Capitolul 87. EXIGENTELE IGIENICE FATA DE SISTEMATIZAREA SUBDIVIZIUNILOR STATIONARE ALE SPITALULUL Amplasarea rational a tuturor subdivi ziunilor spitalicesti va contribui la organi zarea corecié a procesului de tratament, ameliorarca conditiilor de muncé a lucrato- rilor medicali, pralilaxia infectiilor inteaspi lalicesti, crearea conditiflor igienive optime Aspectul fiecarui bloc al teritoriului, inte- Fiorulut Ineaperilor, mobilierului din spital hainelor — toate trebuie s@ aiba o influent’ estetica asupra bolnavilor, sa le creeze emo: ii positive, astfel contribuind la realizarea tratamentulul SECTIA CENTRALA DE INTERNARE Ea este destinata pentru examenul_me- dical, precizarea diagnozci si internarea bol navului In sectia respectiva. Una din func tille importante ale sectiel de internare este de a preveni aparitia bolilor contagioase nediagnosticate. Cu acest scop bolnavii care Vin in sectia de internare se examineaza i guros 51 dactie nevoie Ii se face toaleta ca nitara (ig, 80) Seetia centrala de internare se va afla in eel mai mare bloc al spitalului, aproape de ascensorul de transport. Sectia de inter- nare trebuie si aibé legitura directa cu sec- lille de reanimare, radiologie si de chirurgie. Din punet de vedere antiepidemie se const era rational, ea afectatil de boli contagioase, paturientele $i copii safle internaji direct in sectlle respective, evitind sectia de inter- nave ceutiala. Sectia Ue iuteruare este og linda spitaluiui*, aici bolnavul facindu-si Impresie generals despre aceasta institutie. De accea in sectiile de internare trebuie sa fie ordine exemplara, personalul sé fie deose bit de atent fata de bolnavi, si lucreze re- pede si eu precizi. SECTHLE SPECIALIZATE Stafionarul spitalulul consti din secti specializate, destinate (ratamentului bolna vilor eu boli de acelasi gen Sectille specializate sint elemente functio- nale importante ale spitalului. Daca sectia are mai mult de 30 de paturi, ea se imparte in subdiviziuni de saloane eu ineaperi comune pentru ele In majoritatea farilor sectiile spitalicesti int jzolate una de alta, adic& sint fara tre cere dintr-o sectie in alta. In sectile izolate se pot crea condifi igienice mai bune, (2g0 motul este de o intensitate mat redusa cu 5-64. B. A., Insdmintarea bacteriala a aeru lui de asemenea e nai mica, 5. a.), eventual tatea infectilor intraspitalicesti ¢ mai micé Subdiviziunea de saloane va ayea urma- twarele incaperi wee ng PERS t reall Se ca a a 209 e len | 2 2 Hol s| |2 ihr i sols) BE sete ac limbracareal Baia sone mt | ees || Fig. 80, Fitrul sanitar al seciet de internare a spitalului 2341) saloane pentru bolnavi (pentru 30 de paturi), camera de 2i (15 m') ; 2) cabinete de tratament si auxiliar ; ca “binetul medicului (10 m2), eabinetul de pro: “ceduri (13—18 mé), locnl de serviciw al sur rorii medicale (4m), eamera pentru cliame (Bm): 3} incaperile de gospodarie : buietul (14 mnt), ospataria (18 m*) 4) blocul sanitar: camera de baie (12 ni), waterclozetele pentru bolnavi si pentru personal, spalatori, Incipere pentru pastra- fea rufelor murdare, pentru spalarea si dez- infectarea vaselor. spalarea_mugamalelor, péstrarea inventarului de dereticat (15 m’) ; 5) Coridor de comunicatie intre toate subgiviziunile enumerate mai sus Tnire subdiviziunile de saloane se ampla seaza cabinetele sefului de sectie (12 m'), al surorii medicale superioare (10m), su” rorit-econom (10m) incaperea pentru pistrarea aparatului mobil (12m), locul pentru pastrarea cérucioarelor pentru trans- fottarea bolnavilor (5m), camera de tdihna pentru personalul medical, cabinetul pecializat (in dependenta de profilul sec Bufetul yi ospalaria vor fi comune pen- iu doud subuiviziuni de saloane. In acest 2 bufetul va avea o suprafata de 18m, & jotat cu masina de spalat gi sterilizat vese- — pind la 25 mt Subdiviziunile de saloane se vor siste atiza astiel, ea in ele sé se asigure un con: it maxim pentru bolnavi si comoditatea iru ingrijirea lor. Cu acest scop saloanele or fi situate cit mai compact. incaperile sliare (de deservire) vor fi izolate, locul ueru al surorilor medicale de salon va fi lasat in centrul subdiviziunilor, blocu- sanitare — In partite laterale ale seetic. Conditiile igienice, comoditatea ingrijiri elnavilor depind in’ mare masura de tipul idoarelor. In spitale coridoarele pat fi lax ale (cind coridorul are geamuri ce se in alaray, centrale (ineaperi din i parti si partial laterale, cind la anu fevaluri coridoarele centrale au cite un hol ital, Din panel de vedere igiewie ual vite sint cosidoarele laterale, care asi ré.0 lumina suficienta, fiind o sursa de aer rat pentru saloane. Avind coridoare late- I. in spitale se poate face ventilatia sa lor prin eurent de aer. Dav’ coridoarele in spital sint laterale, file se alungese, astiel ingrijirea bolna- vilor find mai complicata. Pentru a asigura © compactitate mai mare a incaperilor de sec{ii se recomanda constructia coridoarelor centrale, acestea find maj ieftine din punct de vedere economic (fig. 81) Cu cit coridorul are mai multe ineaperi Jaterale, cu atit iluminatia este mai slaba, se ventileaz mai prost, devine un rezonator mare $i influenteaza negativ asupra condi- fillor in saloane i in sectia intreaga. De aceea se recomanda, ca coridorul sa_aib constructii bilaterale numai in 60—70 %, i rest vor fi