cn sag te at sae at fe niece sat ina et Pe ena icine item eeancobane EC iuae te wee fe tt Fete ai tet He ae ee eee heres ee Chern rein ote cronaitemeraaats Cigna ans ees feild aces relate feet 2a i cel special. In grupul pregatitor vor fi estat ate i neat thse hho siti at at feieiy eta probe — cele de forta gi rezistenta. In gru- Capitotut a1 pul de baza se vor ocupa elevii, care au o pre- fatire fizica suficienta — din grupul inti $i oj de sanatate. Grupul special se completea- za cuclevi din grupul patru sicinci de sanata- te, lectille de edueatie fizicd facindu-se dups tun program special extrascolar. Elevii care au o finuta incorecta sau picior plat vor trece un eurs de gimnasticd de core. tie in afara orelor de curs. Eficacitatea inalta alectilor de educatie fizica pentru fortilicarea shnatatiiarala, ¢8 elevil pot fi eliberati de lec lille acestea numai avindu-se motive serioa- se {ridicarea temperaturii corpului, men: struatie 5. a.) Ediucatia fizica a copiilor din toate perioa- dele de virsta va fi insofita de masuri de cd lire, acestea sporind rezisten{a organismulut fata de factorii nefavorabili ai mediului in conjurator, In acest sens vor fi practicate pro- cedurile cu apa, baile de ger si de soare, res: pectindu-se principiile generale. ale caliri Eieetul de cdlire poate ft atins gi exeluzin du-se din viata cotidian’ a eopilului scondi tiile de sera, acestea necontribuind la antre: znarea mecanismului de termoreglare gi astfel slabind organismal. Calirea cotidian’ se face legindu-se rational imbracamintea (con- form anotimpului si stirit vremii), creindusse in incaperile inchise un microclimat rational, ‘educindu-se deprinderea copiilor de a se afla in aer liber in haine relativ usoare in orice timp. BAZELE IGIENICE ALE INSTRUIRIL COPIILOR $1 ADOLESCENTILOR INSTRUIREA IN PERIOADA DE VIRSTA FRAGEDA SECEA PRESCOLARA Instruirea este 0 activitate planitieata, ata spre obfinerea anumitor cunostinte, prieeperi si deprinderi Elementele instructive sint ineluse in Iu cru] educativ in toate perioadele de virsta, ‘ i L 48 activitatile de dezvoltare a vorbiri, deprin: derile mottice contin clemente instructive. Acesie activitati se fac in una din fazele, eind copilul este treaz, durata lor ftind de 8 10 min, Programele de invatamint pentru copii de virsti frageds i prescolara au fost revazute, durata leelillor — marita, deoarece investiga: 212 fille speciale au aratat, ca in conditii respec- tive organismul copiilor de virsta pregeolara dispune de posibilitati psihofiziologice mat ‘mari decit se credea, 4 ei pot insusi mai mul te cunostinfe si deprinderi. Dar aceste con cluaii tcebuie controlate, cu scopul de a deter mina care-i ,pre{ul” real al acestor deprin deri si cunostinte, daca activitatile intense mur se reflect asupra cresterii gi dezvoltaril, In programul pentru erese sint prevazute 15 activitati pe saptamina, cite 810 minute pentru Tiecare. Cu virsta durata activité lor se mareste. Copiii de la | an si 6 luni pina Ja 2 ani aw zilnic cite doua activitath de cite 10—12 minute fiecare. In grupele de 3 ani se ac doud activitati de cite 12-15 minute fie caren grupele de 4 ani — 1 activitati pe sap- tamind de cite 15-20 minute, patru zile sefac elte doud activitati pe 2i (in prima gi a dows jumatate a zilei), 0 saptamina — ‘rei activitati — doua dimineata si una dupa ma sé, In grupa medie (5 ant) patru zile pe sap. tamina se fac cite doud activitati dimineata de cite 15—20 de minute, far intr-o zi — trei activitati — doua dimineata si una dupa masa, In grupa mare si in cea pregatitoare se fac cite 14 activitati pe saptamin : patru zi le cite 3 activitati (dowd dimineata si una dupa masa) si intr-o zi — 2 activitati dimi- neata, Durata acestor leetii in grupa mare e de 2025 min., in grupa pregatitoare — cite 30—35 min. Continutul activititilor de aseimenea s-a completat si include notiuni ele- mentare de matematica, dezvoltarea vorbirii, limba materné, desenul, arta aplicati, lect de constructie, de educatie fizicd gi muzica. imbata este zi libera. Investigatiile speci- ale au