de dezvoltare a sistemului al doilea de sem nalizare; 4) dezvoltarea foneticit ; 5) coor- donarea ‘si diferentierea migcarilor degete lor miinitor ; 6) gradul de dezvoltare a mus chilor de pozifie, care trebuie si mentina orpul copilului un timp aareeare in pozi tie vertical’, Institutiile care se ocupé de organizarea masurilor igienice sint policlinicile pentru copii, unde Iuereazd medici cu. pregative special, In policlinicile mati sint sectit spe- ciale gcolare — prescolare, care organizeaza masurile igienice in institutile prescolare si seoli Virsta prescalara conventional este re partizata in trei perioade : virsta prescolara mica, medie si mare, fiecare din ele are parti- cularitati specifice La virsta de sapte ani ia sfirgit creste- rea masei creierului, formarea structurii ‘scoartei cerebrale. Se intensifies controlul in: hibitor al scoarfei cerebrale, Masa creierului alinge limita inferioars a masei creierului adullului. Pentru virsta scolara mica e carac- teristica labilitatea mare a proceselor ner voase, cele de excitatie preduminind asupra Inhibifiei, iar cele de iradiere — asupra con centratiei. Exploviile excitante frecvente epuizeaz sistemul nervos. Datorita funetiei protectoare a inhibitiei copiii de 7 ani nu fobosese prea tare. Organele si sistemele lor sint foarte plastice. Se dezvolta funetia sta ticd gi dinamica a coloanei vertebrale, coca ce sporesie rezistenta fata de incordarea statica §1 posibilitatea de a mentine corpul in pozitia statics timp de 15—20 de minute, se periectioneaza reflexul motor, migcarile devenind mai coordonate. Procesul de osift care al oaselor carpiene Inca nu e termi: hal, muschii lumbsieali sint slab dezvoltati ceea ce’ ingreuiazd deprinderea — scrisului Virsta scolara mica se deosebeste printt-o incetinire @ cresterii si prin dezvoltarea in continuare a functiei corticale. La 12 ani procesele de excitatie-inhibifie se echilibrea 2a, ereste forta si rapiditatea proceselor ner- voase. Tesutul muscular se dezvolta, creste forja_musculara. Dezvoltarea_ muscularé poate frina intr-o oarecare masurd cresteres oaselor. Formarea intensi a reflexelor conditio nate intre analizatorii propriareceptivi si ce lulele motore piramidale ale scoarfei cereb- rale contribuie la dezvoltarea miscarilor coor donate, in special ale migcdrii mtinilor si degetelor, ‘Se dezvolta in continuare functia apars: tului respirator, creste capacitatea vitald a pliminilor. Caile respiratorii superioare sint 203inguste, ele se imgusteazi si'mai mult in Gaz de inilamatie, edemafiindu-se tesutul limfatic Se dezvolté intens funetile adaptive fata de conditile mediulut extern, Continuados: ficarea scheletulyi ia sfirst osificarea baseior carpiene. Oasele bazinului inca nu sint formate dotiniti, aceasta avind o importants deosebita pentru fete — sederea indelunga- ts cauzeaza stazul singelui si stagneara procesul de osificare. Placile epitizare din- tre veriebre prezinta 0 masa cartilaginoass, ce poate couza dereglari de tinuta. Pentru copii de 7 ani este necesara dezvaltares re- istentelfizice. Accasta se obline prin dezval- tarea si intarirea aparatului osteoligamentar si museular, formarea unei finute corecte — 6 complenitate de solcitalit dinamice si sta lice coordomate, educares reflexului de ti ruta eorecté in’ Kimpul sezutulu, ebisnuinia de a respira corect pe nas. De asemenea este necesara asanarea cavitatit bucale, de- hrelmintizarea, toate aceste masuri tind efee tuate pe parcursul dispensarizarii preseo- lare In clasele superioare are o mace impor- tania antrenamentul organismului in fiecare 21 — respectarea regimului rational al zi organizarea jocurilor mobile ga. de azemenca $i activitaile speciale — exerett fiziee, jo Curi sportive, ete. Creste importanta eduedrit igienice a copilului, aceasta find o parte in dispensabila a programului de studii in cla- sele-imerioare Virsta scolara medic (prepubertari). 