2gomotulut ¢ atit de complicata, inet in mul te orage si raioane sint formate comisii, care coordoneaza lucrul organclor de stat, gospo- aresti, stiinfilice, sanitare, sindicale si obg testi in acest domeniu, Masurile de combatere a zgomotului co: munal trebuie sa ia inceputul de la proiec tarea 5i construirea oragelor noi, reconstrui tea celor existente sau a microraioanelor. Se recomanda s8 se faca har{i ale zgomotulut oragului, prognozindu-se prin calcul nivelul eventual, Asemenea harti ale nivelului zgo- motului existent se aledtuiese in orase, ma surindu-se nivelul in diferite puncte ale loca litajilor. Comparatia hartilor zgomotului eu nivelul maxim-admisibil permite, ca masui le de combatere a zgomotului din oray si fie precizate si realizate Misurile de combatere a zgomotului rutier au urmatoarele orientari : Drept cele mai radicale se considera cele Ichnice de combatere, orientate spre sursele ile zgomot, care prevad diminuarea zgomotu: Iu de la aceste surse prin perfectionarea sau Inlocuirea lor cu altele, nezgamatoase. In pe rioada actuala standardurile de stat pentru mijloacele de transport, strunguri gi utilaje previd limitarea zgomotului generat de aveste surse, Una din eete mai eficiente masuri de eom- hatére a zgomotului urban se considera sis- PROBLEMA LOCATIVA CA PROBLEMA SOCIAL-IGIENICA. Una din problemele sociale importante ‘este asigurarea locuitarilor oragelar si sate Jor eu locuinte confortabile. Oamenii construiesc locuinte pentru a se apara de acjiunea nefavorabila a diferitor factor climatiet (caldura, ger, vint, depuneri almosterice) si pentru crearea condifiilor sanatoase de locuit, pentru lucrul intelectual, educarea copiilor, odihna, somn, igiena perso: nala, pentru restabilirea capacitati de munca. Omul petrece in locuinje 0 bund parte din viata, deci, importanta locuintelor e foarte mare. O locuin{a bund iniluenteazé. pozitiv asupra sanatalit omului, asupra starii luli emiotive, capacitatii de munca si asupra modu. lui de tkai in familie, Problemele igienei locuintelor. Corespun- tematizarea corecta a masurilor, care previd combaterea 2gomotului prin distantare si falosirea mijloacelor speciale Aceste masuri includ : zonarea corecta a centrelor populate, construirea zonei locative in forma de cartiere, construirea arterelor cireulare extraurbane, a cladirilor-bariere, amplasarea intreprinderilor-surse de zgomot in afara zonelor lacative, alegerea corecti, minutioasa a locurilor pentru constructia sco" lilor, spitalelor gi altor obiective de acest fel (O mare importan{a, uneori chiar decisiva © au masurile administrative. La ele se refera Interdictile de claxonare, reglarea rutelor de itculatie pentru autoturisme si pentru vehi culele mari, yespectarea linistii in cartierele de locuit si pe strazi intre orele 23 seara gi 7 dimineaja si in zilele de odims, pe anumite strazi,limitarea zgomotului pradus de ampli- ficatoarele de pe strazi, piele, scuaruri 5. 2 Toate aceste masuri enumarate pot fi ef: ace numai in cazurile, cind societatea si ce- tajenii in particular se includ activ in comba- terea zgomotului. De accea combaterea zg0- motului e imposibila fara educatia igienic& ‘a populatiei. Medicii din policlinet, impreund ‘eu medicii sanitari, trebuie sé explice popu- lajiei importanta confortulut acustic pentru menfinerea capacitatii de munca, a sanatati, ‘odihnei recreatoare, pentru dispozitia buna. Gapitolul 8. IGIENA LOCUINTELOR derea locuinfelor cerintelor fiziologice si so ciale depinde de un sir de conditii si anume 1) de starea igienica a localitatilor — siste- matizarea si salubrizarea lor ; 2) tipul si am- plasarea cladirilor in eartiere ; 3) tipul si ma. terialele de constructie a cladirilor ; 4) siste matizarea incaperilor — de aranjarea si sup- rafata lor ; 5) gradul de insolatie gi luminare fa incaperilor ; 6) incalzirea si microclima ‘incaperilor : 7) gradul de puritate @ aerului ; 8) curatenia incaperilor. Toate aceste proble- me le studiaza igiena locuintelor, scopul ca reia este determinarea iniluente! locuintelor asupra sanata(ii sia modului de trai al popu latiei, pentru argumentarea stiintifiea a nor mativelor 51 reglamentarilor igienice. Din punct de vedere igienic si antiepidemic fiecare familie are nevoie de apartament se parat. De aceea easele sint planitieate si se construiesc cu diferite etaje sicu apartamente 95,separate. In oragele mari sint proiectate $i se construiese in fond cladiri inalte eu rmulte etaje gi multe apartamente, Aceasta stinghe- reste intr-o oarecare masura legatura loca tarilor cu pamintul, dar, in acelasi timp are un gir de avantaje — ramine mai mult spatiu liber pentru terenuri sportive si pentru spa- tille verzi. Casele cu multe etaje dispun de instalafii sanitare-tehnice mai perfecte, Ele au conducte de api, de canalizare, de gunoi, au ascensoare, balcoane si etajere, inealzire centrali si dispozitive de amplificare a ven- tilaliei naturale, iar in zona elimatica tori di — conditionatoare si instala(ii pentru cu- rafitea aerului de pra Repartizarea locuitorlor in ease inalte fa ciliteaza asistenta medicala si profilactorie. Astizi in cartierele nai de loeuit se eansteuiese ansambluri de ease cu multe etaje, in care sint amplasate unitate de deservire socia li — magazine alimentare, de marfuri indus triale, culinare, osp8tari, institutt pentru co Dit, bibliotesi, cluburi, sali sportive. Locuintele se proiecteaza din consideren tul, ca intr-o camera sa traidsed nu mai mult de dows persoane (adulti), lar In viitor — unul. Avind in vedere structura demogratica @ populatiei, apartamentele se_proiectenzs Pentru supratata de 18-60 m=vadieé cu 1— 4—5 camere. Normatival minim de suprataga pentru un om se considera de 9 m!. Aceasta suprafafa la inalfimea de 2,582 m asigura cantitatea de aer curat pentru fiecare om, famplasarea mobiles necesare, destu spati lier, si ce! mai important din punet de vedere igienie— separarea incapecilor apartamenta: lui dupa destinatie, dormitoare pentru