aratat, ca la primele leetii se va preda dezvoltarea vorbirii, nofiuni matematice, la urmatoarele se va preda educatia fizied, mu rica, arta aplieativa s. a., dupa masd — ar {ele aplicative : desenul, modelarea. Activ: tatile zilnice in grupa pregatitoare trebuie si se apropie de regirmul elevilor din clasa intiia, Intre activitati se iac intrepureri de 5—10 mi nue, acestea find folosite pentru jocurile mo bile. Continutul si metodele lectitior in grupa irageda si cea prescolara sint diferite : daca in grupa de cresé activitatea decurge sub for sma de jocuri distractive, in perioadete urm: toare de virsta elemental jocului treptat seade. In institutiile prescolare activitajie se vor face in condifii igienice obignuite, adicd in imieroclimat si conditit sanitare optime, se va respecta igiena personala de etre copii. Tn timpul cald activititile se vor face aiara in aer liber. O atentie deosebité se va acorda ju- cariilor si allor materiale didactice. Ele vor Ji spalate cu peria, cu apa fierbinte de 50°C si spun, periodic vor fi dezinfectate, in mod Special va fi dezinfectat nisipul de joc. Pen- tru deziniectare vor fi folosite lampile bacte- ricide B. U. V.—15, B.U.V.—30, Unul din ele- mentele importante ale asigurarii sanitare a activitatilor este alegetea corect3 a mobilie- Tului necesar In dependent de inaltimea co: pilului. Este necesar ca copiil sa fie asezati corect fa{8 de sursa de lumina (din stinga) lumina sa fie de o intensitate suficienta (100 lc — limpi ineandescente, 200 le — lampi lu miniscente). Educatoarea trebuie s& aibé gri {ja de finuta copiilor in timpul activitatior, sa lise dezvolte extensoril spinali. Activitatile de modelare cu plastilina se vor face pe seinduri netede, copiit vor imbraca sorjurt. La slirsi tul activitatii copii isi vor spala miinile. INSTRUIRFA IN SCOLILE GENERALE In U.R'S.S. invatamintul general este ob- ligatoriu. El se Iniaptueste prin refeaua de scoli medii complete (de {0 ani), necomplete (de 8 ani) sau scoli profesionale. Organiza rea instruiril in scoli se bazeaza pe imbinarea succesiva a Invajamintulul cu munca, Cesinjele igienice fat’ de regimul invata- mintului in geoli inelude urmatoarele : res- pectarea regimulut zilel, organizarea rajiona- [aa procesulul de tuvajauitut gi de outlind a elevilor, orarul lectiilor, pregatirea temelor pentru acasa, Particularititile regimului struire in clasele pregatitoare ‘iin clasa 1 de In Jara noastra In clasa Inti se duc cop care au implinit virsta de 7 ani. Pe lings scoli sau grddinie se creazd grupe speciale, unde invatamintul primar incepe de la virsta de 6 ani. Instruirea de la 6 ani are anumite dif cultati si necesita un examen medical riguros. Cercetarile speciale au aratat, ca limitarea activitatii motore a clevilor din grupele pre- Wititoare micgoreazd labilitatea sistemului nervos central. Sezutul indelungat in banca necesita incordare staticd relativ mare, aceasta contribuind la formarea in scoat{a cerebrala a focarelor de excitatie permanen- ta, care, le rindul lor fac ca copilul 36 obo seasca mai mult decit la munea intelectual sau fizicé dinamica, Pentru copiti de 6 ani serisul si cititul de asemenea prezinta o difieultate, Serisul ne- cesita incordarea muschilor umbilicali ai mi nil, acestia ilind inca subdezvoltati, Studiile in domeniu au demonstrat, c4 lectura prezin- 18 um obiect grew nu numai pentru copiit de 6 ani, dar si pentru cei de 7 ani. Lectura de la distanta mica necesita o incordare a muschi- lor de acamadare sia celor locomotor, in ata Fa de aceasta copili trebule si deslugeasca parfile mic ale iterelor. De aceva se recoman da, ca serisul sau lectura In grupa pregatitoa- re'sa nu dureze mai muft de cine! minute. 