holuri pentru odihna bolnavilor) Pentru ea in coridoare sa se posta manevra usor cu carucioarele pentru transportarea bolnavilor, ele trebuie si aba o Latime de 24 m, In ultimit ani se construiese sec(ii cu co: ridoare duble (fig. 81 b), ce fac sectille si ‘mai eompacte 5 sint mai ieftine, dar inrduta- tese conditile igienice. La astfel de sistematizare saloanele si unele ineaperi auxiliare au o luming natu- rala, jar incaperile interioare (blocurile sa- nitare gi alte incaperi auxiliare) sint ilumi- ate numai artificial. Ziva intensitatea ilu minatulu) acestor inedperi va fi de 2—3 ori mai mare decit noaptea, Sectiile eu eori- doare duble trebuie sa dispund de conditio natoare. Satoanele. Asigurind crearea conditiilor igienice necesare pentru bolnavi, cea mai mate importants 0 are aranjarea si amena- jarea saloanelor. Pentru a crea condlitit op- time bolnavilor de dlferite hall, In afara de salaanele obignuite se fac saloane speciale, cele pentru tratament intenstv, saloane boxa te, saloane semi-boxe, saloane hiperbarice, wsterile” 5. a Cu cit in salon sint mai putine paturi, eu atit e mai mic pericolul de survenire a infec- tillor intraspitalicesti. In afara de aceasta, in saloane mici pot ff zolafi bolnavii gravi sau cei agitafi, Pe de alta parte bolnavit In con= valescen{a prefera saloane de 2—4 paturi, astfel find posibili comunicarea “intre ei Din punct de vedere psibotiziologic on oanele spatioase sint mai placute. In con- formitate eu cele expuse mai sus sectiile so- matice in 60% sint ocupate cu saloane a cite 4 paturi, 20% — cu saloane de 2 pa turi, $120 9% de un loc, astiel creindu-se con Aifii optime pentru boinayi Confortul in saloane depinde de acrul 235500,60 000 sb SIT. 1 idk 7 ]+ 1+] 7le ales [+ pe fe eae EERESEE E Bea PE slael + | + ele 0g 6000 | 00 | econ | 6000 | eooo | saxo [tep| 6000 | e000 | sa00 | 5000 | sone | 5000 |s0dp fee fo ee ee fe lowe et curat, microclimatul favorabil, iluminatie, nivelul 2gomatului intern si extern. Comparativ cu incaperile obisnuite de to: cuit, in saloanele spitalicesti existasurse suplimentare de poluare a aerului eu agenti patogent, substante organice volatile fetide (tuse, stranutul, ranile purulente, excremen: tele bolnavilor gravi, mirosurile de medica mente si dezinfectante §. a.) Pentru a asigura bolnavii cu aer curat salonul trebuie sa aibé suprafata si volumut sulicient, ventilatia adecvata. Investigatile au aratat, ca volumul minim de ventilatie pentru un bolnav trebuie sa fie dle circa 40—50 m’, iar cel optim — 80 m'. Reiesind din valumul minim de ventilate. cubatura ineaperii pentru un om trebuie sa fie de 20-25 m* (schimbul dublu pe ora) Daca inalfimea ineaperii e de 3, 0, 3, 2 m, acest volum poate fi asigurat dispunindu-se de suprafafa pentru un om de 7,0—7.5 mé Anume de aceea narmativele sanitare prevad in saloanele cu multe paturi supraiata de 236, 7 m® pentru un toc, in sectiile de bali conta gioase si cele de fliziatrie — 7.5 m?, in sa Toanele de tratament intensiv — 13 m= Suprafata minima a salonului pentru un loc (fara ecluza) este de 9 m?, eu ecluza — 12 me, cu ecluza gi water-clozet — 14 m*. Schimbul de aer de 2 ori in saloane poate ii asigurat numaj prin intermediul ventila: fiei mecanice sau aerisindu-le de mai multe ori pe i Daca incaperile nu se ventileaza (din cauza frieli bolnavilor de ycurent™ sau din cauza neglijentei personalului) aecul se vi ciazi — se polueaza cu bacterii si oxid de carbon, apar mirosuri fetide, creste perico- In de infectie hospitaliers In conditii de ,aer inchis” bolnavii sint lipsiti de cel mai important factor curativ — aerul proaspat, care are aceeagi valoare eu rativa ca si medicamentele sau procedurile In timpul ventilatiet inedperitor spitalicestt se va avea grija, ca bolnavii sa nu raceasca Eficacttatea procesului curativ depindeOrientarea ferestrelor incaperilorspitalicesti Tabelul 37 Saluaniele pentru boinayt S.SHE, N Salile de operat, de pansamente, de | N, N—E, aster de reanimatie NV £,/8,5-6 Nanay | 5,5—E. s—VEV ny mal mult We 50% | (N— mit mai mult de 10% din patuet NE, NOV, intr-o oarecare masura yi de microclimatul din safon, La bolnavi funefile compensa toriisint dereglate, diapazonul de adaptare — diminuat, de aceea ineordarea proceselor de tcrmoreglare nu este indicata, spre exemplu, la holnavii suferinas de boli ale sistemului cardiovascular In unele cazuri un microclimat optim are actiune binefacatoare, In perioada rece sau tranzitorie » ano. timpuritor temperatura aerului de 19- se considera confortabila pentru majorit | dolnavilor (temperatura proiectata find de 20°C), umiditatea — 40-60 %, viteza curen- tilor de aer — 0.05—0,1 m/s. Bolnavii simt un disconiort termie daca temperatura aerului depaseste 24°C. La tem peratura de 26—27°C se observa o incordare 4 proceselor de termoreglare. rentru cop, Iehuze. cele posto peratorih, in secede reanimare, in incaperile inde se’face examenul medical temperatura op lima se considera cea de 22°C. In incaperile de ‘manipula, saloancle pentrw noitnascut traimati sau prematuri, saloanele. de cclampsie, blo Sanitare sau Tacaperile, in care holnavil se ecbrdcali, temperatura actulul va Il de 25° Pentru boinavi de combustiv se considera optima temperatura gers de 22-15%, umiitates re Una. de 88 9. Pentru oinavil la Tebra Se fe Comanda temperatura de 