adult, pentru copii — sufragerie etc. In viitor se Nor coustrui apartamente eu supraiata de 135 m’ pentru o persoans (suprafata gene rala 20 m#), aleatuite din camere de locuit (dormitor, Suiragerie, cabinet) si ineaperi iare — bucdtarie, vaterclosel, baie ¢. a difile igienice din apartamente depind in mare masura de planificarea lor, adica de aranjarea_camerelor, orientarea\ ferestrelor dupa punétele cardinale. Apartainentul tre bie Sa fie asttelplanifieat, ea si se asigure o iolare bund a Incsperilor pentru locuit de cele auxiliare pentru comunicares comoda — fara tinzi gi fara camere de trecere, sé se asi- ure o insolatie si o ventilajie bund, protectia apartamentelor de zgomot si poluare a aeru- iui, © microclima agreabi Constructia locuinfelor individuale la sate 96 de asemenea trebuiie sé corespunds tutur cerintelor igienice, dar {inindu-se cont de anu» mite particularitati ale vietii de la sat. Astel, locuinjele satesti, In afara de incaperile sus- numite, trebuie s8 mai aiba o veranda, camari cu diferite destinatii, beci ete EXIGENTELE IGIENICE FATA DE MICROCLIMA INCAPERILOR DE LOCUIT. MASURILE DE OPTIMIZARE ‘X MICROCLIME! In perioada rece a anulut microclima din Iinedperile de locuit trebuie s& asigure condi: {ii favorabile pentru procesele de termoregla- rea omului, imbrdcat in haine usoare sf timp indelungat in pozitia gezind. Aceste cor iti! depind. in fond. de proprietatite termofi- zice ale peretilor si sistemului de incalzire In perioada calda a anului, pe vreme de arsi- ta, microclima din incaperi poate avea para metrii optimi numai prin metoda de condi= fionare a aerului, celelalte metode doar ame. Jioreaza microclima intr-o oarecare masura, dar nu 0 normalizeaz’ Unul din factorii importanti ai microclimei jerilor de locuit este temperatura aerului atille au demonstrat, e& temperatu- Invest +a optima a incaperitor in perioada de iam in zonele cu clima temperat® si cald (la incalzirea ineaperilor prin convectie) se cot sidera de 19—20°C, tn condifiile climei reci — 20—22°C. Deoarece'in prezent o mare parte Suprafetei peretilor exteriori este facut din sticla, temperatura medie a suprafetelor e mai scazuta, fapt care sporeste termoliza organis- ‘mului uman prin radiatie. De aceea majorita- tea oamenilor prefera temperatura aerului de 20-22°C, iar starea de discomfort termic apare la 24°C gi mai sus, In dormitoare temperatura va fi de 16— 18°C, ea asiguea un somn mai adine. Migcindu-se,prin camer, omul nu simle diferenta de temperatura, daca aceasta mi depageste 2—3° pe orizontala gi 2—3" pe ver~ ticala (Ia nivelul de 0,1 gi 1,5 m de la podes). ‘Temperatura joasa Ia podele provoacd senza {ii neplicute, racirea picioarelor si bolt respi ratorii, in spacial Ia copii. Deviatile de tem peratura in decurs de 24 de ore trebuie sa fie in limitele 2 2—3° Umiditatea optima a incaperilor de locuit se considers de 30-60%, iar viteza curent- lor de aer in perioada rece a anului — pind la 010,15 m/s. Sporirea vitezet pind la0.3 m/s la temperatura camerel Inc nu pro- voaca senzatia de curent. Sistemul de incalzire trebuie <4 asigure o smicroclima confortabila.constanta. Este nece- sar, ca sistemele de incalzire sd poatil fi re gulate centralizat sau in mod individual. Sis- femele de incalzire nu trebuie s8 polueze aerul incaperilor cu oxid de carbon sau alte deriva- te ale arderii combustibilului, eu gaze de ar- dere sau sedimentarea prafuiui din incdperi Toli acesti componenti pot cauza mirosul ne- lacut al aerului, irits mucoasele, provoaca Senzafii de uscacinne in git gi cefalee. Dac temperatura caloriferelor nu depaseste 70— 85°C, praiul de pe ele nu arde. Caoriferele, sobele sau alte surse de ealdura nu trebuie 8 ocupe muilt loc, ci sa fie comode si sigure la exploatare, adiea sé exeluda probabilitatea incendilor. Determinam doua sisteme de incalzire a Incaperilor de locuit; incalzirea central si cea locala (cu. sube). Tncalzive ventral se face prin intermediul cazangeriilor, situate aparte sl eare asiguea eu ealdura eladiri sau grupuri de cladiri, chiar microraioane intregi {termocentrale-electrotermocentrale). Apa, aburii sau agrul, incalzindu-se in cazangeri se transmit apoi prin instalatiile de incalzire in case si apartamente. In dependenta de sursd, Incalzitea poate ft eu apa, cu aburi sau cu act. Inedlzifea centrala are multe avan- {aje, comparativ cu cea local’. Incalzirea asi ‘qura o microclima eonstanta (in timp gi spa- {iu}. nu polueaza aerul tnedperilor. nu prezin 1a pericol de incendiu. Caloriferele nu ocupa mult loc si se instaleazd sub geamuri. Aerul rece care vine prin geamuri (erdpaturi) In- filneste un obstacol, o perdea de aer cald de lacaloriiere — se amesteed cu acesta gi astfel hu survine suprardcirea aerulul in incapere, mai ales in partea de jos. La incélzirea eu ssobe se observa o diferenta mai mare de tem: peratura (in incdpere) in decursul zilei. As luz incalzirea centrala se foloseste tot mai pe larg, cea locala pastrindu-se aumai in case cu un nivel Cel mai potrivit up de, inealzire centrala pentru casele de locuit, seali, spitale, pentru majoritatea eladirilor publice se considera in- calzirea cu apd, aceasta asigurind o inedlzire uniform a intuperilor usor reglabila (Tig. 38) Deoarece temperatura caloriferelor inca: rite cu api nu depaseste 85°C, praful care se depune pe ele nu arde. Caldura de la calor Fig. 38, Schema incilziné centrale cu apa a casei ie Tocuit fere se emana, in fond, prin aer, adica prin convectie, Actualmente incalzirea centrala cu, apa se face chiar in easele cu un singur etaj, ceazanal de inealzire find instalat la bucatarie sau intr-o ineapere speciala Incalzirea cu aburi nu se folaseste pentru inedlzirea locuintelor si incdperilor publice, deoarece temperatura caloriferelor atinge 10°C, Incillzirea cu aer cumuleaza concomitent dou funetii : cea de inedlzire si cea de ven tilare, Acest fel de incalzire are unele deza vantaje din punct de vedere igienic, de aceea incalzirea cu aer se foloseste numai