0 particularitate importanta a organismului co 213Prd tet Dupe Dua t aa a ile fr ei de munch Lue eu loc de muncd (prima ~ a dows) a ee esa ea Fig. 73, Dinamice capacitatit de muned a elevilor (clase 6—T) in decursul zilel eu leet de munch lestasurate tn diferte Locuri plilor de virsta de 6 ani este, c& primul sistem de semnalizare la ci este mai dezvoltat decit al doiles, Primul semn de oboseala al copilor ({aza intiia) se manifesta prin agitajia moto- ich, aceasta Tiind caracteristica penten ira. dierea inbibifiei de protectie — copilul devine ‘molatie, somnoros. Toate aceste studii dove: dese, c4 e necesars trecerea treptata de lain struirea in gradinitele de copii la Invajamin tul in scoala Gerinjele igienice fat de regimul de in struire a copiilor din grupele pregatitoare sint urmatoarele : numarul de leet in prima} tri mestru un trebuie si depaseasca de 3, iar du rata lor — 30 minute. E recomandabil de ase menea reginmul cu lectti de 45 de minute divi zate in doua de cite 20 minute si intrerupere de minute. Im acest caz pe ti se fac 6 lectit a cite 20 minute fiecare, Recreatiile dintre lec- {ile mari (de 45 minute) trebuie sd fie de 20— 25 minute. La mijlocul séptaminii (miereurea, joia) se recomanda o zi de relaxare in decur- sul careia se fac excursii sau alte activitati ‘mai putin obositoare, In trimestrul al treilea copiii din grupa pregatitoare au 0 saptamind suplimentara de vacan{a, Luerul pentru aca- Sa nu li se da, totul se face in timpul acti Aalilor 1a gradinita. Studifle igienice gi psiho- fiziologice ale modifiearilor funetionale In or ganismul copiilor din grupa pregatitoare au aratat, ca copili de 6 ani sint capabili de mun sistematica si dupa indicii de reusita nu 24 ramin de cei ce au tnceput sa invete de la 7 Experienta de mai multi ani a dovedit,c& copiii de 7 ani nu numai ca sint apti de scoala, dar gi seat necesitaten den tovite, La 7 a ‘numai aproximativ 713% din copii biologie sint ramasi in urma simu sint pregatiti penteu scoala, S-a stabilit, ca durata lectiei de 45 de ‘minute pentru copii de 7 ani e de asemenca obositoare, mai ales in jumatatea ¢ doua a leclii, de nceea 0 eapacitate inalta de mune poate fi atinsé numai daca durata ou va de- isi 30—35 de minute. S-a constatat, 8 po sibilititilor functionale ale copiilor de 7 ani ‘mai mult le corespunde regimul antrenant de Studi efnd tn primete doa Ini ale ant de invajamint se fac cite 3 leefii ew durate de 30 minute, in urmatoarele dou luni — cite 4 lectii a 80 minute fiecare. Incepind cu trimes trul al treilea ziua de scoala este aleatuith din patru lect a cite 85 minute iecare. O a tiune pozitiva asupra capacitatii de munca 0 au lectile eombinate, in timpul carora cop au diverse activitayi. Pentru a mentine capaci- tatea de muned, # prevent dereglarea finutts a proteja osiii Se Fecomanda pauza activa la mijocul lectie. Siructura lecilor In clase inti trebuie si fie de asa gen, ca sa stimuleze activitatea didacties a elevilor si s8 se foloseasca diver se mijloace de instruire, Se recomanda s8 se invele scrisul stind drept in baned, dar muaplecat, deoarece aceasta din urma schimba jimuta elevului, sctioneazd negativ asupra va- 2ului. E stabilita eficacitatea intreruperilor diferengiate tntre leefi, prima find de 15 mi ute, a doua si a treia ~ de 20 min. La prima sia treia recreatie se va activa liber in acr curat (Jocuri, exereiliifizice), la recreatia a doua se va lia micul dejun cald. Este reco- mandabil, ca toli elevii din clasa intiia sa fie Jn grupuri cu regim semiintern, acestea inclu Zind in regim gi somnul de zi de 1—1,5 are Lucrul peniru acasa elevii din clasele prima- re trebuie sa-l faca in 45 min, cel mult 0 ora, Particularitafile regimului de instruire a elevilor din clasele medii si superioare Intensificarea muncit intelectuale a elevi lor dupa progeamele noi, caracterul curbei ‘capacitatii de munca in decursul zilel si sap- autuit are urmatorul a la elevit di lasele Intiia — a patra, incepind cu primele lectii si terminind eu anul de studi, cap: latea de munca scade la lectile a treia —~ a patra, incepind cu primete leeti gt terminind ‘cu anu! de studil, ea de asemenea scade. La deviiclaselor a cineea —~ a saptea si a opt fa zecea capacitatea de munca scade la lectia a trela — a patra (datorita proceselor de autoreglare din organism). datorita acestut proces la lectia a cincea capacitatea de munca lar creste, micyorind-se apoi spre sfirsitul