Capitolut Q TOLERANTE SI AJUSTAJE 1. GENERALITATI 1.1, CAUZELE ERORILOR DE PRELUCRARE la prelucrarea oricirei piese, dimensiunile indicate pe desen nu pot ff 7 ‘alizate si nici m&surate cao precizie Inatematic# din cauze multiple, dintié care mai importante sint urmitoarele: —"precizia, insuficient&é a maginilor-unelte gi a instrumentelor de miasurat ;~ — erori cauzate de uzura sculelor 7 — erori provocate de ayezaréa’ gi fixarea incorect’ a pieselor pe mnasinile-unelte ete. : ~ “Din proiectare se pot stabili, pentru orice piese, limitele intre care, pot varia dimensiunile acestora, limite care s% asigure insi functionarea corecté a masinii in acest interval de dimensiuni. aaa! “ ~ Rezult& deci necesitatea de a se impuné anumite limite la erorile admise pentru prelucrarea si pentru misurare. Pe baza acestor erori adimise se stabilesc aga-numitele tolerante de fabricatie, respectiv de méasurare. Deci in loc s& se indice pe desen cotele numai prin valorile Jor nominale (dimensiuni teoretice Iuate ca baz&) se inscrie dimerisiunea Rominala a piesei si abaterile limita, care determind dimensiunea maxi: ma, deci abaterea superioar’ admish si-dimensiunea minima, deci aba- terea inferioar’ admisi. Diferenta intre aceste dimensiuni limits repre- zint& toleranta de prelucrare. Toleranta reprezint& deci o prescriptie de précizie pentru executie. 1.2. INTERSCHIMBABILITATEA Productia in mas& sau in serie a diferitelor masini dispozitive ete, este posibil§ numai dac& se respect&é conditia de interschimbabilitate. Conform acestei condifii, piesele componente ale unei masini fabricate in serie trebuie si se poat% monta la oricare alt’ maging identic’ fra uici o dificultate si fir& a necesita prelucriri suplimentare. La o ase- menea fabricatie, fiecare pies% poate fi inlocuits cu alta de acelasi fel. eee vai seins eso eenotae bateda arefefiap op jofoy varyinosy, = JopoyeULs woIEOIMON EL -vord oxwzory pry] JopoTeuLD wasOTE) pidex ajo 18 8lm9s 9p [aio] wore, 1209 BOXVOTINIOOY a oye op vowed od aruzse fndeo © puapd waiwoiy ju voreboraaq pidex 1910] pider 240] 18 91N98 ap 1940) 2 N i e Eee aie N o | ap orefefiop op jeiey warusturg| : arin | a | esp op era wo pides 190) pou ezory 3 1-H OF AD 2 aa | axwzase op ploy vostjnosy Weqvyuowep up $ 9 Ww Pec eee eee ee np opeyuory oz04 € See oy aiefeiap ap jafey vamtjnosy| 8) ao eo) | iat oF eres] it a eee eee aiezase Op ofa} Bost}nos Ter ray a " ma feniien P fey woarinasy paeisie rou rfp 3 o N = g azefefap ap ajay vanjnosy| 2 a o HASH eLesquyy aaa fn S| w—t /- SS -———f oarnasy £ 8 t A 9 re Sarnasee | pides 1940) no avy. 3 -| on ——___}- 2 a 08°" OF a amjnosy| GO|. G@asiupiosy eee DegGeneralitati a79 Montarea masinilor in asemenea conditii de realizeaz’ datoritd faptului c& toate abaterile admisibile de la dimensiunile nominale se stabilese dinainte gi sint astfel alese, incit asiguré posibilitatea de mon- tare a pieselor fiird ajustare suplimentara. Numai prin respectarea acestor condifii se pot organiza depozite de piese de schimb care si asigure inlocuirea rapidd a pieselor uzate, La stabilirea tolerantelor trebuie avut in vedere c% abaterile admisibile la prelucrarea pieselor sa fie suficient de mari, in scopul de a se evita numirul mare de piese rebutate, adic’, piese care depasesc limitele prescrie. Aceasta inseamné ci la alegerea dimensiunilor limit% trebuie 8& se tind seama de precizia strict necesard pentru a se asigura functio- narea normals a piesei si de precizia economicd care se poate realiza cu maginile-unelte existente. Daca initial tolerantele se stabileau numai pentru piesele care se asamblau dup& un anumit ajustaj intre ele, mai tirziu s-au previzut tolerante ca prescriptii de executie pentru atelier, chiar in cazul pieselor far’ conditii severe de funcfionare, sau in fazcle de Iucru, in care unele abateri nu influenteaz& seopul final al piesei. Astfel s-au elaborat stan- darde cu toleranje pentru dimensiunile brute ale pieselor turnate din fontaé (STAS 1592/1-74), ale pieselor turnate din otel (STAS 1592/2-74) gi pentru piese din ofel forjate liber (STAS 2171-70). De asemenea 5-2 ela- borat un standard (STAS 2300-75) pentru stabilirea dimensiunilor limité la piesele la care dimensiunile sint libere si deci nu au tolerante previzute pe desenele de executic. Preseripfiile de precizie nu se refer’, numai la dimensiuni, ci si la forma geometricd, precum gi la pozitie. In acest sens se mentioneazd STAS 7384-66 (Terminologie), STAS 7391/6-74 (Tolerante la b&téi radiale si b&tdi frontale), STAS 7391/2-74 (Tolerante Ja circularitate si cilindricitate), STAS 7301/3-74 (Tolerante la paralelism si perpen- dicularitate), STAS 7391/1-74 (Tolerante la rectilinitate, planitate, forma dati a profilului si a suprafefei), STAS 7391/4-74 (Tolerante la coaxialitate, la simetrie si la intersectare). 1.8. SISTEME DE TOLERANTE Un sistem de tolerante stabileste anumite norme in domeniul de fabricatie gi in special in fabricatia de serie, astfel ca fiecare ramurd industrialé si se poatd incadra in acest sistem pentru o anumita precizie de lucru gi un anumit fel de ajustare. Diferitele {ari si-au elaborat sisteme de toleranje proprii. Astfel, in U.B.8.S. existé sistemul de tolerante OST, in Germania DIN iar Ja noi in faré sistemul de tolerante si ajustaje STAS, care poate fi aplicat numai la produsele a e&ror documentatie tehnied a fost elaborati si es480 Tolerante si ojustaje aprobata& inainte de data de1 ianuarie 1969. Dupa aceast& dat&,pentru toate constructiile noi, in fara noastr& se aplic&d sistemul de tolerante gi ajustaje ISO. Toate datele referitoare la noul sistem de toleranje si ajustaje ISO sint cuprinse in standardele STAS 8100 ...8107-68. 2, NOTIUNI DE BAZA 2.1, DIMNESIUNI, ABATERI, TOLERANTE Definitiile pentru dimensiuni, abateri, gi tolerante sint precizate in sistemul de tolerante gi ajustaje, dup& cum urmeazi : Dimensiunea exprim’, in unitatea de mAsuri aleasi, valoarea numeric’ a unei lungimi. Ha este una dintre caracteristicile liniare care determin’ m&rimea unei piese (de exemplu, diamet ru, lungime ete.). Dimensiunea inscris% pe un desen tehnic se numeste cot. Dimensiunea nominala N (fig. 9.1—9.3) este valoarea Iuati ca bazi pentru a caracteriza o anumit& dimensiune indiferent de diferen- jele admise, inerente imperfectiunii de executie si necesare asamblArii cu un anumit joc sau stringere (de exemplu V = 50). Dimensiunile nominale adoptate la proiectarea pieselor se aleg din sirurile de numere normale reglementate prin 283-69 si respectiv STAS 75-72. Dimensiunea efectivé H este dimensiunea a crei valoare se obfine prin misurarea piesei (de exemplu 49,96). 4 FAT Aq] act wad A, Fig. 9.1. Fig. 9.2. Fig. 9.3. a Paria, Dimensiunea cfectiva a unei piese trebuie si fie euprinst intre cele doua dimensiuni limita. Dimensiunile limita sint : dimensiunea mawima (de exeraplu 49,98) care se noteaz& prin Diasy Day etc. gi dimensiunea minima (de exemplu 49,93) care se noteaz& prin Driny Lmin etc. Abaterea este diferenta algebrici dintre o dimensiune (efectiva, maxim etc). si dimensiunea nominali corespunzitoare.Generalitati aa Absierea cfectiod A este diferenta intre dimensiunea efectiv’ si dimensiunea nominal&. De exemplu : A= E—WN = 49,96 — 50 —0,04, Abaterea superioard este diferenta intre dimensiunea maxims, gt dimensiunea uominalé, Abaterea superioar’ efectiva in exemplul de mai sus pentru alezaj se noteazi cu A gi are valoarea : Daz — N = 49,98 — 5 ~~ 0, Abaterea inferiourd este diferenta intre dimensiunea minima si dimeusiunea nominalé. Abaterea inferioar& efectiva in exemplul de mai sus pentru alezaj se noteaz’ cu A si are valoarea : Daas ~ N= 49,93 — 50 =— 0,07. in cazul arborehti, abaterea superioar se noteazd eu a, iar abaterea inferioard en a. é Notiunile“de dimensiuni §i abateri sini coneretizate in figura 9.1 pentru arbori gi in figura 9.2 pentru alezaje. Abaterile limité sint cele dou abateri (superioard si inferioark obtinute ca diferente algebrice dintre Aimensiunile limita si dimensiu: nominalé corespunzatoare. Toleranja T este diferenta dintre dimensiunea maxim gi dimensi- unea minimé (figura 9.3). Toleranta efectiva in oxemplul de mai sus este T= Dre ~ Dain = 49,98 ~ 49,93 = 0,05. Cling de tolerents Céimprul de ioleranje in reprezen- tari grafice este zona cuprinsa intre linia corespunzitoare dimensiunii maxime gsi cea corespunztitoare d Toensiunii minime (figura 9.4). Consi- derind c& arborele este introdus in alezaj astfel ca generatoarea sa de Jos si coincidd cu cea alexajului, in grafie se introduce numai generatoarea de sts. Abaterea superioaré (—0,02) si cea inferioarl (--0,07) se rapor- teazé la dimensiunea nominal N (50). Pe desene, ambele abateri se noteazé cu cifre mici fat’ de dimensiunea nominal’, dupé cum urmeazit : Dimensiunea nominal W {4 (abaterea superiors) la, (abate, inferioard) In eazul exemplului de mai sus, abaterile se seriu astfel: 50-99 ) Fig. 9.4 Dac& una din ahateri este egal cu zero, aceasta nu se mai noteazds be desen. Astfel, dac% in exemplul precedent abaterea inferioart este zero, toleranta pe desen se serie astfel: 50-902, SI 6, 1637 LlToleronje si ajustaje Notarea tolerantelor se mai poate face gi prin simbolurile din sis- temul de tolerante STAS [de exemplu 30 (TA2)], precum gi prin am- bele notatii [de exemplu 3027§ (TA2)]. Inscrierile toleranjelor pe desene sint explicate detaliat in STAS 6265-67. 