in loca~ lurile publite cu ineaperi mari (teatee, cine- matograte, intreprinderi industriale) Tnvultimul timp tol mai pe larg se foloseste incailzirea prin lambriuri. Acest tel de incal- zire prezinta un sistem de {evi montate in panouri de heton in perefi exteriori, tavan sau pode. Prin aceste {evi cireula apa fierbinte, a $i la incalzirea cu apa. Lambriurile au 0 supraiata mare, care iradiazi caldura In toa ta inesperea. Lambriurile din pereti se tn calzese pind la 38—45°C, cele montate in por dea — pind la 24—26°C, cele montate in ta van — pind la 26~28°C. La incalzirea prin lambriuri termoreglarea organismului se face mai mult prin conveetie, micgorindu-se cea 7prin jradiere. Datorita acestui fel de termore- glare confortul termic apare la temperatura de 17—19°C, pe cind la inealzirea obisnuita cu api — [a temperatura de 20—22°C. In. calzirea eu lambriuti da senzatia de aflare in at liber, sporeste ventilarea sub imbraca minte, da senzafia de prospetime. Deoarece in inciperile incalzite eu lambriuri tempera ura e-ceva mai joasa, aceasta permite, ca cle sa fie ventilate mai des si mai bine. rept reaultat, oamenij in aceste incaperi se simt mai bine, au o capacitate de munea mat inalta. In perioada de vara o mare importania igienied o are protectia ineaperilor de supra incalzire, mai ales in zonele clumatice calda si toridé. In perioada de vara temperatura ‘optima in incapert se considera cea de 24— 25°C, umiditatea relativa de 30—50%, viteza curentilor de aer de0,2—04 m/s. La tempera uta de 28°C si mai mare se observa o incor dare a procesului de termoreglare. Suprain célzirea imeaperior actioneaza negativ asup. ra staril generale, creeazii condifii nefavora bile pentru odihnd, somn, recreatie. Sugari lor suprainedlzirea le provanca dispepsit Bolnavii suferinzi de boli cardiovasculare, astm bronsic, endocrinopatii de asemenes suporta greu suraincalzirea. Pentru a pre- vent supraineilzirea inedperilor vom acorda atenfia cuvenita orientarii corecte @ Incaperi- lor dupa punetele cardinale. In figura 39 sint 98 demonstrate recomandirile din N.C. si S. Astiel, in condifiile de clima calda si torida nu se recomanda orientarea geamurilor spre sud-vest In limitele a 200-—290°, deoarece ele se vor suprainealzi Orientarea incaperilor spre partea de nord (50—310°) nu e recomandabila pentru toate Fegiunile, ar cea spre est, sud-est tr linitele 70-244 poate fi recomantiata In toate zonele climatice. Orientarea in pattea nefavorabila se admite pentru inciperile auxiliare (spre nord—bucatarie) sia unora dintre incdperile de Tocuit (dormitoare) Incdperile pot fi protejate de insolatie in felul urmiator : 1) — prin mérirea grosimii peretilor din partea soarelui pina la 0,7 m si mai mult ; 2) — sporirea inaltimii ineaperi lor pind la 3,2 m ; 3) construirea gf amenaje rea verandelor deschise, sidirea arbustilor siplantelor agatatoare, care contribuie la sca derea temperaturii incaperilor cu 45°C, 4) — vopsirea perefilor in euloare alba, eare reflecti razele solare, 5) — instalarea lam bercinelor sau jaluzelelor la ferestre, folosi rea perdelelor (storurilor) groase, care de asemenea micgoreaz temperatura in incape- re, 6) — aerisirea incaperilor prin curent, mai ales spre seard. cind temperatura afara fe mai seazut’, 7) — folosirea ventilatoare- lor de eamera IMPORTANTA IGIENICA A VENTILARIL INCAPERILOR Repercusiunile igienice ale poluarii aerului din incperile inchise. Ca etalon de aer curat poate servi aerul atmosieric din zonele inde- partate de localitati, sau de sursele eventuale de poluare, Acest aer, de reguld, e curat usor, tonideazi organismul, sporeste capaci tatea de munca, dezvoltarea fizicd a copiilor, Imbunatatesie Starea oamenilor bolnavi. Toate aceste calitati ale acrului se dato: resc compozitiel lui chimice, gradului de toni zare, lipsel de praf, gaze si mirosuri straine De accea, eind aerul ¢ curat, omul respira adine, ventileaz’ bine plaminti, in organism se inlectese proresele de axidare. Senzatia de prospetime se datoreste faptului, e@ aerul spa tiului liber e mobil, si, actionind asupra ter- mo- si baroreceptorilor organismului, toni- zeazé sistemul nervos central. O anumita actiune tonizanta o are si iluminatul suficient In afara de aceasta aflarea in aer liber, de reIntreprinderte 1. Aera expat 2. Miroogoniomele ta tinput user, sata Funatu 4 Subtenje oranice Ta dkscompunere de pe sup-| teat pel de pe haine Pannen! 1. peconpunes baton pieersnce Perereantmele de pe pong “Arapazurie see Progra bu gula, este insotita de miscare, fapt, care sti ‘uleazé toate functile fiziologice ale organis- mului. Peisajele naturale frumoase, verdea- {2 au 0 acfiune psiholiziologics pozitiva Spre regret, omul contemporan petrece Inajoritatea timpului (cirea 2022 de ore) in inedperi, unde sint mai multe suse de po- Iuare (Tig, 40) Drept sursa de poluare a aerului inciperi lor Inchise se considera aerul expirat. Com ratiy cu. cel atmosferie, el contine cu mult i putin oxigén, bioxid de carbon de 100 ori ai mult, avest aer e saturat eu aburi, incal- it pina la temperatura corpului sie lipsit de ni, In afara de aceasta, aerul expirat cor line substante volatile ale metabolismului Aantropotoxine (R. Dubois), aceste substante la pestuzie inhib functia inimii izulate de broasca, Prin metoda cromatogratiei gazoa se, specirometriej infrarosil s-a constatat, ca ntropotoxinele contin peste 30 de substante tabolice gazoase, oxid de carbon, amoniac, acetona, hidrocarburi, hidrogen sulturat. al ide, acizi organici, dimetilamina, metila Paluarea aeraiul de care fle i fermocentale, tram Sportl gut, Praful de so. o “ndustr- Fracesal de produce 1. Sutstanje chimice nocie, pf. 2 Sustanje redioncinve J Mleroorganisme patozene ' Vapor' deena 5 Aeroiont ‘Substanje sintetice gi polimere 1. Material de consrucie 2 Mobi tine ‘4 Detergent! SIneectiide $0, ‘ranonale 1. Mercur din termometre sparte 2, Haine de Iucru imbibate cu Fig. 40, Sursele de poluare a aerului din incaperite tnchise