1h--17°C. pentru cops Suferinei de preumonie franca lobara in faza ini (ila — 15-16°C, in perioada convalescenta 1921°C. Foarte” sensibil la temperatura. sint bolnavii cu bolt ale glandet tiroide asiel, pentru balnavit de tireotoxicoza de gradul I tempers {ura optima este de 18°C, penteu gradul gt 111 — TC, entra eet de hipelireors 24°C In spitale se vor lua in consideratie si particularitatile (obisnuinjele) individuale ale bolnavilor. De aici reiese, c& in saloane sint necesare dispozitive pentru reglarea tem: peraturi aerului. Vara temperatura aerului poate fi optimizata cu ajutorul conditiona toarelor. In unele saloane temperatura op- tim poate fi oblinuté cu ajutorul condi- tionatoarclor locale (climatizatoare) Luind in consideratie acjiunea psibott iologica, biologica, termica si bactericida a radiatiei solare, este necesara insolatia $i iluminatia naturala suficienta saloanelor. S-a dovedit. c& radiatia ultravioleta imbuna taleste reactivitatea imunobiologica a orga hismului, scurteazé perioada de convales: ‘enti postoperatorie, accelereaza vindecarea ranilor. Cercetirile efectuate In spitale au dove- dit, ca, patrunzind prin sticla obismuita a geamurilor, radiatia slaba ultravioleta peste 2-3 ofe nimiceste sau diminueaza conside- rabil viabilitatea bacteriilor din aer, din pra ful de pe podea sau mobilier. In afara de aceasta, soarele ridicd dispo: imbunatafeste starea generala a bolna. 2iti vilor. Stuulile igienice efectuate au permis sa se determine orientarea rationala a incaperilor spitalicesti din diterite zone climatice dupa punetele cardinale (tab. 37) © orientare arbitrara (nefavorabila) 0 pot avea inciperile auxiliare. Coelicientul de iluminatie in saloane, camerele de zi, cabinetele medicilor, cele de proceduri va fi de 1:5 — 1:6, in salile de operatii, nasteri, pansamente [4 —1:5, in bufete, ‘anticamere 1:6 —1:7, coeiicientul iHuminatiei naturale va fi mu mai mic de 1%. Pentry a asigaca iluminajia natural suficienta lungimea saloanelor va ft nu mai mare de 6 m, iar raportul intre lungime latime (de 2.9 m) — de 2:1, inaltimes — 3,2 m, O importanta psihologied si esteticd o are cu loatea peretilor incaperiio sptalicest. Culoaren 237Vato temperature ncearh aera a iene pin coneci ‘i ntultipta schimbutu (trajuul) tn Tneaperite sptaicest Mess = lal waa der Satoanele pentra adult 20 80m 20 mt Aenteu up oo) Saloanele pentru copii (inclusiv now-naseuli 2 st 0m (ponte un toc) Saloanele pentra now-nésculi prematur 2 | Oat mt 80m | tpenieu Ue toe) Saloanele din sectia de bli contagioase, boxele, se | 22 | 23 ont 23 raiboxele ain eoridoe Cobinetle medi 2 : 1 Boscle pentru prelucrarea sanitara 3 5 5 Clotetele tt lavoarsle pentru bolnavi 2 4 50m entra un SSoun de closet 3.20 penita Gamers de clizme 20 s eae Gamera pentru spalaren si pastrates vaselors§ musa ig, E 2 tnaleior Sie mii de operat 22 0 5 Sill de pansament procedur, manipulati 2 15 2 alba a ineéperilor, practiats mat inainte, 44- lucsi. In saloanele de tratament intensiv ea senzutia de unilormitate, de tisete. Dar aceasta se. motiva. prin faptul,e& albul are_un Goeicient de refractie mare, deci face ineaperea inoasd si mai uyot poate ii observata Dar albut curat, (ara alte eulori da Seneafia de vid, de disconiort, De aceea, In. so loae sinteecmandabil pth ovat verde dese jevauri, beje ofan}, gri-deschis Sau Sic cuiet deschis, pode Pécomanda. Sie de culori reci — ail) sa) albastrucdeschis Cu Torte peteilor se ‘vor lege in dependenta. de orientarea tneéperitor. Pentru saloanele orientate Spre. sud se teeomanda culo rect — vera Nerei-albistrui,culoarea salatel, ele atenaind. ne fitates solard: pentru inedperite orientate spre punctele de nord sintpreferabileculorile cade — alben, portocalit, ele imitind lumina. soarelu Huminatul artificial al saloanelor trebuie sa creeze un coniort psihofiziologic pentru bolnavi si conditii bune de munca pentru personalul medical. Hunfinatul artificial ge neral al incaperilor spitalicesti va corespunde normativelor. Huminatia locala in timpul examenului medical, manipularilor va fi in limitele de 300 (minim) — 1000 (maxim) 238 iluminatia generala va fi nu mai micd de 500 le. Luind in consideratie, e& bolnavii in sa- loane in fond stau culcati, corpurile de ilu: rminatie de pe pereti se vor afla la inaltimea de 1,618 m de podea, dind lumina in weinisferele de sus si de jos) Fluxul de lumina in sus, refractindu-se de la pod, da o lumina diuza tn toata ineaperea. Fluxul indreptat jn jos este necesar pentru leeturd, lucrul manual, procedurt medicale (150-300 Ic). Pentru a asigura iluminatia naturala mai buna, paturile se aranjeaza paralel cu geamu- rile (ig. 82) In afar de paturi in saloane sint necesare imasiteliante "nnptiere. eu) policioare —pentr Therurile personele, seaune, masa, dulap in perele sail eulere pentru halate. Mobila'va fi vopsita in uri deschise, bine poleita, care se curaié si se Spala ugar. In inesperite de spital au. se feco- ‘manda modilier mosle, abajururi din pings, per- dele, covorase, toate aceste obiece. contribuind la scumularea’prafuluiFig. 