2.2. JOCURI, STRINGERI, AJUSTAJE La asamblarea a doud piese, suprafata interioaré (cuprins&) a unci piese intr iu cea exterioara (cuprinzitoare) a celeilalte piese. In cazu! corpurilor cilindrice, suprafata cuprinziitoare se numesgte alezaj, iar cea cuprins’ arbore. Dimensiunile acestor dou suprafeje sint diametrul alezajului, respectiv diametrul arborelui. Diametrul nominal al alezajului gi acela al arborelui sint intot- deauna unul gi acelasi; el se numeste diametrul nominal al asamblarii. Dup& cum diametrul alezajului este mai mare sau mai mic decit cel al arborelui, asamblarea poate fi cu joc sau cu séréngere. in sistemul de tolerante si ajustaje STAS sint date definitiile care urmeazi pentru corpurile cilindrice. Jocul J este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului gi dia- metrul efectiv al arborelui, in cazul cind primul este mai mare decit al doilea (fig. 9.5). Gs i | | SS m yi g\3 S| eS : 8} ; Ad 3 Fig. 9.5. Fig. 96. J Jocul maxim Jnaz (fig. 9.6) este diferenta dintre diametrul maxim : al alezajului (de esemplu 50,02) si diametrul minim al arborelui (de | exemplu 49,95) : : Jnar = Drag ale7aj — Dyin arbore = 50,02—49,95 = 0,07. i Jocul minim Jmn (fig. 9.6) este diferentja dintre diametrul minim ; al alezajului (de exemplu 50) gi diametrul maxim al arborelui (de exem- a plu 49,98) : i Tots = Dyin alezaj — Dyas arbore = 50 — 49,98 = 0,02. : 7 eeGeneralitat! Fig. 9.7, Fig. 9.8 Stringerea § (fig. 9.7) este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si diametrul efectiv al alezajului mésurate inainte de asam- are, in cazul cind diametrul alezajului este mai mic decit al arborelui Stringerea maxima Snax (fig. 9.8) este diferenta dintre diametrul maxim al arborelui (de exemplu 50,07) si diametral minim al alezajului (de exemplu 50) : Snaz = Daz ardore — Dain alezaj = 50,07 —50 = 0,07 Stringerea minima Sam (fig. 9.8) este diferenta dintre diametrul minim al arborelui (de exempln 50,05) si diametrul maxim al aleza- Sului (de exemplu 50,02) : Snia = Dat, arbore — Daas Alezaj = 50,05—50,62 = 0,03. Ajustajul reprezints Telatia care rezulti din diferenta dintre di- mensiunile dinainte de asamblare a doud piese care se asambleaz&. Ajustajele potfi:ceu joc, on stringere siintermediare, Ajustajul cu joc (fig. 9.6) este ajustajul Ja care diametrul oricérui alezaj este mai mare deci diametrul oricirui ‘arbore ; cimpul de tole- ran{4 al alezajului se afl& in intregime deasupra cimpului de toleranpa, alarborelui. Ajustajul ou siringere (fig, 9.8) este ajustajul la care, inainte de asamblare, diametrul oricdirui alezaj este mai mic decit diametrul ori- cdrui arbore : cimpul de toleranté al alezajului se afl, in intregime sub cimpul de tolerant& al arborelui. Ajustajul intermediar (fig. 9.9) este ajustajul la care pot resulta atit asamblari eu Joc cit si asamblari eu Stringere; cimpul de toleranta al alezajului se Suprapune partial sau complet pe eimpul de toleranta al arborelui. Toleranja ajustajului este diferenta dintre jocurile, respectiv strin- gerile, Maxime gi minime ; ea este egal cu suma tolerantelor alezajului gi arborelui. Astfel, dact se tine seama de Variatia jocurilor Stringerilor, dis- Stingem gi in cazul ajustajelor :584 Toleranje si_ajustale — Doleranjaajustajuluicujoe Ly = Imag — Fin é — Poleranja ajusiajului cw stringere T,=Smaz—Smagy Tnlocuind pe Jaz) Fein) Snax $i Sue prin valorile lor corespunziitoar indicate anterior se obfine : 7 T,=(Dpaz alezaj — Dain arbore) — (Dyin alezaj — Dar arbore) = (Dyas — Dyin) Al0ja2 + (Daz — Duin) arbore sau Ty = Pacers + Parvore In mod similar, L,=(Dyaz atdore — Dyin alezaj) — (Dain atbore — Diyas alezaj) = = (Dias — Dain) atbore + (Drax — Dntn) ale§aj sau 1, = Tarbore + T alezaj te gee Ie ip 8 IS 7 8 4) 4) Fig. 9.9. Fig. 9.10. In general, piesele pot fi asamblate cite doud sau mai multe; primul caz se obtine 0 asamblare simpld (fig. 9.10, a) iar in al doile: © asamblare multipla (fig. 9.10, b). In asamblarea multipli deosebim © pies interioar&, una sau mai multe intermediare gio pies& exterioar: Toate definitiile de mai sus s-au referit la suprafeje cilindrice principiile enuntate pot fi ins& aplicate prin adaptarea corespunziitoar gi la alte forme ale suprafetelor. 2.3, JOCURI $I STRINGERI TERMICE Temperatura de referinj& la proiectarea pieselor este 20°C. Dife- renja dimensiunilor pieselor asamblate, diferenj& care caracterizeaz: ajustajul respectiv, se considera tot la temperatura de referinji. | Yn exploatare nu este posibil s& se mentin’ aceasti temperatura | pentru piesele in functionare. . Un ajustaj rémine neschimbat numai cind ambele piese asamblat an aceeasi temperatura gi acelasi coeficient de dilatare. Dac& ele a coeficienti de dilatare diferiti apar doud-categorii de jocuri gi stringeriGeneralitati 435 — jocuri gi stringeri la temperatura de referin{a’, numite gi jocuri si stringeri ,,constructive” sau ,,reci” ; — jocuri si stringeri Ja temperatura reali a pieselor (temperatura de regim), numite si jocuri gi stringeri ,,termice” sau »de exploatare”. Ca piesele care formeazi o asamblare si nu se infepenease’ in tim- pul exploatarii este necesar ca la caleulul toleranjelor, ajustajele si fie analizate i din punctul de vedere al temperaturii de regim. Exemple de ealeul 1. Se considera un piston de motor, la care dimensiunea nominald a canalului si a segmentului de piston este de 20 mm, segmentul fiind exeeutat din fonta, care are coeticientul de dilatare aye =10- 10-*, iar pistonul de aluminiu care are coeficientat de dilatare a4p= 25+ 107%, Jocul de exploatare Je la temperatura de 300°C, trebuie si varieze tntre 0,25 mm gb 0,83 mm. Se cere sii se determine jocnl constructiv J. Pentru rezolvare, se stie c& variatia jocului constructiv in timpul exploatarii este egalé cu diferenta dintre dilatarea canalului si a segmentului, adied : Jo — Je = tarlte — 20°YN — apt, — 20°)N, incare: f, este temperatura de exploatare (f = 300°C) ; N — dimensiunea nominal a canalului sia segmentuluf, Result : Je = Jo— N [nau “{le — 20°) — ape (fe — 20°)]; Yo = Scar O7¢) (le — 20°)N. Inlocuind valorile numerice ale m&rimilor din relatia anterioara, se obtine: Je = Je ~ 20-(25~10) x 10-300 — 20) = Jy — 300 x 280 x4 10- = Deci, jocul eonstructiv va fi: Jaz = 0,33 — 0,084 = 0,246 mm; Jmin = 0,25 — 0,084 = 0,166 mm, 2, Un ax de ofel cu diametrul de 100 mm se roteste Intr-un lagir executat din alia} satifricHiune, Jocul de exploatare al lagéralui variazd Intre 0,1 mm si 0,3 mm, Sd se deter. iuine Jocul constructiy al lagérului, stiind ei temperatura de funcfionare poate seddea pind fa 40°C. Dupé cum s-a ardtat in exemplul anterior, Je = I, — tar (te — 20)N — Boz (te 20)N, Jo = J_ — 100 (24-10 — 11,5 “10™) (—40—20)= = Jy — 100-10 x 12,5 (—60) = J, + 75 x 10-4 = J, + 0,075 mm. Jocul constructiv vafit Image 0,3 + 0,075 == 0,375 mm ; Imi = 0,1 + 0,075 = 0,175 mun. 3. Un fus de ofel, cu diametrul de 100 mm, se monteazd tntr-un cuzinet dintr-un alia} de aluminiu, cu un ajusta] avind jocul minim’ de 10 um. Coeficientul de dilatare terealek 8] aliajului de aluminiv fiind de cirea 25-10%, iar al ofelului, de 11,5 -10°%, rezulta pentre fiecare grad de crestere a temperaturii o micsorare a jocului eu : (25 — 11,5) 100-140. = 1,35 pm. 0,084 mx 2.4, SISTEME DE AJUSTAS Prin aceasta’ denumire se infeleg o serie de ajustaje cu diferite Jocuri gi stringeri, intocmite in mod rational. ee486 Tolerante si ajustaje Definifiile care urmeazi se refer’ la corpurile rotunde (cilindrice) ; ele rémin valabile si pentru corpurile nerotunde. Fig. 9.11, In toate sistemele de tolerante (STAS, OST, ISO, DIN ete.) existd doud sisteme de ajustaje: sistemul de ajustaj cu arbore unitar si sistemul de ajustaj en alezaj unitar, san pe seurt: sistemul arbore unitar si sistemul alezaj unitar. Diferitele feluri de asamblari eu alezaj unitar se obtin mentining constant alezajul si variind diametrul arborelui (fig. 9.11, a). fn ceo priveste asamblarile cu arbore unitar, acestea se objin mentinind cons- | tant diametral arborelui si variind diametral alezajului (fig. 9.11, ). Tialezaj). Tlsrbore \ 4 : 4 Linis zera NM Linia =a psy 4 TH TH ale ULTIMO TVET TAA IN PAE V7 Fig. 9.12, Fig. 9.13, Sistemul de ajusiaj cu alezaj unitar (fig. 9.12) se caracterizeaz’, prin pozitia constant’ a cimpului de toleranya al alezajului faf& de linia zero: diferitele ajustaje se obtin variind convenabil pozitia cimpului de toleranta al arborelui. Diametrul minim al alezajului este egal cu diametrul nominal V al acestuia. Abaterea inferioar& a alezajului este egalé cu zero, iar abaterea superioars a alezajului este egal& cu toleranta Za alezajului. Sistemul de ajustaj cu arbore unitar (fig. 9.18) se caracterizeazd j1in pozitia constanté a eimpului de tolerant& al arborelui faf& de ' linia zero: diferitele juastaje se obtin variind convenabil pozitia de toleranfa a alezajulni. Diametrul maxim al arborelui este egal cu diametrul nominal NX al acestuia. - oSGenerali 487 Abaterea superioaré a arborelui este egal& cu zero: abaterea inferioaré a arborelui este egal’ eu toleranta 7 a arborelui. Abaterea inferioar’ a alezajului este egal& eu jocul minim, res- pectiv stringerea maximi. Linia zero, in reperzentiri grafice, este linia de referinf& faf& de care se masoar& abaterile ; pozitia ei este determinaté de dimensiunea nominalé. Deoarece diameirul minim in sistemul alezaj unitar, res- pectiv diametrul maxim in sistemml arbore unitar se confund’ cu dia- metrul nominal, abaterile inferioare, respectiv superioare, sint egaie cu zero; in consecint& gi linia de baz& pentru construirea sistemului de ajustahe se numeste linia zero. In ambele sisteme de ajustaj, linia zero este linia de refering. pentru intreaga imbinare, atit pentru alezaj cit si pentru arbore. 