lectilar (ia # Gea). La elevii claselor a ze tea funejiile sistemului nervos central scad simfitor la a treia — a patea fectie si continua si scada pina la a gasea. Astiel, studiindu-se schimbarea capacitd fiide munca, s-a constatat, ca lectia a patra in clasele primare si a sasea in clasele supe: Hoare au un randament gi eficacitate mica lig, 73) Ince priveste durata lectiilor, de mali ani sepractica lectia de 45 minute. Ar fi recoman- ‘abil, ca pentru elevii din clasele medii, pen tucei din scolile de tip sanatoriu, copiit bol- navi de psihoneuroze, reumatism durata ler fie) sa fie de 40 min, deoarece in ultimete 5 minute se observa o aboseala intensa, Cerinte igienice deosebite se inainteaza fa- ide organizarea rajionala a lectiilor difici ie in clasele primare. In clasele a doua — a rei sint binevenite lectiile combinate. Ta cla- le superioare lectille se fac in mod diferit, dependents de obiect, tem’, Actualmente se practic leet cu folosirea mijloacelor teh nice de instrure, activizarea facultaji eognit ve a elevilor dies Planurile didactice tip prevad tn clasele primare (1—4) saptatmina de lucru de 24 ore, far incepind eu clasa a cincea — de 30-—36 ore de lec{i obligatori. In scofile nafionale hhumarul de ore este mai mare, deoarece se invata doud limbi — materna si rusi. Anali- za curbel capacitajit de muted im decursut SAplaminita ardtat, cA cea mai scdzuta este tuni — th reaultatul organizaril nesatisfaea toare a odihne! de duminia. La elevi elase- lor a treia sia patra se observa o scddere & capacitatiide muned in mijlocul saptaminii — Iiercutea, ea rezultal al procesulul de aulo- reglare a organismului. In urmatoarele dou dile capacitatea de munca ia creste, far stit- bila seade din nou La elevii din clasele medil cea mai joasd capacitate de munca se observa lunes $1 vi- petedeg ele dhocie ate eT prima jumatate a saptamini. Cerintele igien te fala de planificarea anului de invatamint Sint urmatoarele : primul trimestru — 68 de ale ew 5 alle de vacant, trimestrul al doilea dread 50 de alle cu 12 zile de vacanta, tmestrul al treilea ~ 73 de zile (vacanta 7 2: te) sf trimestrul al patrutea — 80 de zie in- lusty examenele. Aceasta structuré a anulut de invatamint e destal de rationala, observin du-se oboseala sporita Ia slirsitul lui numa Ua clevi claselor a treia si a zecea Oraral lectillor do asemonea trebuie aled- tuit tintnduese cont de eapacitatea de munca in decursul saptaminit, Tn ofele sf zilele de vil ale capacitati de muncd se reeomanda lectile grele si obositoare, la acestea refe findu-se matematica, limbile straine 5. a Lectile obositoare eauzeaza modifier func tionale substantiate, chiar daca reusita a aceste oblecte ramine inalta. La lectile grele se refera acelea, pe care elevi fe ineep din now Sau care solicita o memorizare.detallata Asifel, in clasele Inia — a trela cel mai di- ficiobieet se considera lectura, In clasa a {rela — slinfele nalurh, intr-a patra, istoria, intra cincon — geogratia,istori, botanica, intra sasea — fizia. In clasa a saptea capa citatea de munea scade dupa lectia de geogra fie, in clasele a opta — a zecea — dupa ma- tematica sfizied, Majoritatea elevilor obosese dupa lectile de geogratie, chimie, literatura Pe haza acestor date au fost elaborate re- comandari pentru constituitea oratulu lee- 215,tillor. In elasele primare Ia primele leetii se Fecomanda Iectura, matematica, limba ma tern, stiinfele despre naturs — nu mai tir- iu de lectia a treia. In clasele a cincea — Saptea {a primele lectil va fi geogralia, istoria, biologia, la lectia a sasea — lizica, geogratia, literatura, in elasele a saptea — matematies si geograila, In clasele a opia — a zecea lectiile de geogratie, fiziea, chimie. Tn procesul alcatuirit orarului se vor evita lectiile dublate si cele asemanitoare dupa confinut (spre exemplu geometria gi trigono- metria), astiel de leetii obosind elevii. Lunea In toate clasele va fi numarul minim de lec tii Inperioada de pina la examene $i in timpul examenelor elevii trebuie sa respecte un re- gin rational al zilei (somn