82. Aranjarea pafarler- a halon Alte inedperi ale subdiviziunii de saloane locul de munca al surorii medicale wa fi wat aproape de cabinetul de proceduti si de saloanele de un loc pentru bolnavii grav De la locul de luctu al surorii trebuie sa se vada bine coridorul, intrarile In saloane si in incaperile auxiliare, Departarea maxima de la locul surorii nu trebuie sé depaseasca 15 m. Locul surorii medicale va fi dotat cu utilajul necesar: mas, dulap, sterilizator, frigider, lavoar, telefon, bloc de semnalizare. care consta din sistem de semnalizare din saloane gi microfon pentru comunicarea cu salonul. Sectille de reanimare gi tratament intensiv sint amenajate cu monitoare de distanta, eu ajutorul lor se pot face abserva tii asupra stasit bolnavului. In aceste secti la posturile surorilor medicale se instaleazi montioare ale rilmulul cardiac s semnall- Buletele vor fi amplasale mai aproape de seari (ascensor), pentru ca alimentele si poata fi usor transportate din blocul ali- mentar in sectii. Bufetul de asemenea va avea toate cele necesare — instalatii de in dlzire, pentru spalatul vaselor, de fiert apa, frigider. Ospatariile vor avea 0 supraiata, care ar asigura alimentatia a 90% de bol navi, cite 1.2 m? pentru fieeare lee. Relnavii trebuie s& manince in ospatiria sectiei nu numai din considerente igienice. Daca bolna- vul merge singur spre ospatarie, aceasta este 0 dovada elocvent despre ameliorarea starii generale, imbunatatirea poftel de imincare si tonusului psibic Blocul sanitar include lavoarele, camera de baie, water-clozetele gi 0 inedpere auxie tara. Biocul sanitar va fi amenajat cu ven tilajie de exhaustare, care nu va permite raspindurea mirosurilor fetide. In bloc vor fi {rel waterelozete : pentru barbati (cu pssuar) pentru femal (€n hide) si pentri personal Tneaperiie ausxiliare vor avea instalalil de spalare a vaselor, sterilizatoare cu aburi pentru dezinfectarea lor, dulap de exhausta- fe pentru pistrarea excrelilor bolnavilor, cos. pentru: ruele murdare, dulap pentru pastrarea inventarului de facut curat, masula pentru spalatul dusumelelor si levoarelor Tneaperile blocului sanitar vor avea th minatie naturalé, dusumeaua si peretit (pina la inaltimea de 1,8 m) vor fi acoperite cu te racota Pentru ca bolnavii $8 poata fi ett mai mult timp la aer curat, spitalele trebuie sa dispund de halcoane, terase. Terasele se fac in parfile laterale sau in colturile claditilr. In spitalele de Hiziatrie sau ostecitiziatie pe terase, balcoane trebuie sa incapa 100 % de bolnavi, in sectille penteu copii — 50 %, in spitalele de proiil general — pind 1a 30%, Seclile de boll contagioase (ig. 83). Aectati de boli contagionse sint Internati in secfile respective. nu numal pentcu_a vindecat, dar si pentru a fi fzotati de cei ne contagiosi De aceea in aceste secii sistematizarea interioar’, regimul sanitar are anurite part 239i cularitati, scopul carora este de a preveni aparitia iniectillor interspitalicesti, Aceste particularitéti se reflect in primul rind asupra modului de internare a bolnavilor. Bolnavii de boli contagioase evita sectiile de internare central, sint spitalizati in boxa de examinare a sectiei respective. Dupa ter: mometrie si examen medical bolniavilor li se face prelucrarea sanitard, iar hainele se expediaza in sectia de deziniectic Boxa de examinare dupa fiecare bolnay se deretica, se aeriseste si se dezinfecteaza, Cu acest scop sint_recomandabile lampile bactericide. Sectia de boli contagioase va avea dow’ intriri — una pentru bolnavi, alta pentra lueratorii medicali si pentru substantele cu- rate. Seetiile de boli contagioase, chiar gi cele miei se sistematizeaza aga, ca sd poata fi repartizate in subdiviziuni, destinate inter- narii bolnavilor cu infectii de acelasi gen. Fiecare subdiviziune va avea ecluza sa, ele prezentindu-se ca ,lacat bacterieid” nu numai in sectille de boli eontagioase, dar yi tu cele de chirurgie, de pediatrie 5. a, Ecluza are douiusi. Cind se deschide una din ele, cealalta. va fi inchisi. Pentru o siguranta maj mare ecluza poate avea 0 lampa bacte- ricid’ (45 Vt la 1m? de aer). Intrind in 240 ecluza, lucratorul medical isi va spala miini- le, va Schimba halatul si boneta, isi © masca de tilon. Subdiviziunea va avea blo: cul sau sanitar, O alta particularitate a sec lillor de bolt contagioase const in faptul, ca in saloane se aranjeazi unu-doud patuti (maxim patru). In toate saloanele sint la. voare. Pentru a preveni raspindirea infec: or aeriene in sectiile de pediatrie, saloa- rele sint boxate. In astiel de saloane sint Internati bolnavit eu infectii de acelasi gen, spre exemplu numai bolnayii cu difterie sau scarlatini. La intrarea tn salon este ecluza In secfille de boli contagioase sint saloane de un loc eu ecluzd, saloane-semiboxe §i saloane-hoxe, Salonul semiboxa consta din salon, ecluza gi loc sanitar (fig. 84) Neajunsul saloanelor semiboxe consta in faptul, e@ bolnavii sint internati aici prin coridorul general, in acest caz este posibila insaminfarea coridorului si a altor saloane cu microflora patogend. Boxa deplind garanteaza absolut prof laxia infectilor aertene (lig. 85) Ea consté din tambur exterior, bloc sa nitar. salon si ecluza. Bolnavul este internat in-boxa completa prin tamburul exterior (daca sectie se alla la etajul doi, se cons. truieste © galerie special). Personalul me.Fig. 84, Schema saloanelor-semiboe eu camera de baie comuna ical intea in boxd din coridorul sectiei prin ecluza. In peretele dinspre sectie se face 0 fereastra pentru observalii. Fereastra va avea sticla, Vasele se spala gi se dezinfecteaza