3. SISTEMUL DE TOLERANTE Igo 3.1, GENERALITATI Tn fara noastré s-a adoptat sigtemul ISO de tolerante si ajustaje, | sistem aplicat in marea, majoritate a {érilor industriale ca urmare a acordului la care s-a ajuns in cadrul Grganizatiei Internationale ISO. Prin aceasta se realizeazi, 0 unificare maxima a diferitelor sisteme nationale de toleranfe, in vederea uguririi schimbulut international din domeniilul constructiei de masini. Sistemul de tolerante si ajustaje ISO cuprinde dous sisteme de ajustaje: sistemul alezaj unitar si sistemul arbore unitar. Sistemul preferat este cel al alezajului unitar, pentru care sint date cimpurile preferentiale in STAS 8104—68. In cazul in care acest sistem, din motive tehnologice san functionale, este apreciat ca nera~ fional, se aplic&d sistemu) arbore unitar conform STAS 8105-68, Sistemul ISO de tolerante gi ajustaje se referd la tolerantele dimensiunilor pieselor netede si la ajustajele care se formeazé prin asamblarea lor. referitoare la acest tip de piese se aplic& integral la orieare altt, piesd nheted&; termenii ,,alezaj” sau »arbore” se consider’ eX definese spatiul care cuprinde, respectiv care este cuprins intre doud suprafete (sau planuri tangente) paralele ale unei piese oarecare, de exemplu : I&ti- mea unui canal, grosimea unei Pene ete, es488 Tolerante si ajustole Temperatura de referinj& pentru masuraiorile tehnice gi deci gi pentru dimensiunile definite prin sistemul ISO de tolerante si ajus- tafe, este stabilité la 20°C, conform STAS 1033-68. 3.2, TERMINOLOGIE, fn cele ce urmeazé se dan definitiile numai pentru termenii ne- menfionafi la subcapitolul 2 (pag. 480). Abatere fundamentala. Este acea abatere dintre cele doud abateri limit& (superioar& gi inferioar&) care este aleas& conventional pentru definirea cimpului de tolerant& in raport cu linia (fig. 9.14). Tolerantd. ‘Tole — ranta este diferenta din- tre dimensiunea maxim& gi dimensiunea minim& (san, altfel exprimat, diferenta algebric& din tre abaterea superioar& si abaterea inferioar&). Cimp de toleranta, tn reprezentarea graficd, a tolerantelor cimpul de tolerantareprezinta zona cuprins& intre eee doud linii. reprezentind limi- tele toleranteigi definité prin mérimea acestei gone (toleranta) si prin pozifia ei in raport ou linia zero (fig. 9.14). Treapté de precizie (pe scurt precizie). Intr-un sistem standardizat de tolerante gi ajustaje reprezint& ansamblul tolerantelor considerate corespunzatoare aceluiagi grad de precizie pentru toate dimensiunile nominale. Toleranjé fundamental. tn sisteraul ISO de tolerante gi ajustaje, © toleranté oarecare a sistemului. Unitate de toleranjd. In sistemul ISO de toleranje gi ajustaje este un factes exprimat numai in functie de dimensiunea nominald gi serveste ca baz& de determinare a tolerantelor fundameniale (tole- ranfa fundamental& este egal& cu produsul dintre valoarea wnitatii de toleranté pentru dimensiunea nominali considerat& gi un coeficient propriv fiec%rei precizii). Arbore. Termen utilizat conventional pentru denumirea oricirei dimensiuni exterioare a unei piese, chiar dac& nu este cilindrica. AMbofere Abatere inferinoré. ‘superloora Fig. 9.14.Generalitégi_ 489 Alezaj. Termen utilizat conventional pentru denumirea, orickrei dimensiuni interioare a unci piese, chiar dack nu este cilindricd, Arbore unitur, In sistemul ISO de tolerante gi ajustaje este arbo- zele a cdrei abatere superioar’ este nul&. In inteles general, este arbo- Fele ales ca baz& a unui sistem de ajustaje eu arbore unitar (fig. .9.15, @) Linia zero linia zero EE DL b a 9 Fig. 9.15. Alezaj unitar. In sistemul ISO de tolerante si ajustaje, este ale- zajul a cru: © ioard este nuld. Tn inteles general, este aleza- jul ales ca baz& a unui sistem de ajustaje cu alezaj unitar (fig. 9.15, 5). Sistem de toleranje. Ansamblu sistcmatic de tolerante gi abateri limita standardizate. Sistem de ajustaje. Ansamblu sistematic de ajustaje (intre arbori i alezaje) aparatinind unui sistem de tolerante. Sistemul arbore unitar, Sistera de ajustaje in care diferitele jocuri si stringeri sint obfinute asociind diverse alezaje cu un arbore unic {eventual cu arbori de diferite precizi , dar avind aeeeasi abatere fun- dameniali). In sistemul ISO, arborele unitar este arborelo cu abaterea superioara nula. Sistemul alezaj wnitar. Sistem de ajustaje in care diferitele jocuri 4i stringeri sint obtinute asociind diversi arbori cu un aiozaj unie (even- tual cu alezaje de diferite preeizii, dar avind aceeagi abatere funda- mental). In ‘sistemul ISO alezajul unitar este alezajul cu abaterea, inferioaré nuld. 3. 3. CMP DE TOLERANTA Pentru satisfacerea hecesitétilor curente ale productiei, se preede ia fiecare dimensiune nominala — atit pentru Piese izolate, cit si pentru ajustaje — pe de o parte o gam de tolerante, pe de alt& parte o gama, de abateri limiti care definesc Pozitia acestor tolerante in raport en linia zero. Valoarea tolerantei este funetie de dimensiunea nominal’; ea este simbolizat& printr-un numdr denumit treapt& de precizie (pre- scurtat ,,precizie’). In cadrul unei precizii toate cimpurile de tolerant’ au aceeasi marime pentru o dimensiunea nominal’ dats. Ponifia eimpului de toleranta in raport eu linia zero este functie de dimensiunea nominal&; ea este simbolizat& printr-o liter& (in unele cazuri doua litere), majusculd pentru alezaje gi minuseuld pentru arbori. OO490 Tolerante si ojustoje Dimensiunea tolerat& este definit’ prin valoarea sa nominala, urmaté de simbolul cimpului de toleranté (prescurtat ,,simbol”’), cuprin- zind o liter&(in unele cazuri doué litere) si un numar. De exemplu : 45 g?. Un ajustaj este indicat prin dimensiunea nominalé comuné celor dou piese constitutive, urmat& de simbolurile corespunziitoare fie- c&rei piese, incepind eu simbolul alezajului (dimensiunii interioare), serise sub form’ de fractie. Exemplu : 45 H8/g7 sau 45 a : In aceste simboluri, alc a aga cum s-a mai spus, lite- rele indicd pozitia cimpu- lui de tolerant’, iar numé- o of, Ful indic& marimea cimpu- lui de tolerant& (precizia). Simbolizarea pozitiilor cimpului de face eu litere mari de la A la Z (inclusiv ZA, ZB, ZC) fir literele I, st E, 0, Q, W, iar simbolizarea * b pozitillor cimpului de tole- o 4 yanté al arborelui cn litere de la a la z (inchusib za, zb, L | ze) fiiri literele i, 1, 0, gv, pentru ascevita eventuale confuzii. Cimpurilede toleranté EL sint limitate inferior de linia zero, iar cimpurile h sint limitate superior de linia zero (fig. 9.16). Literele H gi h an ca atare destinafie speciala, ele reprezentind in sistemele de ajustaje piesa de baz& cu cimpul de tolerant& constant si anume: H in sistemul de ajustaj cualezaj unitar gi h in sistemul de ajustaj cu arbore unitar. Cimpurile de tolerante simbolizate cu literele A BCD BF G gi abedefg dau ajustaje cu joc, decarece cimpul de toleranj& al alezajului este in intregime deasupra cimpului de toleran{’ al arborelui (ig. 9.16). Diametrul alezajului cregte, iar diametrul arborelui descreste pe ma&surd ce litera respectiva se indeparteazé in alfabet de Ia H spre A(a). Deci pentru o dimnesiune nominala data, cimpul de toleran{& cu litera Afa) va fi cel mai indepiriat de linia zero. Cimpurile de tolerante simbolizate cu literele K MNP RS TU VX Y ZZA ZC gi respectiv kk mnoprstuvxy z za zb x dau ajustaje intermediare gi ajustaje cu stringere. Cimpul de toleran{SGeneralitati 49h al alezajului este in intregime sub linia zero, iar cimpul de toleranta, al arborelui este in intregime deasupra liniei zero. Pe masurS ce litera, respectiva se indeparteaz& in alfabet de la K/k spre ZC/ze, diametrul alezajului se micgoreazé, iar diametrul arborelui ereste (fig. 9.17), Cimpul de tolerant& JS gi js se caracterizeaz& prin faptul c% aba- terile limit& sint egale cu + 1/2 IT pentra precizia respectiva. ¥r Zo se SANE inlermediore EE 2B Q cue N Ze Ajvstaje ee shire , aw a 7 Ajestaje ou stringere Fig. 9.17, Ajustaje intermediare si ajustaje cu stringere : @~ sistemul arbore waiter; 6 — sistem aiezaj unitan 3-4 TOLERANTE FUNDAMENTALE. TREPTE DE PRECIZIE Numerele care insofese _simbolul (itera) cimpului de? toleranté indicd mirimea tolerantei. fn sistemul de tolerante ISO se folosesc aq 492 Tolerante ‘si_ajustaje =| 18 irepte de precizie (pe scurt ,,precizii), notate in ordinea descrescinds: 4 @ preciziei, cu numerele 01, 0 gi 1 pind la 16; fiecare precizie cores- | jpunde cu una dintre tolerantele denumite fundamentale gi nota respectiv cu simbolurile IT 01, IT 0 si IT 1 pind la IT 16. Tn consecinti, sistemul de toleranje ISO defineste 18 precizi dintre care calitatea 01 este cea mai precisd, iar calitatea 16 cea mai putin precisi. Denumirea de toleranfe fundamentale s-a ales pentru a deosebi aceste valori de alte toleranje cum sint de exemplu, tolerantele de. ou ‘alorile toleranfelor fundamentale pentru preciziile 5 pind la 1 aint calenlate pe baza wnitdfii de tolerantd i, determinatS cu formula ek Cys eae 5 oh om Ine G tS te oom OA) VF od fn care:4 este unitatea de toleranté, exprimat’ in ym; 7 D — media geometric’, exprimaté in mm, a intervalului de dimensiuni nominale. Valorile tolerantelor fundamentale pentru preciziile 5 pind la 16 sint date in functie de unitatea de toleranta i, in tabela 9.1. Incepind cu IT 6, pentru a se dbine toleranta preciziei cu 5 trepte Tabela 9.1, Valorile toleranfelor fundamentale pentru preciziile 5 pind la 16 Simbolul toleranfel fundamentale| ITS | 176 | ir7 | 78 rg | iT10 Valori, tn um a 101 161 225i 401 64i Simpolul toleranjei fundamentale) ITit | 1719 | 1713 | 1714 | rts | 1116 Valori, in pm | 1001 160i 250i 4001 640i | 10001 mai grosolane, toleranja fundamental’ se multiplicé cu 10. Valorile tolerantelor pentru preciziile 01, 0 si 1 sint calculate conform tabelei 9.2. Tabela 9,2. Valorile tolerantelor tundamentale pentru preciziile 01, 0 $i 1 Simbolu! tolerantei fundamentalel roi | 1T0 | ITi Yalori, in um, pentru D, in mm| 0,3 +4 0,008 D | 0,540,012 D | 0,840,020 D gee Valorile tolerantelor fundamentale IT 2, IT 3 gi IT 4sint egalonate aproximativ in progresie geometric& intre valorile tolerantelor funda. mentale IT gi IT 5. 