cetat, crezol, fenol 5, a. In afara de aceasta, aerul incaperilor se polueazd ew aproape 100 Substanje metabolice, care se formeaza le descompuneren substantelor organice de pe Suprafata piel, hainelor. din praful menajer. Demult se sie, ed acrul inchis din incaperile de locuit, sali, saloane de spta, cinematoara: fe influenteaza. negatiy. asupra oamenilor, «i avind senzatia de stare generala proasta Simind caldora, dureri de cap. avind transpi- Fatie, somnolenia, scadere a capacitatit de ‘muna, Din clipa apart! igienei experimen: {ale sau facut investigati pentru a determina catiza acestel reactil Drept cauze succesive se considerau micsorarea cantitait de oxigen si porirea cantitati de bioxid de carbon, aco otoxinele, sporires temperaturi si umiditati Serulul, detontzarea aerutul ya. Analtza te- Zultatelor acestor investiga! a permis si se tlaborezeo teorie de sinteza, care explic sta fea generala a omului in incaperle neventi late prin actiunea complexa a tuturor facto- silor enumerati mai sus. In conditit concrete pot predomina ani factor. Asti, in perioada 99.Fig. 41. Reprezentarea sehematica a fazelor aeresolului microbian, calda a anului o influent primordiada o au temperatura gi umiditatea sporita. Din cauza, cd determinarea tuturor factorillor nacivi din incaperi prezinta o anumita dificultate, s-a ajuns la coneluzia, c& starea igienica ar putea fi apreciata dupa unul din ei. Cu acest seop M. Petengofer a propus sa se la ca punct de reper concentratia de bioxid de carbon din incdperi, care ereste concomitent cu sporirea celorlalfi poluanti. S-a constatat, e& daca con: centratia de bioxid de carbon din incaperi nu depaseste 0,07%, venttlatia lor e buna, con centratia pina la 0,195 determina o veniilatie satisfacitoare, iar concentratia de 0,15% poa- te fi admis numai in incaperile cu utilizare de scurta durata (cinematograie) Consecinfele epidemiologice si igienice ale Poluarii serutui cu microorganisme. Mediul aerian al incaperilor inchise contribuie intr-o mare masura la transiiteren Dolilor conta- gioase. Principala sursa de iniectie a aerului ineaperilor se considera caile respiratorii ale ‘oamenilor bolnayi sau ale purtatorilor de ia fect “caturile microseopice de aerosol se for meaza atunci, cind viteza curentului de aer in 100 csr micrscopice faze <100 mk Emmorare] == ]— SEIEATTES PTT ew rafefe (podea, mobilé) $i us in timpul maturatulu, curdfeniel, umblatulul Injectares cin pret ma sure Infectares upd inldturores 2 (aeras! persistent) Infecorea tnaiperior in fe (eucurenp de ae) Infctarea in o- cul de formere @ aersolull de pee apes || aoe Tf tor tacdpert caile respiratorii nu depageste 4 m/s (Ia ¥ bire cu voce tare — pind la 16 m/s, stranut pina la 46 m/s, tuse — pina la 100 m/s) tun stranut se.formeazt mii de picaturi, ea contin de la 4000 ping La 150000 de agenti togeni, in timpal tusei — sute de picaturi, vorbirea cu viteza de 100 cuvinte — de la pina la 800 de picaturi, in dependenta de gr dul de oscilatie. Calea ulterioara @ aerosolilor bacters fe determinata de diametrul particulelor Picaturile mari (mai mari de 100 mem) pulverizeaza pina 1a 2—3 m distanti, in curs de citeva secunde ele se sedimente pe podea, objectele inconjuratoare astfel saminfindu-le. Energia cincticd a picdturil medii (30—100 mem) si mici (1—20 mem) e mult mai micd, de aceea ele se raspinde la distanja de 80100 em, fapt ce se iain siderai la amplasarea paturilor in spitale cazarme, Aceste picaluti se sedimentea greu, find influentate de curentii de aer, us care si, deci, se micgoreaza. Piedturile miet scopice — ,praiul bacterian” se pot afla aer in migcarea browniana citeva zile. Ele fi transportate eu curentit de aer, deci potua aerul incdperitor invecinate, scarilor eta- jelor. Bacteriile rezistente la uscare, alate pe particulele de prai (bacilul de tuberculozd side difterie, stafilococii g. a.) in timpul dere ticarié incaperilor, mersului, nimerese iar aer gi pot cireula indelungat de pe podea, ta: van in aer gi invers. jazele igienice ale ventilatiel. Una din mai- surile’ importante de mentinere a curajenie! aerului din incaperi este ventilarea, adicd schimbarea aerului poluat eu portiuni curate In afara de aceasta, ventilarea Imbunata- {este microclima incaperilor gi are o anumit importanta antiepidemica. S-a constatat, c& ventilatia buna a claselor de studi si a’ tn- caperilor gradinijelor de copii diminueaza cu ‘mult morbiditatea de boli transmise pe cale aeriana Drept volum de ventilare se considera cea cantitate de aer, care seinsuila in inca: pere in decurs de 1 ord. Pentru calcularea vo- Jumului necesar de ventilare a inedperilor de Jocutt, salts. a. se 1a in consideratie volurmul necesar pentru un om, in dependent de con- centratia bioxidului de carbon din aer Un adult in decurs de 1 minut face 18 migedri ‘respirator, volumul fieedreia find de 0,5 |. Rezul- ‘ie im decars de | ore omul expica 840 ide act (18-0,5-60=540 1) ‘Nerul expiratcontine 4—4,4% de bioxid de car- ton, dec, In deeurs de. ora oimul expira aproxima- tiv 22 de Ith de COs Aerul atmosterie contine aproximativ 0.04% ‘sau O41 inti-ur metru cub COs Desi, | m® de ter eurat poate dilva in incapere (1 de COs ta tm fear) 1104-08 | de CO, Pentru diluarea 122NMe'Co, wor trebt 22 V6 mt de aet coral Din aceste calcule resulta, e& volumul minim de aer pentru un om la ventilarea in- ‘éperilor trebuie sa fie minim de 30:m* Intr-o ora (in sali, incaperi de locuit). Eventual, in incaperile cu prezenta de scurta durata, spre exemplu, in einematografe, concentratia aimisa de bioxid de carbon ¢ de pina la 0.15%, in acest caz volumul de ventilare pen- tru un om in decurs de 0 ofa constituie 20 m'/or8 (22 : (1,5—0,4)=20). Investigali ile eectiate in ullimit ani an demastrad. ch aceste cantitati de aer ventilat (20— 30 m'fori) sint minime, cele optime pentru eile inchise fiind de 80—120 m'/ora Multiplicitates schimbului de aer curat arala, de cite ori el se sehimba in incipere Ee se determina dupa formula: K=V:P, unde