nemijlocit In box’. Supraiaja boxei complete este de 22 m?, In boxele complete se inter neazi bolnavli cu diagnoz neprecizati, sau cu infectii intercurente. In sectile conta: ioase pentru copit astiel de sistematizare si respectare stricta a regimului sanitar di ‘minueaza cu mult sau reduce absolut infec tile Interspitalicesti In ultimul timp se construiese semiboxe sau saloane boxate de unu-doua Locuri Sectiile de boli contagioase cu. saloane. semiboxe sau cu boxe au anumite avantaje. In primul rind se creeaza conditii pentru olarea boluavilor eu uiferite inieettt. Ta afar de aceasta In saloanele boxate bolna vi pot fi internali si externati in acelasi timp, iapt eare previne aparitia iniectiilor intraspi falicesti sau a celor intercurente. Dacé sectiile nu sint mari, toate saloanele vor fi boxate, pentru un pat. In sectiile de 80 de paturi 80 % de boxe vor fi de un pat, 50% — de doua. Componenta celortalte Incdperi este prezentata in fig. 83. Seclia de chirurgie. In spitalele moderne mufiifunctionale numarul de locuri_chirur- gicale constituie de la 25 pind la 45 % din fondul general de paturi. Sectia de chirurgie tonsti din saloane gi bloc de operatic. Conditiile igienice tata de componenta sectiei de chirurgie aproape c& nu se deose- bese de cele din sectia de boli interne. Supli mentar in aceste sectit va fi sala de panse- mente (22 m). Clozetele, in special in sec lle de ortopedie, vor fi ceva mai spatioase ‘ecit in sectile obisnuite. Aci vor it instalate Innere si suporturi pentru se sprint Th saloanele unde se fla bolnavil cw rani puratente aerul este de 2—3 of! mai poluat eu agenti patogeni decit in alte saloe he. Aerul poluat din aceste saloane se poate aspindi (pina la 30 m) tn coridoace, ajunge pina la blocul de operatit. De aceea bolnavii cu plagt infecte vor fi internat in saloane aparte din eapatul coridorului eft mai departe de blocul de operati Drept © particularitate a secfilor de chi urgin se considers. loral chienrgical, in Spitalele moderne — seetia de operat, care este cel mai complicat element funcional al spitalatu Aclualmente func{ionea2a doua variante de orgaiiizare a sectilor de chirurgie. In prima varianta Tiecare sectie isi are blocul siu operatoriu. Pentru a preveni raspindirea infectii inraspitalicesti pe eale aeriand blo cul operatoriu se amplaseaza inis-o.arips sau inte-un bont al eladiri. Tn varianta. a doua — citeva sect de chirurgie au un com: plex chirurgical, © sala de operatie va ti Pentru 3040 bolnavi. Complexul de chi rurgie ocupa sau o parte a cladirii, un etaj aparte (de obicei, cel de sus), sau cladireaparte, anexata la sectia de chirurgie sau uunita cu ea printr-o galerie incalzita. Tn ultimul caz forma Incaperilor complexului inaltimea lor nu depinde de parametrii sec- tici. Varianta a doua de sectii operatorii este mai convenabila, asigura o izolare perlecta de seetlle statfonare. Complexul operatoriu va avea 0 comuni care comoda cu secfille de chirurgie, sectia de reanimatologie-anesteziologie, cea roent- ghenologica si de sterilizare. In complexul operatoriu aparatura complicat’ si scumpa poate 1 folosita mat eficace, incaperile aux! Tiare pot fi amenajate mai bine, de asemenea ‘munea personalului medical poate fi organi- zat mai rational. In fig. 86 este reprezentat plexului operatoriu al Incaperi lor 242 schema com. si aranjarea cl opr ae n se aa at dg pistrare 2 natant carte siete cL comers caPertae Feary de tedrs ale option, 15 de tontare = Tn complexul operatoriu nate pentru operatiile curate” si cele fecte* vor fi aparte, izolate intre ele, Din puinet de vedere igienic Incaperile pot fi gr pate rational in sterile, deosebit de curate si curate, La primul grup de incaperi se re Ferd salile de operatic, de sterilizare a instru: imentelor, fata de eare se inainteazd exigenle aseptice deosebit de riguroase. La grupul al doilea se refera incaperile legate nemijocit de silile de operatie — camerele preoperato- ni, de narcozi, la grupul al treilea se refera ncaperile pentra pastrarca aingelui gi aps raturii mobile, de Inregistrare a operaitlor, camerele pentru chirurgi, surori medicale, aboratorul, zona ,curats™ a filtrului sani tar ‘Sa analiza mai detailat aranjarea si amenajarea salii de operatil, principala destinatie 4 careia const tn erearea conditiilor ‘optime de lucru al brigiail operatorii si in profilaxia complicatillor septice. ‘Actualmente salle se fac pentru o singu- r4 mas de operatil, Salile de operatli eu mat multe mese aut garanteard cueatenia aera si comoditatea in lucru a brigazilor opera- Torii. Astiel de sili influenteaza negativ asupra psihicului bolnavilor. Masa de opéra- {ii gi zona de Tucru a personalului ocupa cirea 3_m in diametru, de aceea suprafata salii de operalit va fina mai mie’ de 36m’, astlel raminind neocupati o zona de circa 15 m. Pentru operatii complicate, la care parti: cipa o brigada mare de medic’, sint necesare sali de 45—50 m’. Inditimea sailor va fl nu mai mica de 3,5 m Perefil salii-de operatii vor fi netezi, usor lavabili, vor putea fi preluerati cu solutii dez- infectante, Toate comunicafille $i conductele vor fi montate fn interiorul perefilor. Se re comanda, ca salile de operatie sa fie colorate cu yopsea de ule! de culoti mate deschise sgrisdeschis sau gri-veraui, aceste culori In- Taturind netitatea si avind actiune