3.5, ABATERI FUNDAMENTALE Dintre cele doud abateri limita (superioara si inferioar4), cea aleastt 7 conventional pentru. definitrea cimpului de toleranfa in raport cu linia xero reprezint& abaterea fundamentalé.Abaterile fundamentale ale cimpurilor de tolerant& variazi, nu noumai cu simbolurile (literele) acestora dar si eu dimensiunile nominale. Valorile abaterilor fundamentale la cimpurile de tolerant’ cu acelagi simbol (liter) eresc concomitent cu cresterea dimensiunilor nominale, Abaterile fundamentale ale cimpurilor de tolerantd cu acelasi simbol (de exemplu D gi d, E gi e ete.) sint identice pentru alezaj si arbore insi de sens contrar. - Abateri limité pentru arbori, Pentru fiecare simbol literal, care defineste pozitia cimpului de toleranti, valoarea absolut& si semnul uneia dintre cele dond abateri limité, denumit& aga cum s-a mai spus abatere fundamentala (abaterea swperioar’ a, sau abaterea, infericara a) se calculeazé cu ajutorul unor formule empirice rezultate din prac- tic& gi redate in STAS 8101-68. Pentru arborii a pin& la j, cea mai ~ apropiaté de linia zero este a,, iar pentru arborii j pind la 2% cea mai apropiaté este a. Cealalt& abatere limité a arborelui se deduce din abaterea funda- mental& gi din toleran{a fundamental& cu ajutorul urmitoarelor ecuatii algebrice: a; =o, —TT sau a= «a, +I. * Abateri limit& pentru alezaje. Abaterile alezajelor in sistemul ISO se definese in functie de abaterile respective ale arborilor de acecagi liter’ ca simbol, asigurindu-se astfel o legiituri rationalé si precisé intre toleranjele arborilor si alezajelor in vederea formérii ajustajelor. Astfel, abaterea inferioaré A, pentru tolerantele A la H gi abaterea superioaraé 4, pentru tolerantele J la ZC se dedue din aba- terile fundamentale a, sau a, ale arborilor, avind ca simbol aceeasi litera, dup& urmatoarele reguli: a) Regul generali: — pentru alezajele A la H, A, — 4,3 — pentru alezajele J la ZC, A, = —ay. Aceasté reguli este valabild pentru toate abaterile fundamentale ale alezajelor cu exceptia urmétoarelor cazuri: —alezajele pentru care este valabili regula special’ de mai jos; —alezajele N, preciziile 9 ...16, la dimensiuni peste 3 mm, pentru care abaterea fundamental& este A, = 0, b) Regula special& : pentru alezajele J, K, M si N, preciziile 01, 0, 1 ...8 gi alezaje P...Z0, precizille 01, 0, 1...7, la dimensiuni peste 3 mm += —4+ A in care A =IT, — TT,_, este diferenta dintre toleranta fondamentald a preciziei urmitoare mai fine. Regula general& este in aga fel stabilit& incit dimensiunea limit’ corespunzdtoare abaterii fandamentale a unui alezaj si fie exact sime- Le498 Tolerante si_ajustaje tric, faa de linia zero, cu Ajestef in sistemel jin siste mut Gimebstinen Timith hos, “HS seme ay i outer punzitoare abaterii funda- 1 mentale a arborelui avind ca simbol aceeasi literd. Regula special este stabilitd in aga fel incit la doud ajustaje omologe din sistemul alezaj unitar h si din sistemul arbore uni- tar, formate prin asocierea unui alezaj de precizie dat& cu un arbore de precizia urmatoare mai find (de ex- emplu H7/pé6 si p7/h6), sh rezulte exactaceleagi jocuri gi stringeri (fig. 9.18). Cealalta abatere limit& @ alezajului se deduce din abaterea fundamentala gi din toleranta fundamenta- 18, cu ajutorul urmiitoare- lor ecuatii algebrice : A,= - =A,+ IT sau 4;=A,—IT. Fig. 9.18, iar lait Mn -2 = Ty, oi. Mn SS 3.6, ALEGEREA SISTEMULUL DE AJUSTAJ, TREPTEI DE PRECIZIE $i AJUSTAJULUL 3.6.1. Alegerea sistemului de ajnstaj. Elementele care determina de obicei alegerea unuia dintre cele doud sisteme de ajustaj sint: felul produselor executate, posibilit&tile de prelucrare ale uzinei, sistemu) do lucru (fabricafie in serie sau fabricatie de piese individuale), In general, sistemul alezaj unitar se foloseste la montaje, c&ci pentru diametre diferite, arborii de precizic se executA mai ugor decit alezajele de precizie. Acest sistem este utilizat la constructia maginilor- unelte (strunguri, magini de frezat), locomotivelor, vagoanelor, auto- vehiculelor, compresoarelor, pompelor centrifuge ete. Sistemul arbore unitar se prefer’ in cazurile cind apar coustructii cu arbori rezemati pe mai multe lagire gi pe care se monteazi diferite organe de magini. Astfel, acest sistem este recomandabil la arborii de transmisie, in cazul maginilor de transmisie, in cazul masinilor agri- cole gi textile cu arbori de transmisie lungi, confectionati din bare jaminate calibrate gi din tevi ale ciror tolerante de executie nu depi-Geheralitati 495 gesc valorile stabilite in sistemul arborelui uniter. In acest caz se pre- Iuereazé numai alezajul dup& tipul unui anumit ajustaj gi clasi de precizie — ceea ce este mai rational si mai economic. La alegerea intre sistemele de ajustaj alezaj unitar gi arbore unitar, se mai tine seama de: Costul calibrelor. In sistemul alezaj unitar este necesar un calibra tampon pentru misurarea alezajului gi citeva calibre potcoava pentra fiecare ajustaj din familia de ajustaje a arborelui respectiv. In sistemul arbore, este necesar un calibra potcoavd pentru misu- rarea arborelui si cite un calibru tampon pentru fiecare ajustaj din familia de ajustaje a alezajului respectiv. Calibrele pentru sistemul alezaj unitar sint mai convenabile, deoarece prejul de cost al calibrului potcoavd este mai redus decit pre- ful calibrului tampon gi prin faptul e& in acest sistem se poate utiliza micrometrul in locul ealibrelor poteoavi., Intrefinorea calibrelor. Numirul total al calibrelor find acelagi pentru ambele sisteme de ajustaj, controlul gi reajustarea calibrelor uzate necesité aceleagi cheltuieli. Cosiul seulclor. Prelucririle cu tolerante precise gi foarte precise necesité pentru ofel, font’ si metale moi, alezoare diferite pentru fie- care tolerant& de alezaj; rezult& deci c& pentru acelasi diametrn vom avea in sistemul arbore unitar mai multe seule decit in sistemul alezaj unitar. Pentru altimul sistem se confectioncazi numai dornurile de fixare siacestea numai atunci cind trebuie, de exemplu, sii se frezeze un numir mai mare de rofi dintate. Consumul de mune gi de material pentru confectionarea seulelor necesare in sistemul arbore unitar este evident mult mai mare deceit cel necesar pentru sistemul alejaj unitar. ntrefinerea seulelor. Din cauza numirului mare de alezoare nece- sare pentru sistemul arbore unitar intrefinerea sculelor pentru sisteraul alezaj unitar este de asemenea mai avantajoasd. 3.6.2. Alegerea treptei de preeizie. La alegerea treptei de precizie a unui ajustaj trebuie s& se pind seama ca ea ai corespunda’ conditiilor functionale impuse asamblarilor, Variatia jocurilor, respectiv strin- gerilor este cu atit mai mic% si deci caracterul ajustajului este cu atit mai uniform, cu cit treapta de precizie aleasi este mai find. Deoarece costul manoperei ia prelucrarea pieseior cregte foarte mult, cind se mareste precizia, este necesar si se prescrie acea preci care este economic necesaré, deci cea mai larg’, tolerant compatibila cn functionarea corect4 @ ansamblului respectiv. a general, treptele de precizie 01 gi 0 se folosese numai in mecaniea de precizie; treptele de precizie 1, 2,3 i4 sint utilizate in fabricatia de calibre ; treptele de precizie 5,6, 7, 8, 9,10, si 11 se folosese in fabri- Oe]496 Tolerante si ajusteje catia pieselor care formeazd ajustaje. Totusi, preciziile 5, 6 gi 7 se pot folosi si pentru calibre destinate pieselor cu tolerante mai mari, Trep- tele de precizie 12, 13, 14, 15 gi 16 se utilizeazi in cazul procedeelor de tuern mai putin precise (laminare, presare etc.) gi in cazul dimensiunilor libere. Treapta de precizie 5 este utilizaté numai atunci cind in exploatare sint impuse conditii speciale cu privire la precizia de hueru a subansam- blului. De exemplu, in constructia motcarelor, treapta de precizie 5 este utilizata la ajustajul piston-bolt si uneori la ajustajele rulmenfilor. n alte cazuri, destul de importante, este utilizaté treapta de pre- cizie 7, de exemplu la ajustajele dintre: piston gi c&émaga cilindrului, arborele cotit gi lagtire, axul principal si lagare, la pompele de wei, bucgele capului bielei ete. Treptele de precizie 8 gi 9 se folosese Ja asambliri analoge cu cele precedente, insé in cazul ajustajelor mai putin importante, unde gradul de limitare a] ajustajului nu joac& un rol atit de important, de exemplao latimea, canalelor pentru segmentii de etangare gi litimea segmentilor respectivi, porjiunea strunjité in capul bilei ete, Treptele de precizie 10, 11, 12 si 13 se utilizeazd la subansamblurile masinilor agricole, locomotivelor si vagoanelor, la ajustajele pieselor matritate gi, in general, la acele con&tructii unde nu exist&é motive de a impune condifii pretentioase ajustajelor si precizia de asamblare nu prezinta o deosebita importanti. Astfel de cazuri sint ansamblurile cu bolturi, giurile care urmeazi& a fi alezate ulterior, montajele la care urmeazé a se executa o operatie de sudare ete. In acest ultim caz se poate folosi si treapta de preci.ie 13. Treapta de precizie 13 este utili- zaté gi la distantele intre axe. Astfel la distanta dintre axele capetelor bilelelor este utilizata treapta de precizie 13, iar ja distanta diutre axa fusului principal gi cea a bilei, treapta de precizie 14. Treapta de precizie 14 se foloseyie deseori la piesele matrijate pen- tru dimensiunile exterioare libere, adic pentru acele dimensiuni care nu formeazié ajustaje, pentru giurile destinate niturilor, bolfurilor ete. Treptele de precizie 14, 15 si 16 nu sint utilizate la ajustaje. Ele servese pentru dimensiunile libere, limitind volumul si grentatea pic- selor si pentru operatii prealabile brute. 