K — multiplicitatea schimbului de aer indecurs de o ora, V — volumul de ventilare Pentru un om (m3/ora). P — volumul de aer {m’) pentru un om In: incapere. Ventilarea, ineaperilor poate ft organizati prin insuflarea aerului eurat in ineapere sau evacuarea celui poluat (ventilarea de aspi rare). De regula, multiplicitatea de schimb prin insuflare se noteaza cu semnul ,plus", iar cea de schimb prin aspiratie, cu semnul sminus". Astfel, ,-2—3" Inseamna, ed in in- Capere se insulla in decurs de 9 ora doua volume de aer si se aspira trei. Daca aspiratia ‘emai mare deett insutlarea, aerul poluat din incapere nu se va raspindi ia cele invecinate, dimpotriva, din incaperile invecinate el se va inspira in tnedperea ventilati. In sala de ope: ratii ventilatia de insuflare trebuie s predo- mine asupra celei de aspiratie, barindu-se astfel patrunderea aerului poluat din incape rile vecine. In incaperile de locuit, de regula, se face ventilatia naturala sau se folosesc instala{it pentru Inlesnirea ef Ventilajia naturala a incaperilor se dato- reaza diferentel de temperatura a aerului at- mosferic gia celui din interior si vitezei curen: tului de aer (vintului). Aerul cald se ridied in Partea de sus a geamutilor si usilor. In schimb, prin partea de jos vine aerul curat Ventilarea, de regula, e amplificata de vint, care, suflind, intr-o parte a cladirii for- meaza presiune gi insufla aer in incaperi, din Partea opus vintului aerul din teaperi se aspird. Astiel se explica formarea curentilor mati de aer, mai ales atunci, cind se des chid geamurile si usa situate in parti opuse. In cazul, cind uya gi geamurile se tin inchise, ventilatia naturala a incaperilor e minima, multiplicitatea schimbului de aer atinge 050ri, iat iarna — nu mai mult de | (G. V. Hlopin) Cu seopul de a spori ventilatia incaperi lor se deschid ferestruicile sau oberlihturile (lig. 42) © ventilajie mai bund se obfine atunei, ind ineaperile sint opuse (in cadrul eladi- rli, ceea ce inlesneste ventilarea prin curent) In’ aceste cazuri multiplicitatea schimbului de aer atinge 25—100 ori Pentru a inlesni ventilarea naturala a in- ccaperilor se construiese canale de aspiratie in peretif intetiori ai cladiril. Aceste canale se eschid pe acoperisuri si sint amenajate eu instalatii speciale — deflectoare, care sporese aspiratia aerulul poluat din ineaperi datorita vintului, In locuinte canalele de aspiratie se construiese in bucatiri, bai, clozete, astfel impiedicind poluarea altor incaperi, S-a con 101Infittrarea acrului din ‘exterior Fig. 42, Obectint statat, c@ In bucdtarii in timpul arderii ara waculat canalal de aspiratie na curata. in deajuns aerul de noxele chimice de ardere. O inlesnire considerabila a ventilarii © poate face ventilatorul electric instalat In canalul de aspiratie. Un dezavantaj considerabil al ventilatiel naturale il prezinta cantitatea nedeterminats gi relativa a aerulul insuflat sau expirat din Incaperi, De aceea, in incaperile destinate prezentei libere si indelungate a oamenilor $i care se impurifica substantial eu gaze, praf, vapori, microorganisme, ventilarea na tural © nesatisfacatoare In asemenea cazuri cladirile se amenajea: 28 cu instalatii mecanice de ventilare, cu aju torul edrora in ineaperi se asigura multipli citatea necesara de schimb si ventilatia poate fi dirijata. Dupa modul de functionare insta. latiile de ventilare mecanica pot fi: a) insta Jalil pentru introducerea aerului proaspat insuilare, b) instala(ii pentru aspirarea aeru lui viciat sie) instalatii mixte de insuilare, aspiratie Ventilatia mecanied de insuilare introduce ocantitate de aer proaspat, inlocuindu-1astfel pecel Viciat. Dar acest fel de instalau se mon teaza relativ rar (spre exemplu, la intreprin- derile industriate pentru ameliorarea micro climei). Ventilarea mecanica de aspiratie este fo- losita pentru evacuarea acrului vieiat, aerul proaspat insuflindu-se in mod natural, Ven- lilarea de aspiratie se foloseste in eazul, cind 102 Fig. 43. Schema inst {aspirare-cxha tare} ‘eigen fi lasnlrce venir a abate. €) i incaperile se impurifies eu gaze novive, pra itch ee eee ee in perioada de iarna incaperile ventilate intensiv prin aspiratie se ricese, deoarece aerul, care il infocuieste pe cel evacuat, ere ce. Acest dezavantaj poate {i lichidat prin ite stalarea ventilatoarelor de tip insuflare — as- piralie sau ventilare mecanie’ general. ft acest caz aerul aspirat se curata, se incal- este i apoi se insuila in inespere prin pares die sus, prin ortiit speciale, Oritcille de ex- hhaustare se monteaza in partea de jos a in- caperilor. la nivelul podeletor fig. 43). Sisiethele de ventilatie generals se insta 1 spitale, seo, intreprindert industria. le, teatre, cinematograie . a, Deserviea acestor ventilatoare 0 efectueaza specialist caliicati in cazurile, cind in incaperile de loeut st cele publice nu poate fi mentinuts o micro clima constants prin ventilareamecanicd obigsnuits se folosese condifionatoare. Prin conditionare se objin in mod automatizat pa rametrii de temperatura, umiditate st vitera curentilor de aer, de ionizare a aerului nece- sari (programate). Conditionatoarele pot fh centrale ai locale Condifionatoarele centrale regles28 aevul pentru o cladire aparte sau pentru anumite incaperi. Ele sint aledtuite dintr-un sir de instalatit care ricese sau incalzese aerul, i usued,ilcurata de rat, il ionizeaza (ig. 8). Tn dependenja de parametrit aerulu, i stalatile sint puse in unctie sau deconectaeen | {i i is di Fig. 44, Conditionator central Ia intreprindere (or. Harkov) de automate electronice. Conditionatoarele indicii, care trebuie determinali sistematic in locale (climatizatoarele) sint destinate numai —spitale, institutii pentru copit 5. a. Compara- racieii aerulni insuflat in inedperi. Condition. tiv cw acesti indielt se poate determina gi area, optimizarea aerului in incdperi ame- dul de puritate a aerului si effeacitatea ma- lioreaza senzajile termice, starea bolnavilor. surilor de asigurare a ei Prin condijionarea aerului in sali, cinemato- grate 5, a. Ia nivelul capului se mentine tem BAZELE IGIENICE ALE ILUMINATIEL Peratura de 20—29°C, umiditatea de 40— RATIONALE, 60%, viteza curentilor de aer e de 0,15 m/s (nu mai mare de 0,3). Se considera rationa: la mentinerea microclimei pulsante — peste fiecare 15 min, timp de2 min temperatura sea- de cu 34°C, aceasta avind un elect t zant gi prevenind actilinea somnifera a micro- limi monotone, In tab. 16 sint reprezentati Importanta igienied a iluminatiei. [lumi narea rationale necesara pentru functia normal a analizatorului vizual. Vestitul se vant Helmbol{ considera ochiul drept cel mai mare si mai perfect dar al naturii. Si acest dar al naturii el trebuie sa-l pastreze, ca si-si Tabotu! 