favora- bila asupra aparatuiul vizual al chirurgilor Tavanul de asemenea va fi vopsit ett vopsea de lei, jar dugumeaua va fi acoperita cu plici de teracota, putin inclinata spre iesire Feresirele sali de operafii vor fi orientate spre nord, coeficientul de iluminatie fiind de 1:3 — 1:4. Usile sali de operatii se vor inchi- de bine. In unele (ari, pentru a se crea con Lilli Stabile de munea (in privinta ilumina- tie! — microctimatului) pentru chirurgi 2e construiau séli de operatii fara ferestre. Dar practica a demonstrat, e& asemenea inca- peri prezinta disconfort, medicti obosese mai repede, au dureri de cap 3. a Munca chirurgului si personalului medi- cal solicita o incordare vizuala, cea ce ne- cesiti iluminatia artificial deosebiti. Ea frebuie si fie: 1) de o intensitate mare (la Jocul de operatie — 3000—10 000 le) ; 2) spec: cul iluminafied artificial si tie aproape de cel natural: 3) si mu fact umbre pe masa de operalit 4) s8 excluda netitatea directa sau reflectata a sectorului de operatie si in adineul rani; 5) eorpul de iuminat si nu emita radiatie termica intensa, ce ar putea incalzi capul chirurgilor sau ana (tempe ratura aerului la 50—60 em de la sectorul de operatie nu trebuie sa depayeasea tempe- ratura generala a s@lii mai mult de 23°C). Huminatia generala a sali trebuie sa fie de o intensitate suficienta pentru munca so- rei de operatie (manipulari cu ace, material de sutura — instrumente) si a anesteziolo- gulul, care face observatii asupra tegumen- telor 34 mucoaselor. reactie’ pupilelor halna- vilor operati. Drept surse de lumina pot fi folosite lampile incandescente sau lumi- niscente de lumina alba. [uminatul general minim va fi de 200 Je, cel optim — de 300— 500 Ie Pentru chirurgi conditiile vizuale optime depind de sursa ce ilumineaza cimpul de ope- ‘atic, culoarea (netitatea) oblectelor si supra fetelor din preajma. La masa de operatie sint rationale dispozitive pentru roglarea in- tensitajii unghiului de cAdere si departarit fascicolului de lumina, aceste dispozitive find manipulate cu piciorul. Pentru ilumi- natia locala In salile de operajil se folosese corpuri de iluminajie incandescente, care nu fac umbre, Intensitatea iluminalie zonei de operatic de- pinde de adincimes rane, cocficientul de refrac: fie a supratetei operate, cl oscilind jatre 0,05 3 Dis, mal freevent. de O16 (eoclicientut de refras tie a singelui)- fn timpul operatilor complicate, spre exemplu, la ficat sau inichi este necesard diferentieres suprafelel de euloare intunecaté in adincul rani, coeticentul de reiracile sl cdrela teste de 0,05--0,15. In asemenea cazuri netitatea optima se considers de 500 cd/m, coeficientul de reltactie find de 0,05—0.5, va Ti necesara o lu ‘mind cu intensitatea de 3000010000. Ie (ne- titateam30000% 0,05: 3.14500. ed/m? ; netita tea 10000% 0,15 : $,14—=500 cd/m'h Ta munca chiewrgului are importanta nw mum netitatea rani, cl st raportul dintre netitatea 31 a supraieteior inconjurdtoare. Este de dori 4, acest raport $8 nu depageases 1:2 (optim) — 1:3, Daca in jurul nil se pune eearsafalb raportul dinire. nelitati este de 0.15:08—1:53, acest freind un disconfor! vizual- La intensitatea de ls ‘mina de 10000 lc netitatea cearsafului alb este de 10001 0.8 :J,14=1 200 cd/m, eeea ce constituie confort viewal. De aceea actualmente in salile de ‘pera se Yolosese ceargafuri si faine de culoare verdevalbastruie sau verde, acestea avind coele- ientul de retractie de 0,340.9 :0,3—172). Aceste calor sint ca un ,supliment™ ta culoarea rosie a Singelu, astfel relina exeitindu-se mal putin, are © capacitate de vedere mal indelungata (treclad vederea de la © rand la fond). Starea celui operat, capacitatea de mune’ 4 chirurgilor depinde de microclimatul sa lit de operatii, Parametrit_mieroclimatulut 243pentru bolnavul operat si pentru chirurgi difera. Dac temperatura aerului este mai mare de 26°C 1a bolnavi se observa o intensificare @ procesului de termoreglare. Daca, i temperatura este mai joasa de 17—15* navi racese {Te perioada de vari pentru’ majoritates chi rurgilor se considerd optima temperatura acral tle aproximatiy. 25°C, Individual ea varlaza tatre 1727 DE BPC, Im S. U. A drept temperatura ‘optima si penteu, pacienti 31 pentru chirurgl se considers ST 20°E. tn Anglia — 18-216, Tn RF. G. ca ajuioral instalatir microclimat arte Ticiat” se poate regla temperatira dupa dorinia shiurglior — imtre Tes “258°C. unitate de S058. Uimiditates. acrului de 0% 31 mai Inaita ditminuea2d pericolul explozie| substanfelor nareatice volatile "aceasta fing causata’e Cleceieitaten statica potentata, Savantii sovietiei au stabilit, e& vara tem: peratura optima a aerului in satile de ope aii este de 20—22°C {iarna 19—20°C) uumiditatea — de 50—55 %, viteza eurentilor de ger — pind 1a 0.1 m/s. Microclimatul optim si stabil in salile de ‘operatit poate fi creat — se face baie eu solu- {il antiseptice, Dupa baie personalul imbraca Tenjeria sterils, pantaloni si bahile. Dupa prelucrarea antisepticd a miinilor in sala Preoperatorie personalul imbraca halate ste de tifon (6-8 straturi) pe nas si gure, manusi sterile Sta constatat, c& lainele de operatic pot indeplini functii_antiseptice timp de 3—4 ore. Mai tirziu ele isi pierd sterilitatea. De aceea se recomanda, ca personalul, ce Iu reaza in saloanele ‘antiseptie, la bolnavii