3.6.3, Alegerea ajustajului. Sistermul ISO de tolerante si ajustaje adoptat in fara noastr&’ permite alegerea unei mari varietati de cimpuri de toleranta gi combinarea lor intr-un numér si mai mare de ajustaje. Criteriile economice de fabricafie impun ins& 0 ingradire a cimpurilor de tolerante. Aceast& ingriidire este realizat& prin recomandirile cuprinse in STAS 8104-68 referitoare la cimpurile de toleranta si ajustajele prefe-Generalitéti aT rentiale pentru dimensiuni pind la 500 mm in sistemul alezaj unitar, respectiv in STAS 8105-68 pentru arbore unitar. fe STAS 8104-68 recomand& doud siruri preferentiale 1 gi 2 de cim- puri de toleran{i pentru alezaje si doud siruri preferentiale 1 si 2 de cimpuri de tolerant& pentru arbori. Cimpurile de toleranf& se vor alege de preferin{& din girul 1. tn cazul in care cimpurile de toleranta din girul 1 nu per rezolvarea problemei respective, se vor alege cimpurile de toleranta din sirul 2, Dac& nici cimpurile de toleran{& din sirul 2 nu sint sutisficitoare se vor alege cimpuri de toleranj& de uz general, dintre cele cuprinse in STAS 8102-68 si in STAS 8103-68, iar in cazuri cv totul exceptionale, se va recurge la cimpuri de toleran{& care nu sint euprinse in STAS 8102-68 si STAS 8103-68 gi ale c&ror valori se caleuleaz& conform pre- seripfiilor din STAS 8101-68 sau se aleg in functie de necesitati Ajustajeler ecoman- — pyieig 9 2, sistemul ISO de tolerane $i ojustaje — Chm. date a fi folosite in puri de tolerant preferenfiale gi ajustaje preferentiale practica industriali cu- pentru dimensiuni pina ia 500 mm Sistemul alezaj unitar renté sint indicate in (STAS 8104-68) tabela 9.3. Cimpurile de (He ([H7 | H8_| Ho | Hio [air] Hi tolerant’ ficind parte —< = $= — din giral 1 sint culese eu caractere grase gi in- eadrate in chenar, ajus- tajele respective avind folosire preferentiala. fn eaz de necesitate se pot folosi si ajusraje forma- te prin alte combinatii ale cimpurilor de tole- ranjé cuprinse in ta- bela 9.3. STAS 8105-68 tra- teazi aceeasi problema. in cadrul sistemului ar- bore unitar. In tabela 9.4 sint indicate ajustaje- le preferentiale pentru acest sistem. Alegerea grupei de ajuslaj (cu joc, inter- mediar, cu stringere) pentru diferitele cazuri de constructii nu prezin- 52 — 6, 1697 ee498, Tabela 9.4, Sistemul 180 de toleranfe si ajustaje — Ctmpuri de tolerangi preferenfiale a afustaje preferengiale penira dimensiuni pind la 500 mm Sistemul arbore unitar (STAS 8105—68) ILse | [oe [te] & | jAiL B eat D ps [Dit E ET F FT | FB G Gi H B7 | He} Hs] Ho | Hey z a7 K K? M MT N N7 P P7 | R RT? | Ss S7 i uo oft ou x X7 i Zz 27 [ | 3.7, AJUSTAJE CU STRINGERE; INTERMEDIARE, cU Joc 3.7.1. Ajustaje eu stringere. Din grupa ajustajelor ou stringere fac parte urmitoarele ajustaje : = ajustajele custringeri cu caracter special H6/v5, H6/x5, Hl/v6, | [Hi/x6] H7/y6, [7/26] H8/xt, H8/y7 51 H3/27; 4 — a §i de reparatii. Tolerante si ojustaje t& de obicei dificultati. Astfel, de J exemplu, ajustajele fixe, la care i pozitia relativi a celor doud piese } trebuie s& fie suficient de precisi, sint realizate din ajustaje cu strin- gere sau prin ajustaje intermedi. are; primele sint folosite la asam- blari nedemontabile, iar celelalte, cind se previd posibilitati de de- montare. Asamblarile cu joc pot fi realizate numai utilizind erupa ajustajelor cu joc. ceea ce priveste alegerea ajustajelor in interiorul unei gru- 3 pei aceasta constituie o situatie mai dificil, deoarece este necesar a& se find seama de caracteristicile flecdrui ajustaj, de conditiile asam- blari, de condifiile de exploatare — ajustajele cu stringeri extrem de mari H6/u5, |H7/u6] gi H8/u7 ; — ajustajele cu stringeri foarte mari H6/t5 si H7/t6; — ajustajele cu stringeri mari H6/s5, | H7/s6| gi H8/s7 ; — ajustajele cu stringeri mijlocii H6/r5, [H7/r6 mul ajustaj se foloseste numai cind D> 100 mum) ; —- ajustajele cu stringeri mici H6/p5, — ajustajele cu stringeri foarte mici H6/n5, dar numai pentra D>3mm, Ajustajele ou stringere cu caracter Special, eu stringeri foarte Tari, cu stringeri mari gi cu stringeri extrem de mari se folosesc la tranami- terea unor momente mari de rasucire mari. Asamblirile eu aceste ajustaje célzind piesa cu alezaj gi lisind arbor: si H8/r7 (ulti- [H7/p6] ; si in cazul unor inearedri dinamice 8e realizeaz’ de obicei la eald, in- ele rece, Uneori marimea stringeriiGeneralitati a permite ca in locul incdlzirii piesei eu alezaj 84 se riceasei arborele in dioxid de carbon sau in aer lichid. Folosind aceleagi ajustaje asam- blarea pieselor se mai poate face gi prin presare. Pentru exemplificare, se indicé, folosirea ajustajului cu stringere extrem de mare H7/u6 in urmatoarele camuri: asamblarea bandajelor de otel pe rotile de locomotiva gi vagoane, asamblarea bolfurilor de manivelé cu diseul manivelelor, samblarea, cuplajelor de legitur’ in forma de disc la capetele unui arbore ete, Ajustajele cu stringeri mari se pot folosi la piese cu pereti subtiri, Astfel, ajustajul H7/s6 este indicat la montares inelelor de contact pe maginile electrice de dimensiuni mici si mijlocii, iar ajustajul H8/s7 lg montarea cuplajelor gi inelelor nedemontabile pe arborii diferitelor magini. Cind asamblarea trebuio s& aibi o precizie mare, din cauza lun- gimii ei prea mari sau in cazul in care piesa trebuie s4 fie asamblaté concomitent pe doud sau mai multe suprafete coaxiale, cum este cazu! bucgei rotorului cu arborele motorului electric, se recomand’ ajustaful cu stringere mare H6/s5. Ajustajul cu stringere extrem de mare H8/u7 se folosegte cu pre- cadere la masinile agricole, preeum si la subansamblurile mijloacelor de transport gi ridicat. Ca, exemple se indicd fixarea unui bolt de mani- veld in dise sia diseului de arbore'la masini agricole, sau introducerea bucgelor cilindrice in corpul sértarelor la locomotive. Ajustajul cu stringere mijlocie H7/r6 se foloseste in cazul introducerii bacgelor in locagurile subansamblelor supuse unor sarcini puternice, eum sint, de exemplu, ajustajele bucgelor din corpul bielei unui compre- sor. Ajustajele cu stringere mijlocie H6/r5 si en siringere micd HT/p6 se folosese cind momentele de risucire si forfele care pot provoea depla- sarea pieselor sint mici, sau cind legitura fix, a pieselor este asigurata prin mijloace speciale. Ajustajul H6/r5 este utilizat foarte rar, iar ajus- tajul H7/p6 se foloseste la montarea inelelor rulmentilor in anumite condifii de exploatare, la, bucgele introduse in rotile dintate ale papusii fixe @ strungurilor, la montarea rofilor dintate en ajutorul unor pene ete, Ajustajele cu stringeri foarte mici H6jn5 si N6/h5 se folosese, de exemplu, la asamblarea bolfului de piston cu pistonul unui motor de tractor. 3.7.2. Ajustaje intermediare, fn cadrul acestor ajustaje pot fi atit jocuri, cit si stringeri. Pentru ca imobilitatea pieselor sa fie totugi asignu- rat&, se utilizeazi : pene, stifturi, suruburi gi alte elemente de fixare. Din categoria ajustajelor intermediare fac parte: — ajustajele intermediare cu joe posibilextrem de redus :| AT/n6) siH8/n7; LTTolerante si_ajustaje — ajustajele intermediare cu stringere probabil mai mare: | H6/ms5, |H7/mé|, H8/m7 ; — ajustajele intermediare eu stringere probabil’ mick: H6/k5, [H7/k6), 8/7 ; — ajustajele intermediare cu joc probabil foarte mic sau intr-un numar redus de cazuri— en o slaba stringere probabilé :H6/j5, [A7/; H8/j7. Ajustajele intermediare se folosese cu precddere Ja asamblirile care se demonteaza des in vederea examinirii sau inlocuirii pieselor, Demonstarea pieselor se realizeazi cu ajutorul unui ciocan sau eu dis- pozitive simple. Pentra ca jocurile gi stringerile s4 nu varieze prea mult in limitele unui singur tip de ajustaj, ajustajele intermediare sint realizate numai in cadrul treptelor de precizie 5, 6, 7 si 8. Ajustajele intermediare eu joc posibil extrem de redus, previzute cu pene, sint indicate : — cind subansamblul este supus, in exploatare, unor sarcini dinamice (lovituri cu gocuri), in care caz jocurile sint diuniitoare ; — eind trebuie s& fie intaritd,o asamblare asigurat% cu elemente de fixare, prin crearea unor tensiuni suplimentare in material pe supra- fata de contact a pieselor. Aceste ajustaje se prescriu in cazn] unor bucge cu pereti subtiri, care nu permit utilizarea unor elemente de fixare. Tot asemenea ajustaje se pot folosi la fixarea rotii