16 | ee Carat Tpina ta 0.07 (eu 003 | oad mat mute dectt| ping te 4 [pina te 3000) pinata so | pinata 7s [in aerut atmosterie) Satisicator de curat pina la 0.1 pind ta 6 | pina te 4000) pina 40 | pind ta 100 Polat moderat pina la 0.15 pina ta 10 {pina ta 7000) pind la 120 | pina la 150 Poluat masiv [mai mult de 015 | pina ta 20 walt | maimult | maimult e700} “det20 | "de 150 103‘mentina capactiatea de munca, si-si pastreze vederile pina la adinei batrinete, Dar ochiul fiind capabil si se adapteze chiar si ta Hlumi- narea slaba, condifile acestea nu se respecta Intotdeauna. Drept rezuliat, capacitatea de ‘munca scade, ochii obosese — cu timpul sca de si vederea, apare miopia. Lumina are si o atfiune psihotiziologics Numinalia rationald aetioneaza pozitiv asupra stariifunetionale a sistemului nervos central amelioreaza funetia altor analieatori, Tn ge: nee, lumina influentind pozitiv asupra siste- mului nervos central si a organelor vizuale, sporeste capacitatea de munca si caltalea Productiei — atenueaza oboseala si reduce Probabilitatea traumatismelor in. productic. Astiel, rafionalizarea iluminatici la una din minele de cérbuni din Donbas a sporit capa- citatea de munca eu 15% sia tedus trauma tismele de productie mai mult de 3 ori. Nu in zadar se spune, 3 iluminatia buna costa, dar are rezultatele dorite (K. M. Knoring) Cele expuse se refers ait In iluminatia naturala, ct sila cea artificila. Tn afara de aceasta, iluminatia nalurala are si 0 ac termicd, psihofiziologica si bacteria. De aici rezulta, ca incaperile de locuit trebuie safe asigurate cu ihumina(ia naturala ratio nala (suficienta) In acelasi timp iluminatia artficiala are anumite avantaje fala de cea natural, Cu ajutorul iluminatie: artifiiale se poate ob- {ine o lumina stabila si de intensitatea do- rita, Actualmente importanta iluminatie art. ficial a ereseut : ea se foloseste la huerul in schimbul doi, Ia lucrarile de noapte sau cele subterane, pentru odihna sau efectuatea lue- rului acasi, ete. Calitaea jluminatiel depinde in mare masura de gradul de cultura igieaica 2 populatie Caracteristica tuminatiel. Drept indict a ituminatiei se iau : 1) compozitia spectrala a Juminit (a surser de lumina si a cele reflee tate). 2) intensitateailuminatie, 8) gradul de Juminoritate (a sursei sau a supraietet ree fractare), 4) uniformitatea. iluminatuli Compozifia specirata a lumint. Investiga- {ile efeetuate au demonsjrat, ca cea mal mare productivitate si eel mai mie grad de obosea- 1a se inregistreaza atunci, cind inedperea are iluminatie de 21 standard. Drept satadard al iluminatiei se ia spectrul luminiidifuze a ce- rului adiea a luminii care patrunde in ines pere prin geamurile orientate spre nord. La lumina de zi cularile se pereep mai bine. lot Dacd dimensiumea obiectelor prelucrate este de unt milimetru gi mai mare iluminatia cu spectral de zi san galbul va avea asupra analizatorului vizual acelagé efect Compozitia spectral a luminii, inchusiv a celei refractate de pereti, are o influen{a psi hofiziologic’. Astiel, culoarea rosie, portoca- lie, galbena se asociazi cu soarele si dai sen zajia de cdldura. Culoarea rosie excita, eva galbena tonizeaza, ridiea dispozitia 5 capa- citatea de munca. Culorile albastre si violete par a fi reci. Peretii incaperilor de productie fierbin{i, vopsiti in albastru, dau senzatia de récoare. Culoarea albastra deschisd are o a¢- {iune calmanti, culoarea albastra si violeti— fo actiune deprimanta, cea verde se consider’ neutré, deoarece se asociazé cu. verdeata: culoarea verde a peretilor, maginilor, banei- lor scolare influenteaza poritiv asupra capa- citalii de munca si asupra functiei organelor viauale. Vopsirea peretilor si podului in culoarea alba Se considera potrivita din puri de ver dere igienic, deoarece aceasta culoare retrac- 4a mai bine lumina (coeficientul de refractie 0,8—-0,85). Supraietele vopsite in alte culori au un coeficient de refractie mai mic : euloa- rea galbena deschisa — 0,5—0,6 ; verde, su- ra—0,1, neagra — 0,01. Dar culoarea alba provoaci 0 senzatie de frig, asociindu-se cu zapada, optic »largeste" incaperile, le face ne- coniortabile. De aceea peretii saloanelor din spitale se recomanda sa fle colorati in verde dleschis, galben desehis, sau in eulori apropia- te acestora Urmatorul indice ce caracterizeaz’ Iu. mina este intensitatea ei. Intensitatea Iuminii © prezinta fluxul luminos. Drept unitate de intensitate a luminii se ja fuxul, eareeste egal cu iluminarea creata de un flux luminos de ‘un lumen, repartizat uniform pe o unitate de suprafata’ (Lm), Lumenul este tluxal de hi ‘mina punetiform radiat de un corp solid (ab- solut negru) la temperatura de solidificare a platine! de pe suprafata de 0,53 mm. Inten Sitatea luminous e invers proportional dis- tantel la patrat de la sursa de lumina pina la suprafata luminata. De aveea, pentru a crea iluminatia suficienti, sursa de lumina se ap- ropie de suprafata iluminata (iluminatul lo- cal). Intensitatea iluminaliei se determina cu ajutorul luxmetrului. Atragem atentia, ca scara lucsilor e o scara obignult’, iar vizibil tatea depinde de logaritmul iluminatiel. Re- aulta, c@, daca intensitatea luminil va ereste Nitinde dona ori (spre exempl de