Uupa Gausplantalli” ale organelor, $481 schimbe hainele peste 4 ore. Au fost obtinute date importante despre funetia antiseptic a mastilor de tiion. S-2 consiatat, ca ele putin, dar totus! sint per Imeabile pentru picdturile mari, aeestea se Gimentindu-se apoi pe manusile chirurgitor siin zona de operatie. In 25% cazuri com Plicatille septice postoperatorii erau prove cate de aveleasi specii de stafilococi ce au fost insamintate din eaile respiratorit ale chirurgitor De aceea se recomanda, ca In timpul ape. ratillor si mu se vorbeascd prea mult, ca personalul sa nu aiba dinji catia(i sau intla ‘mati ale cavitatit bueale sau ale rinofarin gelui, Functiile antiseptice ale mastilor se marese daca inainte de operatie ele vor fi 244 bibate cu ulei de vazelina. Mastile obignuite nnelmbibate vor fi schimbate peste 1,5—2 ore de lucru. Bolnavii de asemeuea pot ji surse de in- fectare a aerului din silile de operatie, de aceea inainte de operajie ei vor fi pregatitl special Toate instalattle, utilajele din sala de ope- ratii vor fi dezinfectate in prealabil, iar instrumentele, materialul de pansament — sterilizate. Sint elaborate masuri speciale de dezinfectie a aparatelor complicate si celor cu optica ce se folosese In salile de operat Se considera eficace dezinfectarea gazoasé cu oxid de etilena, Insa aceasta numai cu ajutorul conditionatoarelor, ceea ce este im portant pentru zomele climatica valde 3 toride. Este necesar, ca in salile de operatit parametrit microclimatutui s8 poata Ti reg: lati. Incalzitul salilor de operatit va ft central, ‘eu apd sau radiar — prin panouri de pla‘on saw pereti. In silile de operatii o mare im portanté are mentinerea aerului eurat Tn timpul operatilor aerul se polucazs cu vapori de eter, fluoretan si alte substante narcotice volatile. In unele cazuri in salile de operatii au fost depistati vapori de eter in concentratii_ de 300-400 mg/m?, cea ce depaseste C. Max. A. a acestel substanie pentru aerul zonei de muned, ‘Si mai mare important o au masurile de profilaxie a poluarii aerului salilor de opera- {ii eu bacterit. Studiile efectuate tn 12 spitale din Anglia au elucidat, ca aproximativ in 80% de complicatiile septice sint eauzate de acral poluat cu bacteri Suise de pulusne x aer ula sililor de upe ratit cw bacterii sint bolnavii si personalul medical, De aceea toate masurile trebuie si fie orientate spre diminuarea ,potentialulul” acestor surse de poluare a aerulul Nu se admit la Iueru tn salile de operati persoanele cu leziunl sau cu erupiti purulente ale tegumentélor. Se recomanda, ca mfinile sa ie ingrijte, tratate cu ereme bactericide Inainte de operatie personalul va face dus ia filtral sanitar al bloculsi anerataria. Sa constatat, e& In unele cazuri dupa dus au marui de bacterii depistate pe tegumente ‘erescut in loc sé scada, Aceasta se explica prin descuamarea epidermisutui in. timpat spilatului. Deaceea in uncle cliniei, unde se face transplantarea organelor, se va utiliza deasemenea baia cu solutii antiseptic| Dupa operatie sala se va deritiea perett si dusumeaua se vor spala cu 0 so” lutie dezinfectanta gi apa fierbint, incaperea se va ventila bine Dar toate metodele enumerate mai sus nu pot preveni in masura cuvenita infectarea aerulul, aceasta crescind de 1a 500—600 de unitai la metru cub inainte de operatie pind Ja 1 090—1 300, uneori pina La 6 000—12 000 microorganisme la | m*, In aerul salilor de operatie pot fi depistati.stafilococi_ hemoi- tii si tulpini de stafilococi patogeni Tate-o oarecare misuré aerul poate fi dex infectat cu ajutorul lampilor bactericide, nu- mérul necesar caleulindu-se din eonsiderente 3 Vt la 1m? de aer. Lampile bactercide fi xate pe perefi, tavan Sterilizeazi aerul, supra- fefele peretilor. dusumelei, mobile, ele fiind introduse in eireuit iainte de operatie sau la Inkreruperi Pentru respectarea aseptcii in salle de operatii © mare importants au. instalatile autonome de ventilare mecaniei — prin as- piratie-exhaustare, Pentru ca in sala de ope- ratii s& se injecteze aer cura, in prealabil se va face o epurare dubla — se eurata de pral $i bacterii. Multiplul de schimb in salile de operat aseptice va fi de -+6—5, in cele sep- = egal. In salle aseptice aspiratia aeru- lui va predomina asupra exhaustarii, astfel prevenindu-se aspiratia aerului poluat din in- caperile invecinate. In eazurile, cind se folo sesc conditionatoare, ele pot asigura un mul- tiplu de -+8—10. In salle de operatie ori iiiul de ventilate de aspiratie va fi instalat in partea de sus a unuia din peret iar eel de echaustare — la peretele opus, aproape de podea (fig. 87) Astfel de ventilatie diminueaza poluares microbiana de 2—4 ori. Indicele mierobian la siirgitul rilei de operajie scade pina la 1500—2000 1a 1 1, complicatile postopers- tort septice de asemenea scad considerabil Dar’ avesti indici nu satisfae chiturgia contemparana. Tn silile de transplantare a organelor este mecesar, ca poluarea bacte riana si nu depaseasca |—2 wnitati la Lm? fe aer, far stalilococli patogeni sau sirepto cocii hemolitici sé mu fie depistat in cel pur tin 260-600 1 de ocr. De aceea in ultimil ani, atit in UL RS. S.. cits in alte {ari se fac panouri perforate de netraj mare (3X3. m) montate in plafon si cthaustat prin otfieil instalate la podea si sub plafon ling unul din pereti (Vig. 87) Fig, 