suficient, plimbari Ta aer). Elevit eu sistemul nervos slab st usor excitabil vor fi examinati prim Una din cerinele-principale fatit de tucrul de acasa este respectarea normativelor dura tel pregatiri lectilor. Se considera drept optima urmatoarea du: rata a pregatiri lectillor acasa : pentru ele vii din clasa I-a — 45 min, clasele a doua — | ord, clasele a treia — a patra — 1,5 ore, a cincea — a sasea — 2 ore, a saplea — 2 op- ta — 2 ore, elatele a novia — a 2000 — At mai mult de 3 ore, Timpul acordat tectilor casi mu trebuie sa-1 depaseasc’ pe cel op- tim cu mai mult de 30 minute. S-a constatat, ‘cd majoritatea elevilor se ispravese in terme: rij recomandabili, numai elevii din elasele in tfia gl a zecea Iucreazi acasa chiar mai mult deeit recomanda normativele igienice. Cel mai optim timp pentru indeplinirea temelor de acasa se considers orele 16—18, in virful al doilea al capacitatti de munca. O capacitate Sulicenta pentru pregatirea lucrailor de aca: sé se poate menjine, daca intre lectiile de scoala 3i pregatirea pentru acasa se va iace 0 intrerupete de 1,5—3 ore. Leetiile mai dificile vor fi fieute in’ primul rind. E de dorit, ¢ leciile Im scris si alterneze cu cele care tre: buie memorizate. Peste fiecare 45—50 minute sse vor face intreruperi de 10 minute cu exer- «ili fizice la geamul sau ferestruica deschisé. Poste 2 ore de luctu sint recomandabile plim- la aor timp de 20 minute. La activizares luerului intelectual contribuie asigurarea condifilor igienice optime ale tocului de mon ca — masa si scaunul potrivit staturii, aerul curat, iluminatia suficienta a locului de mun: Munca fizied ¢{intelectuald provoaca obo: 216 seala la copii, adica scdderea functillor, acea: sta fiind 0 reactie fiziologied naturals. Obo seala la copii are dow faze. In prima fazi survine o slabire a inhibiffet interne si 0 evi: denfiere a excitatiei, ceea ce se manifesta prin agitatia motricd, dereglarea diferentiecit. [0 faza a devia slahese amhele finneti si ce de excitare, si cea de inhibitie, copilul deveniné astenie, somnoros. Tn perioada a doua se observa o slibire a funetiet de inchidere cor ticatd, reflexelor conditionate, creste perioada lor latenta, scade sensibilitatea analizatori lor. Odihna bund restabileste capacitatea de munca si lichideazd oboseala, Dacd in timpul ‘obihnei oboseala nu trece, ea creste, transfor mindu-se fn surmenaj, ultimul avind o inilue centa negativé asupra’organismului. Pentru a evita surmenajul, volumut 2 caracterul Inicrului trebuie sa corespunda virstei si part cularitatilor anatomice si fiziologice indivie duale, iar aetivitatea intelectual si fizicd sa alterneze eu odihna. Organizarea odihnei elevilor. Recreatile dintre lectil sint necesare 5i desi! de efieace pentru restabilirea capacitatit de muned. Stu diile asupra acestei probleme au dovedit, ci durata recreatiel trebuie si fle nu mat mica de 10 iinute, altiel capacitaten de miunea nu se restabilegte. Dar In decursul zilet de stu diu sint necesare recreatil si mai prelungite. S-a constatat ralionamentul fiziologic si eies citatea pedagogica a dowi recreatii (cite 20 minute fiecate) dupa lectia a doua si a treia. Prima recreatie se face in aer liber prin odit- na activa, la o doua se ia micul dejun. Dumini- cile, zilele de odina, trebuie Folosite pentru plimbari in aer liber, in migcare (excursi in aiara orasutui, probe sportive 5. a.) S-a stabilil, cd eapacitatea de munca a cle. vilor scade spre sfirsitul trimestrului, Pentra restabilirea capacitatii de munca fiecare trie mestru are cite o vacanta, care trebuie petre- cuté maj mult in aer liber O mare importanta pentru asanarea sini tai elevilor 0 are vaean{a mare de vard, de organizarea careia in mare masura va depin- de eficacitatea oditnei gi restabilirea capaci tatli de munea, Taberele de munca si odihné, margurite turistice, activitaile sportivecu ele. mente de célire — toate acestea sint masuri efieace pentru intarirea sénatafil si sporirea capacitati de muned a elevilor. Vacanta mare este de 86 de zile, pentru elevii claselor st Perioare de 66 de’ zile.