la 30 1a 60 te visibilitatea va creste nu de 2 ori dar de 1+ +lg2, adica de 1,3 ori Normarea intensitatii luminil este © pro- blemd igienicd complicats, deoarece lumina actioneazi asupra sistemului nervos central siasupra functiet vizuale. In mod experimen: fal s-a dovedit, ca intensitatea luminii pina la 600 -le amelioreaza considerabil. starea functionala intr-o masurd mai mie, jar inten- sitatea mai mare de 1200 le aproape ci nu actioneazi asupra sistemului nervos. De aici reault’, 4 acolo, unde lucreaz’ oamenif, i ‘minajia optima e cea cu intensitatea de 1200 le, ‘minimum ce 600 le, Aceste date au fost afi mate de observatiile ficute in conditii de pro- duclie (U.R.S.S., RG. 8.U.A.), cind luer {oril ist alegean Singuei intensitatea de lumi ni S-a sludiat de asemenea influenta tui natiel asupra funcfei vizuale a ochiului, in ependenta de marimea obiectelor vazute. In aceste cazuri s-au Iuat in consideratie difert Tefuncfi ale ochiului : acuitatea vizuala, sen- sibilitatea de contrast, stabilitatea vederit clare, acomodarea, productivitatea muncit $1 igradul de obosire a ochiului. Ca rezultat au fost stabilite urmatoarele normative. Daca ‘objectele sint mai mici de 0,1 mm intensitates iluminatiei trebuie si fie de 400—1500 Ic! 0,1—0,3 mm — 300—1000 le, 0,3—1 mm — 200-500 le, 1 mm — 10 mm —"100—150 te, mai mari de 10 mm — 50—100 le, Aceste in- fensitati sint normate pentru iluminatia cu lumpi de incandescent. Normativele expuse vizeaz iJuminatia sufieienta pentru functia vimuals, dar in unele cazuri eae mai mica de 600 le deci, e insuficlenta din punet de’ vedere psihofiziologic. La luminatul eu Lampi lumi hescente (ele consuma mai putind energie) aceste normative se marese de 2 ori, obtinin- ddu-se astiel jluminatul optim si pentru fune- jis vizuala, gi pentru cea psthofiziologies {In timpul serisului,cititutui (in geal, bib- Hotei, sift de lectura) intensitatea ilumina jie Ia locul de lueru nu trebuie si fle mai mic 4ée 300 (150) 1c?, in incaperile de locuit — 75 (30), in bucatarii — 100 (30) Pentru caracterizarea iluminaliet 0 mare importanta are stralucirea, adicd lumino: tates emanata de pe o unitate de suprafat De apt, privind un obiect oareeare, noi perce- em nu intensitatea lumini, ef stralucirea hu De aceea consideram, ca ar trebui normata nu intensitatea, ei stralucitea luminit Unitatea de masurd a straluciril este ean- dela pe metrul patrat (cd/m*) — adiea stra- lucirea unet suprafete care reflecta uniform in ditectie perpendiculara o intensitate luminoa- sii de o candela Huminatia rational prevede excluderea supraiejelor stralucitoare sau a supratetelor refractate din zona de vedere a omului. Daca supraiata privita straluceste prea tare, accas- tase reflects negativ asupra Tunctiei vizuale : apare un discomiort vizual (de la 2000ed/m), scade productivitatea muncii vizuale (de la 5000 cd/m), provoaca orbirea (de la 32000 cd/m?) sau chiar o senzatie de durere (de 1a 160000 ed/m?). Stralucitea optima a supraiefei de Iuceu nu trebuie sa depaseasea citeva sute de ed/m*. Stralucires admisibil ‘a surselor de lumina, care nu se aila in cimpul \Vtzibil, nu mai mult de 30W0—5000 ed /m:. Tuminatia trebuie si fie uniforms, smu faca umbre. Daca in eimpul vizual al omului stralucirea se schimba des, survine o deregla- Fea functici mugchilor culari, care asigura acomodarea (micsorarea sau dilatarea pupi- lei). Huminatia va fl uniiorma atit in toata in- caperea. cit si la locul de munca. La distanta de 5 m de podea intensitatea maxima a lumin iata de cea minima) nu trebuie sa fie mat mare de 3:1, la departatea de 0,75 m de la locul de munca — nu mai mare de 2: 1. Con trastul de stralucire (spre exemplu eaietul — banea, tabla — peretele, rana — lenjeria de operatie) au trebuie sa fie mai mare de2 : | — 3: I. Din aceste considerente, pentru a micso- ra contrastul, lenjeria chirurgicald alba a fost Inlocuité cu lenjerie de culoare verde. Tot din aceste considerente in inciperile de productie ¢ interzis Iucrul numai la luming locala. minatia generala trebuie sa fie nu mai mica de 10% din cea normata combinata, adieu nu mai mied de 90 le la jluminatia cu lampi in- ccandescemte 1 186 le eu mpi Iuminescente. Huminafia naturala, a carei sursé este Soarele. Soarele da in afara incaperilor.o lu- mina cu intensitatea de zeci de mii de luesi Daca cladirile sint construite in direclia ne- cesar (cele de locuit, spitalele) iluminatia din interior atinge 0,~2.5% din cea exteri- ard. Vara intensitatea ei constituie citeva su- Prima cifra e in ear de contrast bun (spre cexemphu, object opr pe fond all), a doua ciira — Ta contrast slab (spre exempli, sur pe verde.) Brim cia penta huminatia cu lampt lr minescente, a dus — pentru IEempi incandescent 105Hig. 45. Corpul de sluminatie al tampilor inean- descente te de lucgi. Avantajul ineontestabil af ilumina- tiei naturale © compozitia spegtrala. optim: Pentru ca iluminatia naturala sa fie sui cienta, suprafata geamurilor frebuie sa fie proportional supraietei ineaperii. Una din ‘metodele de determinare a iluminatiei natura- le este cea gevmetricd. Prin aceasta metoda se determina coeficiéntul de iluminatie, care Teprezinta raportul supraiefei_geamurilor (fara rame) la suprafata incaperit (podelei) Cu eit coeficientul de iluminatie este mai ma- re, cu atit eae mai bund. Pentru incaperile de locuit coeficientul de iluminatie trebuie sa fie nu mai mic de 1/6 — 1/8, pentru sitile de studi $1 saloanele sprtalelor — 1/3 — 1/6. pentru salile de operatie — 1/2 —i/4, pentru incaperile auxiliare — 1/16 — 1/12. Tnsa, prin coeficientul iluminajiel putem aprecia intensitatea iluminatiei Incaperi doar aproximativ, acesta fiind in dependenta si de climatul solar al localitatii, .adincimea” in caperii, spatiul cerese vizibil din fereastra, culoarea perelilor, mérimea. si orientares geamurilor dupa punctele cardinale. La apre- ierea iluminatici naturale a teaperilor vor Iua in consideratie gi factorii enumerati mai sus. ‘© metoda mai perfect de determinare a iluminatiei naturale este cea fehnica. Prin aceasta metoda se determina coeficientul ilu- 106 minatiei naturale (C.LN.). Acesta se repr zinta prin formula: C.LN.