dintate pe arborele unei magini de forjat (H7/n6), Ja asamblarea bucsei sertarului de distributie la un ciocan cu aer comprimat sau cu_abur (H8/n7). Ajustajele intermediare cu stringere probabilé mai mare au stringeri mai mici decit ajustajele intermediare eu joc posibil extrem de red ele fiind folosite la incareari statice mari sau la sarcini dinamice mici. Acest ajustaj poate inlocui ajustajul cu joc posibil extrem de redus cind lungimea de asamblare este mai mare decit 1,5 d. Astfel, ajustajele H6/n5 gi M6/h5 se folosese la asamblarea boliului de piston fixat in piston ; ajustajul |H7/m6) la asamblarea rotii dintate conice pe arborele unui reductor; ajustajul H8/m7 Ja fixarea boljurilor capului de crace in patina unui compresor. Ajustajele intermediare cu stringere probabild micd au stringeri negative sau apropiate de zero, asigurind o centrare bund la solicitari mici si mijlocii, Aceste ajustaje permit montarea si demontarea ugoara a pieselor, cum sint : volanfii mici, rotile cu dimensiuni mici, bucgele demontabile ale lagarelor etc. Ca exemple de asemenea ajustaje se indich: H6/k5 la asamblarea suprafetei cilindrice exterioare a unui iin a: acai eiGeneralitati 501 lagér eu corpul p&pusei fixe a unui strung ; |E7/k6| la asamblarea rotilor dintate fixe, cilindrice si conice, ale masinilor-unelte sau la fixarea cuplajelor Ja extremititile arborilor motoarelor electrice ; H8/k7 la fixa- rea pistonului pe tija pompei sau la fixarea boitului capului de cruce in urechile bielei unui compresor. Ajustajele intermediare cu joo probabil foarte mic sau intr-wn numir redus de cazuri — cu slaba stringere probabild — sint caracterizate in mod obignuit prin jocuri in loc de stringeri gi se folosese Ja subansam- blurile care, in exploatare, sint supuse deseori montarii si demontiarii, eum sint, de exemplu, volantii de schimb, rotile dinfate de schimb etc. Aceste ajustaje isi au aplicatie dupX cum urmeazii : Ht 6/j5 la asamblares bucsei_conice in lagirul papugii fixe a unui strung pentru tdiat filet ; | H7/j6| la fixarea rofilor dinjate cilindrice gi conice cu pene. 7.3. Ajustaje eu joe. Aceste ajustaje se folosese in subsansam- bluriale céror piese se pot deplasa una faté de alta in timpul lucrulni ; deplasérile pot fi axiale sau radiale. fn timpul lucrului tempratura poate fi constanta sau variata, Pentru alegerea optim’ a jocurilor trebuie si se find seama_ de urmatoarele indicatii. In cazul unci migeari de rotatie, jocul trebuie 8& fie eu atit mai mare, cu cit turabia este mai mare si cu cit precizia de prelureare este mai micd. Jocul trebuie si fie mirit cind arborele este sprijinit in mai multe lagire, deoarece existd deformirile inerente ale arborelui si coaxialitatea imperiecta a lagirelor. Jocul trebuie de ase- menea marit proportional cu cregterea viscozitatii wleinlni de ungere. Din categoria ajustajelor cu joc fac parte : — ajustajele cu_joc minim egal cu zero, joc probabil foarte mic: H6/h5, | H17/b6 |, [H8/b8 |, H8/h7, H9/h9, H19/h10, |Hit/hil|, H12/h12; — ajustajele cu jocuri foarte miei [H7/g6], H6/g5; — ajustajele cu jocuri mici: H6/f6, H7/f |, THS/i8|, H9/t9; — ajustajele eu jocuri mijlocii : a) avind valori mai mici: H6/e7, b) avind valori mai mari: H7/a8, [H8/d9|, H9/d10, H10/d10, (uaa ; — ajustajele cu jocuri mari: H7/e8, H8/c9, Hiijel1; = ajustajele cu jocuri foarte mari: H§/a9, [Hil/alll, H8/b, H12/b12. Ajustajele cu joe minim egal eu zero, joe probabil foarte mic, se carac- terizeaz& printr-un joc minim egal cu zero gi un joc maxim egal cu suma toleranjelor alezajului si arborelui, adicd eu toleranta ajustajului. Ee502 Tolerante si_ajustaje Aceste ajustaje pot fiutilizate atit la asamblari fixe cit sila cele mobile. 4 La asamblirile fixe, acest ajustaj se poate folosi in urmiitoarele 3 situatii : H6/h5 la asamblarea unei buege pe arborele unei magini-unelte ; [H7/b6) la asamblarea rotilor dintate de schimb pe arborii diferi- telor magini-unelte, a rotilor de transmisie dintr-o singuré, bueaté, a bielelor pe bolfurile capetelor de cruce la compresoare ; | H8/h8 | la asamblarea capului bielei in locagul tijei ; H9/h9 la asamblarea excentricului Pe arborele unei pompe cu excentric, a rofilor dintate fixe pe arbore sau bucge, a bolturilor in capul bielei unui compresor ; [H11/b1]] la asamblarea capacului Presetupei, la montarea erema- lierei pe tija unui mecanism de descdrcare eu cirucior ete. ; Hi2/i12 la asamblarea pieselor amnturilor electrice’ intrerups: toarelor, pirghiilor ete. Ajustajele ou jocuri foarte mici figureazé numai in treptele de pre- cizie 5, 6 gi 7. Ble se folosesc, in general, pentru menfinerea unei coaxia- lit&ti bune intre arbore gi alezaj a doud piese in timpul functiondrii, cum este cazul la asamblarea arborilor Principali ai strungurilor de pre- cizie, a capetelor divizoare, a rotilorde Schimb,a asamblarilor ventilelor, Pentru exemplificare, ajustajul H6/g5 este utilizat ja asamblarea buegelor de ghidare in alezaje, iar H7 /g6 la asamblarea arborelui eotit cu capatul bielei, a bucgelor de schimb pentru ghidare. Ajustajele cu jocuri mici sint cel mat mult utilizate in constructia de masini, in special in cazul rotirii pieselor ou viteze moderate. Astfcl, ajustajul | H7/f7] este folosit*pentra rotile dintate care sefrotese liber pe arbori, arborii asamblati in lagirele maginilor electrice mici si mijlocii, iar ajustajul H8/f8, avind jocuri ceva mai mari, se folosegte la asam- blarea arborilor in lagire, in cazul unor turatii mari, ca de exemplu ja pompele centrifuge, la rofile dinfate libere pe bucge, la rotile libere ete, Ajustajul H9/f9 este recomandat pentru lagirele mecanismelor grosolane gi a mufelor montate liber, in vederea unei deplasari axiale a arborilor, a diferitelor Pirghii, a segmentilor de piston, la asamblarea. ~ bolfurilor in articulatii, preeum gi in eazul imbindrilor mai putin pre- tenfioase, cum este de exemplu 14 arborii preluerafi grosolan care se rotesc in lagire, Ja arborii tragi in constructia de masini agricole etc, Ajustajele eu jocuri mijlocii sint indicate pentru arborii eu trei lagire in cazul unor turatii mari sau mijlocii. Cind au valori mai mari si deci jocuri relativ mari, aceste ajustaje se folosese tn eazurile cind existé o turatie mare gi o presiune specifics mica, in lagare, cum esie cazul asamblarilor neprecise care permit inelindri.Generolittl oes Ca exemple de utilizare a ajustajelor cu jocuri mijlocii avind valori mai mici se mentioneazi : H6/e7 la asamblarea arborilor de distributie in lagirele motoarelor Diesel, 2 arborilor pompelor centrifuge gsi a tur- bogeneratoarelor etc. ; ajustajul H7/e8 la asamblarea buesei rotii bala- doare cu arborele ; ajustajul H8/e9 la asamblarea arborilor in lagirele maginilor agricole, la asamblarea pistonului cu cilindrul pompei, la asam- blarea segmentilor de etangare in lagidrele respectiv ete. Pentru folosirea ajustajelor cu jocuri mijlocii avind valori mai mari, se dau urmatoarele exemple: ajustajul H7/d8 la asamblarea supapelor de precizie (supapele de admisiune) in ghidaje, la montarea in lagiive lungi, la asamblarea segmentilor de piston in canalele respec- tive in litime ; ajustajul H8/d9 la cutiile ventilelor in corpurile compre- soarelor; ajustajul H9/d10 la centrarea capacelor laterale; ajustajul {Hil/dii] la bolturile de articulatii pentru asambliri de mick im- ~' portant la dispozitive de protectie, la arborii care se rotesc in lagirele aparatelor de mica precizie gi la masini de uz casnic. Ajustajele cu jocwri mart permit asigurarea unei anumite elasti t&ti necesard pieselor in condifii de solicitéri si medii nefavorabile, cum este cazul la unele magini agricole, la utilajele folosite in constructii ete. Pentru exemplificare, ajustajul Cll/h11 se poate folosi la arborii tragi neprelucrati, iar ajustajul H7/c8 este indicat pentru tija supapei in bucga de ghidare la motoarele eu ardere interna, deoarece arborele se incdlzeste mai mult decit alezajul. Ajustajele eu jocuri foarte mari se folosesc in putine cazuri. Ble se utilizeazd la unele magini agricole, la utilaje in constructie, la lagire utilizate in aer liber si supuse intemperiilor, murdariei ete. Ca exemple de folosire a acestor ajustaje se mentioneaza ca ajustaju} H11/a11 este destinat pieselor componente ce urmeazé a fi imbinate foarte larg, iar ajustajul H8/c9 se poate utiliza la un ecilindru hidraulic eu piston, la care pistonul are un diametru cu 0,1 mm mai mic decit cilindrul. 3.8, VALORI NUMERICE Tn tabelele care urmeazi (9.5 ... 9.9) sint indicate date numerice pentru ansamblul sistemului ISO de tolerante si ajustaje. Tolerantele fundamentale IT pentru dimensiuni pind la 500 mm gi pentru preciziile 01, 0 gi 1 la 16, sint cuprinse pentru fiecare interval de dimensiuni nominale, in tabela Abaterile fundamentale, pe preci: intervale de dimensiuni no- minale gi pozifii ale cimpului de toleranta, pentrn dimensiuni pind la 500 mm, se gasese in STAS 8101-68 atit pentru alezaje cit si arbori. Abaterile limit& corespunzitoare cimpurilor de toleranti de uz general pentru arbori avind dimensiuni pind la 500 mm, sint redate dup’ STAS 8102-68, in tabela 9.6. Lenoi~ | 9tr— | eor— foog — | ove — | gat } zet— Pose — | ore — a 8 =| 98 = = [ORT [Ot | os | oer ose — | ove - [| OF PEO mE Ie 3 or - ~ jose ~ | ste — | ozr~ | ect— fore — | ong — 5 2 on — | a - = fort.