91 Vista superioara {pubertara). in vitsta Sco lara medie (1113 ani fettele, 19-15 ant baieteliy se observa o restructurare a intregu: lui organism, 0 erestere si dezvaltare in: tensb. Aceasia resieucturare se manifesta printro sensibilitate excesiva fata de factorit nefavorabili ai mediului exiern. Provesele de excitalie predomina, cele de inhibitie interna Sead, diferenierea se inrautateste. apare 0 generalizare a proceselor nervouse se derey- legza intr-o oarecare masura raporturile fun ctiei scoartelcerebrale (excitaie-inhibiie) Eechilibrol intern dintre primul si al doilea sistem de semnalizare se. schimba, inceti- neste viteza de formar a reflexelor la excitae tia prin cuvinte. Toate aceste moditicari rel. leeta oslabire a functie! corticale a sistem dai te semnalizare. Se inrautajeste si apro izionarea cu oxigen a creierului, aceasta find pe de © parte cauzata de subuezvoltarea sistemului cardio-vascular fat de cresterea intensi a organismului, pe de alta — de constructia vaselor de pe urma hiperadrena- linemiei. Toate aceste modificari provoaca oboseala sporitt Virsta prepubertara se considers drept prima fazi a dezvoltarii Sexuale. In taza a down (Ia fete [A158 ani — la haieth 15— 17 ani) toate aceste modifieari devin mai accentuate, pracesele de exeitatie crese bruse, fapt ce,se reflects asupra stabilizarii re flexelor conditionate mobile Aceasta perioada de virstd se caracie- rizeaza printr-o labilitate a psibicii, sistemului nnervos vegetativ, prin devieri in metabolis- mul bazal_ si in funetia sistemulut cardio- vascular. Se determina o crestere a functiei corticaie. in special a sistemului doi de sem- nalizare. Procesele de osificare st de dez voltare a muschilor decurg intens. Compara tiv eu dezvoltarea inimii, vasele sanguine se dezvalta ceva mai slab, lumenul La 0 unitate de-masa a iii e mai mic. Deseori excita fia cordului e mirita, iapt, ce deregleaza mecanismele de circulatie a singelui. Aceste particularitati de virsta, concomitent eu o solicitare mare a sistemului cardiovascular, pot cauza modifieari functionale ale aparatts Mi eirenbater. sar in vitor pal Hi sirse. de patologie. La aceasta virsia se determina © crestere intensé a plaminilor, a volumu It cutie’ toracice, adiea se mareste minut volumul respirator. Modificarile neuroendo: erine conditioneaza sporirea activitatil Si ‘exeitabilitatii aparatului secretor. sehimbarea rezistentei mucoasei gastrice a duodenulu. Aceste modificari funetionale pot deveni o cauza de aparitie a bolif uleeroase La virsta prepubertard. si pubertard o important deosebita are respeetarea regimu- lui rational sia intregit activitati instruc: five si educative la scoala si in familie. Este importanta crearea condifiilor pentru o activitate mobila corecti, oditna, formarea tunet Tinute corecte, asigurarea condilillor bune ventru setivitatea vizuala, respectarea dozelor de elorturi fizice de catre baieti si fete, ete, O deosebita atentie se va acorda adolescentilor eu dezvoltarea fizica $i matu Fizatea sexuala nearmonioasa, care au! sue rit de pe urma’actiunit factorilor nefavora- bili ¢surmenaj, traumatisme psihice, boli eon- tagioase §.2.), persoanelor ce suiera de sin= drom de hipertenzie progresiv cu focare de distrofie 5 miocard, toate acestea cauzindin viitor afeetiuni ale sistemului eardiovas- cular In virsta prepubertara si pubertara edu. catia igienica se va compleeta cu instruirea igienic’. Problemele de igiens sint parti com: Donente ale programuluk instructiy 1a biolo: tie, anatomic, fiziologie, 1a educatia fizica st alle obiecte de studii, sint incluse Jn brogramele de instrire prin muned si in munca social-activa ‘Cea mai efieace metoda de asigurare igie: nicé a copiilor de