Mica Antant, numit i Mica nelegere a fost o alian format

n 1920 i 1921 de Cehoslovacia, Romnia i Iugoslavia pentru a se apra

de revizionismul maghiar i pentru a mpiedica ntoarcerea casei de Habsburg la putere.
A aprut prin semnarea succesiv de convenii de aliane ntre Cehoslovacia, Iugoslavia si
Romania.
In 1930, aliana s-a consolidat prin aa-numitul Acord complementar de la trbsk Pleso,
semnat de ctre toi cei trei contractani, dar ndeosebi la 16 februarie 1933 prin Pactul de
Organizare al Micii nelegeri, prin care aceasta era transformat ntr-o organizaie
internaional unificat, deschis eventual i altor ri; se hotra constituirea ca organ director
al politicii externe comune a unui Consiliu Permanent al Micii nelegeri, compus din minitrii de
Externe ai celor trei ri",
Frana a sprijinit aceast alian, Mica Antant a nceput s se dezintegreze n 1936,
desfiinndu-se complet n 1938..
Mica Antant s-a destrmat dup cotropirea Cehoslovaciei de ctre trupele germane i a
disprut n urma acordului de la Mnchen din 1938, unde Frana a abandonat garantarea
granielor statului cehoslovac. La 14 martie 1939 Slovacia i-a declarat independena, iar cea
mai rmas din Cehoslovacia a fost mprit ntre Germania, Ungaria i Polonia.
nelegerea Balcanic a fost o alian format la 9 februarie 1934 de ctre Iugoslavia, Romnia,
Grecia i Turcia cu un caracter defensiv, n cazul izbucnirii unui rzboi, rile aliate i puteau
apra graniele.
Era prin urmare n armonie cu Mica nelegere. Ideea principal a acestor nelegeri a fost de a
creea o alian a Balcanilor, rile din acest spaiu fiind o zon tampon ntre Rusia si Vest. Ele
doreau s i poata apar graniele mpotriva oricrui inamic.
Evenimentele din cadrul celui de-al doilea rzboi mondial au dus la dezintegrarea nelegerii
Balcanice.
Mica nelegere a contribuit la meninerea pcii n regiunea central-european i dunrean, la
dezvoltarea legturilor de colaborare pe multiple planuri ntre statele membre precum i cu
celelalte state din aceast zon.