=E,: B+ 100 in care E, — iluminatia (in lucsi) in ineape Ia distanja de I'm de la peretele opus geamu- tilor, Ey — iluminatia (in le) in afara incape- tii, la “lumina dispersata uniforma, Dee, ALN. reprezint& raportul procentual al iu: ‘minatiet in interiorul incaperit fata de cea ex terioar, masurate coneomitent Pentru incaperile de locuit C.LN. trebuie i fie mi mai mie de 0,5%, pentru saloanele de spital — nu mai mic de 1%, pentru salle de studit — 1.59%, pentru salile de operatie— 2.5% Muminatia artificlala, Drept surse pentru iluminatia artificiala a incaperilor se folosese Limpile incandeseente i cele Juminescente. Lampile incandescente sint surse sigu! si nepretentioase, dar care au un dezavan- taj —ele dau o fuming relativ slaba, consi mind destula energie electrics — Ia energia de 1 Vt dau o intensitate Iuminoasi de 120 Im (lumeni). Speetrul luminii lam pilor incandescente confine mult rosu si gal- ben si putin atbastru gi violet, dind, in eon- secin{3, 0 senzatie psiholiziologica plicuti, de caldura. Lampile incandescente dau o lis mina insuficienta pentru Incrul cu obiscte foarte miei, lumina lor de asemenea nu e po- trivitd atunei, cind © necesar 34 deoschim cur lorile. Din eauza ca suprafata firului incan descent e foarte mica, stralucirea lémpi lor ineandescente poate orbi. Pentru a preven aceasta, se foloseste armatura de iluminati, cu sursa formeaza corpul de ituminatie Deosebim corpurt de iluminatie eu lumina proiectata, difuza, reflectata si semireilec- fata (fig. 45) Corpul de iluminatie directa indreapta cirea 90% din lumina pe suprafata doris asigurind o lumina puternica, Dar, concom tent, apare un contrast mare intre iluminafia sectorului dat si cea din toata incaperea, astiel formindu-se umbre si avind un elect de obosealé asupra ochilor. Corpurile de iluminatie de acest fel se folosese ca surse suplimentare sau pentru incaperi auxiliare. Corpurile de ihimimatio reflectare se ca racterizeaza prin aceea, ci lumina de la sur- se se indreapta spre tavan si partea de sus @ peretilor, de acolo reflectindu-se uniform, fara umbre in toata incaperea. Aceste corpuri dau o lumina uniforma, moale si se consiFig. 46, Acmatura de luminatie. @ Himpilor Juminescenie dera din punct de vedere igienic ca cele mai agreabile. Dezavantajul iluminatiei reflec tare consté in faptul, 3 ef consuma multa energie, randamentul fiind numai de 30%. De aceea, pentru iluminatia Incaperilor -pot fi folosite alte corpuri de iluminatie mai econo: ime gi amume : cele eu lumina semireflectara sau diiuza, In acest caz lumina este dilwzata prin armatura mata si partial reflectindu-se 4e Ia pod si pereti, Aceste corpuri de ilumina fie dau 0 Inmina suficienta, care mu orbeste siinu face umbre, Lampile iuminescente sint tuburi de sticks 4 clror suprafata interioara este acoperita cu substanja luminoford. Tubul se umple cu vapori de mercur, far 1a ambele capete se suileaza electrozi, Fiind introduse in circuftul electric, Intre electrozi apare curent, eare, in prezenta mercurului genereaza radialia ul travioleta. Sub influenta razelor ultraviolete uninoforul incepe sd radivee Inui’, Ale du-se substanjele luminofore, se poate obti ne luminescenja de toate culorile spectrului vizibil. Mai freevent sint folosite lampile cu lumina de 2), cu humina alba si cele cu lumina caldd de zi. Spectrul luminii Limpilor de 2i e aproape de cel al luminit naturale din ined perile orientate spre nord. La lumina acestor Jampi ochit nu obosese, chiar dacdi se Iuerea- 28 cu piese mici. Lampile cu lumina de zi sint indispensabile dacé e necesar sa deosebim culorile, Dezavantajul lor consta In faptul, ¢@ Ia aceast fumina felele oamenilor par pa lide, cianotice. De aceea, astiel de Lampi nu se folosese pentru iluminatia incaperilor de studii, saloanelor de spital. In comparatie cu limpile de lumins de zi spectrul Lampilor cu lumind albi are mai multa culoare galbe nna: De aceasta iluminatie capacitatea de mun- ca se mentine timp mai indelungat, au «se schimba» culoarea pielii. Anume din aceste considerente lampile cu lumina alba se folo- sese pentru iluminatia seolior, saltlor. locu infelor, saloanelor din spitale. Speetrul lam pilor eu lumina calda de 2i are o cantitate ai mare de raze galbene si roze, fapt, eare, inte-o oarecare masura micyoreaza capaci tatea de muncé a ochilor, dar invioreazd cu- Toure fel. Lampi de acest fel se folosese pen: tru iluminafia garilor, statilor de metrou 3. 8 Variabilitatea spectruiui este unul din avanta jele igienice ale Ismpilor luminiscente. Ran- damental Limpilor tumineseente e de 3—4 fori mai mare decit al celor incandescente (Vidi o lumina de 30—80 Im). Straluci- rea lampilor luminescente e de 4000—8000 107ed/m?, adica e mai mare decit cea admisi bila. De aceea lampile luminescente se folo- ese numai cu armatura (fig. 46) Investigatiile comparative efectuate ale starii sistemului nervos central, funcliel vi- zuale, capacitatii de munca in eondifile de iluminatie cu 14mpi ineandescente si cu cele luminescente sint in favoarea preponderen- {ei lampilor luminescente. Dar tolosirea lor necesita o selectare calificata a spectrului lampilor, potrivit incaperilor destinate. Daca intensitatea Iuminii lampilor luminescente mai mica de 75—150 Ie, ea da o senzatie de «lumina de amurge, adica e insuficienta chi pentru privirea obieetelor si pieselor mari De aceea, intensitatea luminii lampilor lumi- nescente nu trebuie sé fie mai mich de 75 —150 le, Tn afara de aceasta, privind un obiect in miseare sau In rotatie, apare aga-numitul sceiect stroboscopice care consti in maj multor contururi ale obiectului pri vil. Penteu evitarea efectulut stroboscopic se foloseste curent electric de diferite faze, Daca droselul (bobina electrical © de- feeti, Lampite luminescente emana o lumina pulsanta sau fac zgomot.