— | ort ~ | ovt— | opt— Jose — | ore — OMlEUEdG 9d TER i ogt— | sg — = fore — | oo; - | sot— | ver— foce — | coz — at yma (EE a og = | 09 — = lor = lori = | opr— | opt Noe — | vz — eee 2 wm | @ fo & ia Tc ee { THloqans, 8 = i 2h ieee op ingnds wrnaor 3 (g9—go1g SVis) (wr) LnawompH uy RET Leqeqy jroqry— war poe TV] SE Reid funystomyp nayuad persueh zn op giresopor op EmdmME — oftrsnfe ss ofuwsojo) op YSF mules “9-6 vIEqDZ vwu 7 2]sad ninjsuouNp ngued femme SuaeiVA Iuis MME g Py RUF cunIsMOM nIWWEd OF ¥8 eT “FT sOUHAVoId ope apeMOLUypUng a[oleeIDI0], “sifonl9=Y0 | | ' 008 v1 yaya 00% | Lose | osat Joz6 jos joor jose ject | 46} co | ov | zz} oz} ex! or) sj 9 | » | oop aisad | oom et eurd oovs | coe | oot loos joge jorr jes | ze] se |ecj st} er} 6 |e |e |e | are ayoa gig er emd ooze | 00t% | over loze ore joer zejzejsejstfales |e |e 03% asad - ogg w purd 0062 | ost | ogtr ioe jear |err oF) oz foe) er| or) 2 ioe |e |e | ogt asd fo | ost et gmd =| 5 0082 | Oogt | coat lose jo9F joo oF st |2t| s | s jee | &@ jet] oar owed (8 | | zt yd | 2 oes | oort | 0x8 loze jorr jes ge | ce | ot | or os aysad | S og eed | 006T | oozt | ove lost Jozt jr os | er] er} og asad | 8 og uw pad | & 0095 | oot | ozo loot Joor leo se jar} iia og asad | oe Led | & oogt | ore | ozs joek ra zs Te]erjs jo st asad |p sr wemd | 5 oOTT | 002 | ocr ort loz jer arfirfs |¢ or aqsad’ | & Or er etd 006 | os | ove los jee jos or oy 9 94500 Oo meud | os oe jogt oer jez jsp joc arje |g Ir 8 aysad 003, oct ort oor joo op lez orie lr fe § eI gud x or niielalnutoalelelelels |» = Br i (am) LL eewauepung opajuasapoy “¢°¢ vpqo,505 Generalitati ose — 08k — ons — on 092 — 00% Ow 098 — ose — oee— ozo — 008 — one | one — oee— o0%— ote OFe— ogp— ove | oop jf ole— osp— o0z— 00%— ost— ont ore— ost— ore— ovr— ooe—~ oer ost— o@t— ove— o1r— soz— ses — og} — seg— OFF ops— oor — oog— oog— 09 ose— ose — ove— s6e— ose—~ ee o9z— ssg— ore— ogs— ose— org— ore— eos — ooz— 49%— ogt— L3o— ont reo ost — vie ovr er ogt— et — oat — wor o1t— get— 6 s6 OLFL~ ors ~ oss — 094 ~~ og@t— ogg — OLIT—~ 009 — ‘0901 ~ ors — 0001 — os — oss —~ OF — orgs — ore — 008 — ope — ol, — org = ogg — ost — 099 — 09% — oog — ore — og — owe — oos — ow O6F oer ogh ost. Ozh oe OL gt ore — ors — ogtr— 09 — ovor— 039 — 098 — oog — 098 — ore — aos — Osh = oln = oth — ong — ose — ong — ove — og — olg — ogg — ost — org — 09% — oor — ore — ory — owe — os — oe — re og0¢— osor— coat — ogi — oat — oser— oget— oat — ozer~ gor — | orer— 0% ori 07g = ogor— ope = ziy— | 0c6 — ore— | 099 — fue— | ors — ore— | ose — ere— | ou — ose— | ozs — see— | or — ooe— | onp — ¥6Z— | 089 — ore— "| orp — we- | ooo — oz— | ore — sre— | oss — ose — ogg — ove RF — ove — | ‘008 PL puja gy 2482q logy eI Bud NOK 03894 (00k Br yurd gee aysag ogg UL Eurd ete oqs9q, ioTe PL Burd 08% e380q lose I REI Og% a1s9q Joe eT wud ez 93594 o@e BL eid 0Ot e38eq looz Ft wud ogi a1saq O8T PL BUI ODT 99509] OoT eT Burd OPT e98eq| OFT eT But OZT 23894] O@E er Burd DOT 91894) Oot PLETE 08 ay8aq| 08 PL EMI G9 0459q 29 vt guid og 8y90aI | Og BL BUTd OF 23594] | oF et ed o¢ 189g o€ BI vmd gt eyseq] ST bl wud OT 389g] (com) ajemymon yurysuewergToleranje si_ajustaje BUG oo- { FI- | I-— Jo - | or Pee g g~/s—-/s-]e—-f er j er — mE wt god 9 03800 |B o~ | tr~ | 6 ~)8—~) oF | ae — ea y-[¥—-|¥-|P—] or- or — 9 wt umd § eised |= 3 BI-|8 9-1 gm g- 08 — ee ze-le-le-le-l 9 - Stes. £ 41 wold |B a | «| os a | os rmjoqmsg 3 wiweision op jnindinp wig 062 — [eee— (e6o— eer— [eer— ut wd OOP e1S9q soz— |ptz— |egt— jro1— GtI— \cel— jGul— jeet— Ore — |TGT— jar ore O1E— jorr— gig lezt— [ort — ject— OOF ;00T- j00T— joor— gat— |grr— |eet— jorr— ss ~ |s¢ — 6ST— j9GT— |LOT— |*6 2 ~ ee — fee — lee ver— lo01— Jos ~ [oz 8 — jge — [ee — Jae ag — |e — jee — jst 0% — [oz — jos — [oz 6 — |sz — lve — joe wt — ier — \ear— jore— at JoLe— eel — lors— oor ont jo6t— [oot — zi look |sse— joot~ Jozt— Jozt— ieui—~ |e6e— [$8 ~— IGbT— Zs — jors— looe— fe. — joat— ot — 82 ~ jose— loze— 09 — joor~ joot~ 19 ~ [ore— jost— jos ~ jog — jos ~ GP — |S6t— [sor ‘OF = iso — 98 — OP IE jOGE— ce is —- OG ~ fa loz ~ Joe ~ jog — lst — log — [oa — vt — loz — loz — ieve— jeez — O8T ML RUE OBE a38eq reilerras eat— lent et wT pUid og a3s04 ovt— loer— | BL Rd Gig 9}59q bE eitd 09% e194 PL yard ost 9s0q 08 BY nd Og ay8eq og et suid og 0389.4 cel wud Bt aye (mun) epeunmon runsueMTG BLL BME OF 9396.7 OF Sr wad 9 oyag 9 wr eMd g as0q £ Leg (sxantyyT0D) 9°5 wpPqDL e |] reais nue 7 Wear ep w507 Generalitati 002% —|00F1 —|0L8—|O¥s —(oSg—| O@z—) OFT — JSE—-}0L—~ | GE-f OSE BL BEd o fo fo 6fo fo fo fo loo | 08 aise 806% —|008T—lorL —|09% —|00E—) O61 —| o@t — et--|3 — Z—) og er gud) © a 10 0 0 oO 0 0 [O io og 9y80q) 5 0091 --|a001 —~0z9—jose—jogz—| o9t—| oor — Tt. — og wr ymd) & 0 0 lo 0 0 0 0 0 jo 0G 81884) F o0eT—jors —loza—lose—jolz—} ogt—| Fe — 6 —i9 — of BL Buyd) 5 0 lo jo jo fo. 0 0 lo jo sr aysea| oo1F—lo0z —losP—loze—lost |} orr—| oz — Is ~js — st sr emd E 0 j0 ]O 0 ty 0 oO (0 10 or ‘aysed) = 006 —lo8s —ja98—lOz%—|OST—| 06 —| gg — 9 -|h — OF BE paid) 5 o jo jo jo jo Jo Jo lo fo 9 sysag} & oat —j08b —|00S—jost—locT—| ¢2 —| sr — iS ie — 9 Br emd) & 0 lo 0 Oo (0 0 0 (0. 10 & a480q} 3 009 —j00F —lose—jort—loor—| 09 —| oF — Iv ~-l6 — a 6 10. 10 ‘0 10 oO 10 ‘0. 10 £ By BUd) ore [ere [one] ew] ae] me] oe] or an ve \ Tqeas Firrex0707 5 op mmdnyo eipzog sa— | oo— | 4y— | ov— f eee— } gor— | ter ) gor— ) es— | ge— oe— | o@— | o@— | oc} so — | 89 - | 99 — | a9 — | g9— | gg—_ | 008 ¥ Rmd ooF erg at— | va— | sy— | oe— | coe— | tet— | otr—*} sa ~ | ze— | os— grr | at | a] ar— | co | co | oe | co | zo | zo | oor vm arg mised) 69— | 6F— | OF— | es— 9st et sot 88 6L— tL = ai~ | atm | ut~ | t— |} 9g — | 99 — | oe ~ | 9¢— | og~ | og— | STE wt emd ose ea) To- | we | ge- | ez— | gor— | zer~ | 96 - | 62 —- | m— | y9— g Ms | ote | ge} at~ fog = | og — | og —' + og — | oe— | og— | OE Mt Hd Oat oma) ve~ | 6s— | ze— | oc— | exr— | oor~ | es — | 29 — | to | eg— z Wo [vt] yt~ | rt] sy — ] ch — | eh | ee — | ce | ep | 08t Pr mtd ocr oaseal | oe— | ve— | ce— | we—] est~ | ob — | mm —- | so— | te— | op— ei | ek | et— | 2t— | ve — | of ~ | oe — | of — | ge— 9e— O@t BL yUNd Og aqs0q é ov | 6&— | ee— | st— | vor— | a — | 09 — | ae ~ | ey— ae— g or~ | or~ | or— | or— J of — | ce — | o€ — | of — | oe— | of— Sera ea lena |e we— | se— | oc— | or—] zs — | 49 —- | oc — | re — | oc— we— e 6-|6—-/e6-|e-] s- | a—- | se- | a — | oe— | ce— ee Weta Os tnenal (1g 8e— | OF | I~; er—]| w— | es — | - | ee — | Be— 9% — ae t-je—-|e—l2—-] o- | 0 -~ | o- | of — | o— | oc— O8 I mnd ST S350 e— | ur— | ot— | m1) eg — 7 — o oa Z— att PSISOIPI ISTE SS Lo LD LE | Bo | on ore or eaefile |e ea] 85 | 80 | fe |e [BE /S5/2 5 | oe eee emg sede Sa] Fe) me] BoE | ems etre fat | ey fe sfoes | ex [ere [Se [Se AT [ea] oem md oc awa | sae fie Me BEL Ee | ES/EE EE (ET/ES IES] wamwenong & see (Ps Ee G5 | sie) VRE ESUELTEL] seman | + joe fey + | e+] e+ sot jort [zt] p+] OFM RaId 9 owed & eee Bel telsa leg] paneicod F ee fees ee eal ay [ase Sle Ses em wal at | at | ot [ose [ve | «F eit “| Imyoqnars 7 f Fier ep Taman eipag open ups ‘ura (exenuyW09) 9°6 vpeqnT ‘wm | 38ad opfunrsuoup naqued yeunu aq © BL BUT afuMZsHoMND eT “9TH 18 OTH ‘PTY ZOLENTOquNS exo} ReUNdsOI 109 BIUNTT O[HOIwTY “a7foaz28q0, 00h loose —joset—loz6 —loea— Joor— losz— |egt— |2e—je9—lov—|2e—Joz— |et—]o1—| s—joog et eusdi i 0 loo 0 lo lo lo jo jo jo fo jo fo jo jo 0 joor aisog] B 0098 —|o0e%—loorr—logs —joze— jose— joee— [ort Jog—|zg~lge—loz—|e1— | er—jo— | z—loor er euid 3 Oo jo oo ojo 0 0 jo jo f jo Jo jo jo 0 jabe — aysog)— 2 Oocs—Joore—loogt—jors —oze— joze— jorz— joet— j1e—lza—lee—lez—lgt— }zr—|s— | 9—lere er ward) 3 o jo jf jo fo lo lo lo lo jo jo fo fo Jo fo 0 jose wag) 06e—josst—loart—fozz —joor— loge— jagt— fett— jzz—l9r—loz—loz—|pr— | or~|2— |or—loae et end 8 ojo lo 0 jo 7 jo = =jo jo lo. fo jo jo jo. jo 0 fost ayseg] ose ~ 007 —[ooot— ep 00r— Josz— oor joor— |eo—lor—lez—| sr—ler— | e— 1s l‘e—logt v1 pwd) oo joo o jo lo io lo lo to jo to to |o | 0 (oct aysoql & sa jis |v [ew | ae | mH | [cu [emf fou for | om | eo | am | toyoqans ‘Fawisjoa T ‘sp _myndanya eyyzoat (exennyyH09) 9°@ v2qn,7509 ¥ +) % + | ¥ + ]oo9t— josor— los9— Jsor— vet | Le | oc fooot + Josor-+ josa-+ Jeor-+ aie ee pti rt] + Josprt ieee + feus— looe— ge | Fee | art foart— Jaco + leva loos + Oe et ma One ed e+ {s+ |e + Joezt— loos —|ooo— lore— : fete act | 12+ | et+ joset+ joos + looe+ lore+ tet ieee Oe tee Z e+ ]¢ + }€ + |ootl— joo. — \ser— loze— oe set | srt | er+ [oort+ looz + \cer+ loze+ Cee Ctr ale e+ |]2+]@ + Joes —jo09 —joze— joge— a Tet | ert | ort Joss + loos + foze+ loce+ Oe anon ee z'+|z+ z+ |o0s —looe —lore— |sor— owog|S gt+ oh 6 + |008 + loos + lore+ jcet+ B et l]e @ + f099 — loz — joow— jegt— s art | + | 8 + pose + jock + looe-+ jeor+ Oe eed aera es T+]i+]id ose — jose — jstt— |get— cast ob + fe +16 + | 0 + pose + lose + lore leor + fee eeiee oma SST Se ae eee Osh — [06G — logt— jolI— eS att [ort | 2 +] 3 + Joop + lose + jost-+ jort+ i Seiad r+[r+|c+ {r+ /ece e love —loci— los — ; ee sit ]6 +) 9 +] ¢ +} sce +lore +locr+ jos + : 0 foo, fo, poor = lone — feet jon, — os— | oz— | ever ee omg ort! 9 +] +/]e + Hoos + ooz + loer+ loz" oct | oct leerth een atalesln | i me [| Res @xenmr QUO) 9°; vP2gZ swt y 9ysad yen opareqy “9i/nas08g0 nuqued yeunu guyd yunstauyp Hoque nnued Bt os es £5 Be OES | fom wma arsine] ens ey = Be [He [ES [ors mittee sore | = oe 21 | ate e wmd oe avea|2 = ate | oe eee Zh | ost e vate oct osu} 2Tolerante si ajustaje 510 gor [ae + | sce | ace fos 2 [Set | Leb | see | oct bey | STE Mmm oss eae