87. Schema ventilaie! sali de operatit prin aspiratie st exhai Daca in sald de operalii aerul se asigura eu viteza de 90 «m/min mmultiptal de sehimb atinge 15 ori pe or. tn timpul operatilor complicate si indelungate injectarea aerului sala se mareste pina Ia 60—180 m/min, astiel multiplul de schimb find de 30-90 oF, Aaceasti ventilatie ereind in jurul mesei de operatie 0 perdea de-aer steril. Daca in in capere se aspira aerul cu viteza de 60 m*/iin indicele microbian scade pina la 30-100 mieroorganisme la 1m stalilococii pato en lipsesc, iar complicatile postoperatori Plogene scad de 3—4 ori ‘in unele {ari occidentale salle de opera tie sint dotate cu instalatit de ventiatie, care asigur’ multiplul de sehim de 500—700 de oti pe ord, astfel menfinindu-se aproape ste IL anitati de aaprofiti la tm! de eer) In aceste sali se fac operati, care necesita condift aseptice maxime: operatii la oase, articulafi, 1a inima, vase, ete Existé"sf 0 alt’ metoda de mentinere. a conditllor aseptice in timpul operate 245,Brigada operatorie lucreazi in masti de plastic si scafandre impermeabile pentru aer, In ele infiltrindu-se aer steril pentru respi ‘evacuindu-se cel expiral, Capul celui operat de asemenea este izo: lat de sala de operatii printr-o perdea de plastic. Sub aceasta perdea” luereaz’ si anesteziologul. In astfel de conditii aseptice chiar s1 in cazurile celor mat Indelungate $1 traumatice operalii complicatiile postopera- torii mu depasesc 0,3%. De aici rezulta priori- tatea costumului ermetic (ata de halate, folo site de obicei in sala de operatii. In alara de aceasta, studiile au aritat, cd aerul se’ po ueazé maximal in zona de lucru a aneste- iologului la eapul bolnavului, fapt ce nece- sitd izolarea acestet zone de cea operatorie. Un caz interesant — la temperatura de 16 25°C gi umiditatea de 50 5595 in acr ae episteazé un numar minim de bacterit. In aceste condi{ii mieroelimatice aerosolul ce confine streptococi, stafilococi, pneumococi se autosterilizeaza, pe cind aerosolul ce con, fine bacili piocianici rezist4. In lipsa oame- nilor in incdperi bacteriile din aer pier spon- tan, astiel, In decurs deo ora numarul de hacterii din aer micsorindu-se cu 90%, Acest fapt si considerafie pentru men- tinerea sterilitatii in sala de operat In sala de operatii bine dereticats (dupa inlatn 2 istrumentelor, materialelor de pansament murdare, a singelui) si inchisa se creas condifii optime pentru autosteri- lizare. ‘Sectia de policlinicd. Policlinicile si alte Institulii medicale de tip ambulator constau in fond din sali de asteptare, cabinete medi cale, diagnostice si curative. La intrare se afld foaierul, care are legatura cu vestiarul si registratura. Nu se recomanda constructia tnor sali mari de asteptare, deoarece in ase menea cazuri creste contagioritatea bolna- vilor eu dliferite boli. Im policlinicele de tip Aeceniralizat peniru asteptare pot {i folosite coridoarele, ele avind o litime de pind la 3,2 m. Coridoarele vor fi bine iluminate si Ventilate. Cabinetele de iziatrie, dermato Venerologie, ginecologie, roenighenologie vor aNea sali de asteptare aparte. Aglomeratia bolnavilor in policlinic} poate fi evitata prin organizarea corecté 0 lucruluf, In. cabine {ul roentghenologic Iuerul va fi organizat astfel, ca bolnavii de tubereuloza sau cei Suspectati de ea sa fie examinati im anumite ore. Supratata minima a cabinetului medical va fi de 12 m?, a celui specalizat — de 15— 15 m2, Ferestrele eabinetelor nut vor fi orien tate spre strazile cu circulatie intenss, 2g0 rmotoase, orientareageamurilor nu este reglamentata, dar este de dorit, ca s8 se tin- da spre nord Polictinica penteu copii va fi izolaté de cea pentru adulfi, Intrarea in policlinica pen tru copii se face prin ,boxa—filtrus, unde sora medical converseaza cu parintil,exa rinind tegumentele copitului si masurindai temperatura. Copii suepectati de vrea hoalt contagioasa vor i indreptat in boxa special, ce are fesite directa in afard, Tn_polelni eile pentru copii silile de agteptare vor ii decentralizate. In afara de clozete separate peniru baieti gi fetite aict va fl camera, in care se pastreazi vasele de exeremente pen- tru copiii_mici, instalati pentru evacuarea murdariilor, spalarea si dezinfectarea vase- lor Capitolul 38. SECTILE DE RADIOLOGIE In medicind exista gase tipuri de sectil radiologice : I — sectii roentghenodiagnos- tice ; 11 — sectie de teleradioterapie ; III de terapie cu substanje actinice ,inchise* ; IV ~de terapie cu substante actinice .deschi- V — sec(ii diagnostice cu. substante jce ,deschise” ; VI — sectit mixte. Cele mai rispindite tn institujile medi cale sint cabinetele sau sectille roentgheno- diagnostice. Conditiile igienice ale acestor cabinete depind de necesitatea protectiei ac- Uinice a personalului si persoanelor ce se 246 aila tn incéperile invecinate (vezi tab. 3) Seefille roenighenodiagnostice vor fi amplasate la etajul de sol al blocului princi pal, intr-o parte a eladitii sau intr-o cladire anexata. Sectia roentghenodiagnostica consti din cabinetul (supraiata de 36 m!) eu apa- ratul Roentghen, camera de dirijare gi labo- ratorul de developare a peliculelor. In afara de aceste inciperi principale, in sectile res- pective va fi cabinetul medicului, 0 eabina pentru dezbracarea pacientilor, cabina cu so- fa, sala de asteptare.