virstd prepubertara. si pubertara este dispensarizarea lor si consul- tajia medicala si profesional. Grija despre fortificarea sistematica a sanatatit elevilor este pusa pe seama organelor invatamin: Una din problemele importante ale igienei copiilor si adolescentilor este examenul dez- voltarilor fizice in dinamica, deoarece pe baza acestor date se elaboreazi masurile necesare pentru jortificarea ulterioara a sing ‘atl se traseaza problemole de studiu in acest iomenia. Sanatatea copilulul este starea, In care toate fune(ile organismului deeurg nor mal, dezvoltarea fizica este armonioasa $i toate organele si sistemele au un nivel fune tional sustinut METODELE DE STUDIU, ORGANIZAREA SI APRECIEREA OBSERVATHLOR IN DINAMICA ASUPRA.SANATATIL St DEZVOLTARI FIZICE ‘A COPIILOR $1 ADOLESCENTILOR, Statea sanatatii copiilor se apreciaza dupa indicii dezvoltari fizice, morbiditate, afecti- nile organice sau functionale ale diferitor organe si sisteme, ultimele permitind sa se depistexe starile premorbide («starile, de rises) si sise ia masurile cuvenite Studiul dezvoltari fizice a copiilor are un earactér complex. In acest caz se iau in con: Sideratie rezultatele somatoscopiei, indicilor Imetrict at corpulus (somatometria), rezulta: tele examenului starii functionale a orga: (Fiziometgia) sia celei_clinice se iau in consideratie si condi file, in care se dezvolta si creste copilul In examenul dezvoltari fizice sint folosite larg determindrile indicilor metrict al or- anismului, acestea fiind de asemenea i dict at eresterif copilului. Se determina, de tului public si ale oerotirii sinatati. Scolite medi de instruire generala. profesional-teh: hice, internatele: scolile cu regim semiin: term, geoiie de tp sanatorial pentru copii bolnavi, reteaua social si cea In familie, asigura masurile de fortificafe a sanatatit elevilor, Absolventii scolilor trebuie si tie ‘mai. sanatosi, decit copiii care vin la scoala, Asistenta medicala a elevilor o asigura ‘medicit scolari, medieii din eabinrtele pentru adoiescenti ale policlinicilor, medicli de la secioarele medicale satesti, pediatritraionali, sectiile pentru igiena copillor si adotescen= tilor ale centrelor sanitara-epidemialogice. Medicul scolar este inclus in consiliul pedagogic al scolii Capitolul 28, SANATATEA COPILOR SI ADOLESCENTILOR, METODELE DE STUDIERE A El asemenea, starea funetfonala pentru aprecie rea nivelulul de dezvoltare fiziea, determi- hated virstel biologie (virstel osoase, ra Gul de dezvoltare sexuala, termenii de eru- pere si de schimbare a dintilor) Indieii antropometrici ai eopilului includ date despre inaltime, masa corporal, peri metrul cutiei oracice. forta musculara, forma gambelor, boltei plantare (podometria: podo: Bralia) + iunctile motore. In aprecierea dee yoltarii fizice a copitlor de virsta frageda, paralel cu examenul fizic, se determina si dezvoltarea neuropsibica. in special dezval- tarea vorbiri La aprecterea complexa a starii sauatatit copilului se recomanda de folosit clasificarea gradelor sandtatii, elaboraté de Institutul igienei copiilor g1 adolescentior Coniorm acestei clasifieari, deosebim cinei grupuri ale sanatatii Primul grup include copii samatosi, dee: voltati armonios, la care nu se constata pre ddispuneri la boli, modificari functionale sau moriologice, La grupul al doilea se refera copii relativ sinatosi, dar care au unele modificari de or din tunetional sau mortologie ee nit se rellec- Xa asupra starii generale si capacitatii de muted. Acest grup include copili de o dezvol- tare fiziea slaba, care suiera deseori de boli acute, copili cu modifica funetionale ale apa: ratuluj cardiovascular, spre exemplu, cei eu hiper- sau hipotenzie, copili, ce au adenoizi de gradul I si Il, cu amigdale hipertroifate, cu Imiopii slabe, hipermetropie medie, strabism, 208