Stet fer oes ies | sek | tet | ek | Be EE) ge et md ost ova et Jao | tox [ose ko 4 | Ger | GEE | EE) att gee | OREM doer eed | EERE ER E/RRIE a) srme|| wo + [19 +] ov | ort los + | oot | cet | see | tet ort og mI maid og owed |B tet [ert | dee | coe fer + [eee der | SE | Sot ore | OF Meme og ena | t+ (e+ | ier | eer be + | ace gen | RE | St fre | OB Mwmd er emg | E oot foc + | ace | det foe | Set | eee | HE | at at] ww WME or awa |S cet fret | ie [cee be t/t | oe [eet [bE] wm mmcaces |S fet fort | fee | ore be tft | St ee | t is3) ee a +i9 tot loti tip tle tlre a+ ot jer+ tort lath +iotiet 24] — et 5 m1 rota a ee om | = rege ii ° Heeiofo op rams wna (@renuqG09) 9°¢ vjaqny “wm | aysad ponismaunp nzyued peome opqerea yas ‘unm g BL eed ap ensuaMp BT ‘OTE 18 OTE ‘PTL syanjoqums exsoqyzundsai0> FRUIT aTpayeqy 2yfvar2999 ot [ht [fot | Geb Boehner sleies ey (eT | mes | eer | 002 eee oor swale fk [Oot [Sob | Ad ESR RS ES |S | |e [a wae ma * I a [at at | owe [ot Treas = | out [set | net | ore | x | oe @ienapTes) oe DpaGDE 1 oF | HimemIoy ep roqndunp wegbit Generalitéti i+ | H+ | 6+ fit | to | ise : oot epemd sort | ett+ | got f oor+ 9Bt | e+ | 99+ | Tot 0g aq | gu + m+ SL 6s + ert | cht | crt | opt os of yurd sort | vet e+ 39 asoq 99 + 99 + TR | Tet | tet | tee so up pod 96 + |_se + ob | oo. ret | ob 0g esa vo + | 4S + og ead 2 bet | oe + | fet | pet for eysog 2 Bet ep abt | 1b ‘op et yayd 2 ge + v9 + eee eee 08 93894 EB wt pe { of By yard s 9+ | y+ set | eet | get F938 3 cs pect Tet | net | pet ¥ 5 e | | i gr B aT PS eee ete rr £ = ~ wend | & te 33897 it = wy eu aq | - zon UL gud | 9504 > 7 eM vita | Broqms siom9]03 op mda eprz0g H}UOd) 9° DpIGDT. “2% anoadser ‘gz sojjrnjoquiys seoygzundsaio YIU] oTPLOVUqU sssoTOF a8 ‘eM gy B] UIC Hnysuoup vp LA 9 oympoquys nzuod aqeo\jjoadsou IK ‘| “F “LX AMoadsor ‘gx “ex sOLNjoquIS eswoyztindse109 PANT ottoeqe asosojo} as “uM FT v1 YULd juNIBUOMP HI "ZA 18 9A “ga aULIMIOqUYS NxjUEd oqvo|soadsoK HHUA TOLLsOy oe TROY UT “g “zn apoadsar ‘gn ‘gn sojIMjoquys oxo} yztINdse109 wy asasopoy os uit Fz EL YN Jun|suoNT BL “La 8 93 ‘93 OTFMOquyS nayUOd oywoTFadsou wT AOTWOIEqE qUUTs OreoyRZUNdsaz0 BIMUT] aTLOFEqN asoso[oy as ‘mg O}VIE [D0] MY “| “pfpaseego 89 + | 89 + | 89+ | 89+ for + | opt | OFF | OV + em | gov+ | s6+ | gat |sor+ | og-+ | zo-+ | 09+ + | 08 ¥T RHIC OOF sye0g wo + tI + | est | Le OOF FL wud Te aysegTolerante si_ajustaje t+ fez + cane Hl 4 I | se + Bg £8 | a+ Fe | | + Be | = (erennna0a) 96 wpPgnL ove+ | oge+ oo er euld one Osh aasag oge-+ Osp et gard oue-+ oor ont OOF ef urd oge+ gee asad och coe er pad ros z oFe+ z wer a slet 5 ose e Gr 3 cect 3 ost Z cote 150d 7 99T+ uy urd . ort 9188 e Op amd g a+ 189d = Felt AL estt+ 2489 ey guy 480d ey pid 2489 reqs iues9yoy mney513 re + cr + + tt+bt b+ by utd ‘a189q1 oT lor + : Ol __aised ~ 86 + | or UT Burd] ref hy ansag (wor) aTeuMON ranIsHANNToleronje si ajustaje nie eee eee a ia ont HI+ | pitt und] eat+ | wet+ | ostt aI = ee a cit ey yurd| ear aya] 2 a eas om a + e1 gurd) B + msod) & = a _ = aa + er guid) 2. | + | ayo) 5 - js sy ay HE ot | te ey wud] + eyed] 8 past a ie + et eurd] 2 | Fy Ff g | 26+ fuot | uot wot + i a 5 5 art | ost + | uot _ 2 os + | os + j ost | a cot + = - 5 t+ | aot | cot rt | + { 7 09 + | Ort | opt eet + ee Et : oe + | e+ | ost apt + we co 2a ae wf Mogg @ = Pees | aaeiagoe i Hop snyndwap eyyzog (axenuTyU0) *9°6 DpaqnE 088+ lozs+ loes+ jozs+ | 099+ 009+ | 099+ OPS ons orst+ | oos Lt6+ jese+ joss+ [evs | ee 00+ 189+ soot go+ | ocr OFLA JOVL+ jonL+ lork+ | geet soot s6o+ O6F+ onb+ oer | gr west leos+ fost juoet+ | scot | eat | zeae | aeet | geo t List | oop O99+ foss+ joso+ josst+ | orst+ | ocst+ | aot | cert | cept | cert | ocr | oor GL [LIL Jogo+ [egot+ | eect | gve+ | eet | pact | cart | tert | oF | ase =[e|*|= |e = = = = = TaeaaTg He x att i . uwio —— (aientUod) 9° vjequy inden oY 20.¢a = = ee sa i — | oser+ | ovt+ | oooT+ | o00T-+ ey wut _ etel+ | OBat-+ 901+ | OFOT-+ 9d as as a eas a — | 001+ | oort+ | oz6 + | oz + | oF ef pma| gor | oprr+ | €86 + | 096 + | oF a780q oi = ae ce i — | oo0r+ | ooor+ |oze + | oze + | ooF 4 | | e90t+ | MEOT+ | 248 + | geg + | ace ansea| Hee at a = a — | 006 + | 006 + Joc. + | oe. + ey ped] 496 + | 965 + | ese + | 992 + 21894 sae ra be aa aa _ 062 + | O62 + | os + | oc + | ars aya) we + jee + | cot + | ceo + | ove arsoa| Fe ae ot a - — jou + jor + Jose + | ors + | ose a woe + fee + | eo + | ato + jose rsa 7 =e ~ - - — {Or + | Or + Foz + | os + | ose et yma| oso + | 699 + [99g + | ere + | oze arsed _ ee ea i — feee + | cus + + | eee oa 19 + | Foo + + | oo asea| - as a a 2 foe + + + | ooz #1 ewd a 99g + + 4 ost asad! = et bet tet eH oF + ar bot ost a i cos + + + | oot a os det - |owt + + | oor a ae crs + + + | ort a _ a a — | soe + + + | ov ~ Sor + Bt + | oz ~ _ ze ey ore + eb + | ost Ee a ore + oe + | oot a at — [set e+ | + | oor =) 7 a ee e6z + | + + og asad) 3) oe _ — jow+ Zt + | os 3 set a | | ore ++ + + jes 2 | a + + Ie 3} 8 Eee EH See eee - fart 69 oO 1 Veoz + | rer + + Loe (wan) oyzammoM punysuannyg516 Tolerante si ajustaje Abaterile limita corespunz&icare cimpurilor de toleranté de uz general pentru alezaje avind dimensiuni pind Ja 500 mm, sint redate dup& STAS 8103-68, in tabela 9.7, Abaterile limita corespunzitoare cimpurilor de toleranta pentra arbori, avind dimensiuni pind la 18 mim, recomandate pentru industria de mecanic& fink, sint redate dup&é STAS 8106-68, in tabela 9.8, Abaterile limité corespunzitoare cimpurilor de toleran{a, pentru alezaje, avind dimensiuni pind la 18 mm, recomandate pentra industria de mecanicé find, sint redate dup& STAS $107-68, in tabela 9.9. Abaterile limita pentru o selectie de cimpuri de toleranta ale arbo- rilor avind dimensiuni peste 500 mm pind la 3150 mm, sint date in STAS 8109-68. Abaterile limit’ pentru o selectie de eimpuri de toleranti ale ale- zajelor avind dimensiuni peste 500 mm pind la 3150 mm, sint date in STAS 8110-68. Valorile jocurilor, stringerilor si ajustajelor probabile corespun- zatoare ajustajelor preferentiale pentru alezaje cu dimengiuni pind la 500 mm, sint date in STAS 8104-68. Valorile jocurilor, stringerilor gi ajustajelor probabile corespun- zatoare ajustajelor preferentiale pentru arbori cu dimensiuni ping la 500 mm, sint date in STAS 8105-68. 4. CALIBRE NETEDE PENTRU ALEZAJE SI ARBORI 4.4. GENERALITATI Precizia de masurare care se obtine prin instrumentele de masurat obignuite (de atelier) nu este suficienté fat& de precizia mult mai mare care se cere la instrumentele de m&surat §i controlat piesele interschim- babile, lucrate intr-un sistem de tolerante gi ajustaje; asemenea piese uecesita o precizie de masurare de sutimi si chiar miimi de milimetra. Calibrele sint instrumente de brecizie cu ajutorul eéirora se pot méasura eu precizie dimensiunile unei piese fabricate, calibrele fiind confectionate la miisura dorita. Calibrele se utilizeazd la verificarea pieselor fabricate, in serie, care intra fn compunerea constructiilor mecanice. Se deosebese : calibre five pentro v icarea dimensional a arborilor si alezajelor si calibre reglabile pentru verificarea arborilor, Calibrele uzuale sint calibrele fixe : cele reglabile se folosese de obi- cei in uzinele care fabricdé in mod curent arbori de diametre diferite, folosirea acestor calibre fiind o solutie de economie,517 Generalitati ote + ote+ ote ose + ose + ote + otv+ | east | ose + | ogo + | O8F Bt PmId Oot ora Olt os + 08a ost oe + ze + ore | 080 + oset+ | evet | occ + | ozo + | OF Mt Bud opr oisea 00e-+ o9% + | 09% + o9%-+ o9e+ | oor + | oor + 008+ |o99 + Jore +e} oot | eee+ | ore + | ong + | OPF Mt Bud Oct oisoa ost + Oe + one + OF + ort ow + ol + Loe+ ose + | oor + | cee | roz+ | oso + | coy + | OFF BF Hm oor oisoa out + joe + | ove+ | oze-+ joss + | oss + Lge + | on + whet + Pepe ae ete elena oat+ + + |) ooe+ | ooe-+ + + eet + + | eet | oFet + + | 08 Mend go sired) Opr+ + + | oot+ | o6t+ + + owogl yet + p+ | rot | cet + + g oer t rt + |] ost+ | ogt+ + + | = zor + + | vet | ore-+ + +] owed) 2 8 oe + + ote | ott + + a s eet + p+] ceet | oot + + ind of ansea) 3 ont + + | oott | oor + + | He & ort + + | eret | egt+ + jae + sr owedl = 36 + + + | osr+ | ost+ + + oq] 3 gett Eb te e6r+ LLT+ + + at vr emd op ayseq| 3 08 + + +} ogr+ | ost+ + + : ltt + fost | eet B+ | OF ML guid 9 aiseq ou + + + | omet | opt aa + oot+ + + | ore | sere + + 9 AL Hud € aise 09 + + + | ortt | nee aa + sg + + + |_ sort | pate + + 6 ce a od ea sv | - 2 q ¥ Piwe}o) op Jaladup exfzog (g9-g018 Svs) (wr) yyemordpU UL eI areqy ‘ofezapy — Uru gus By yurd yanysuemp nnued jerome ep pimesejor op jand afessnfe 16 efmesefor op OST mmMOsYg “2.6 DAGr.LTolerante_si_cjustaic Joo + 6g + (09 loc og er RA tei 08 389g + ae g oa hifere t Og vl wud gt aysog a ; Ke 7 aa ST vl wind of arseg BE wt lio les _ awa | Sg 0G + joz ++ joz + ah oysod 2 80 + log + lee + + ee B wt + bt t a oa reams Hues: 9p yadayo wong oset ) O8r+ | ost Fors + | ore + osaT+ | osar+ - ose+ | ceot+ | zest | ozert | overt oc0e-+ | fost | 002 mt wt ocr oped OFP+ Fe ore+ an. + | oa. + O0st+ | oOGT-+ 7 ore+ | cnet | cect | oset+ | oorr+ oosr+ | Weeeauie era ome O0F-+ 00F+ 00r+- 089 + 089 + Oger + one | ovet | oer | over | oro ort OOF of umd ge6 eirad i o9e+ oon + ‘o9e: 009 + 009 + O0TT + Oee+ | coe | GF+ | oLtT+ | 006 + oger + Sag ml eutd arg aysoay oge+ | o¢E: Ose OFS | OFS + sort 5 089+ | oor+ | 115+ | osor+ | o9e + ongT + STE Ml paid 08% oi8eq] & ooe+ | ooe+ | ooe+ | osr + | ose + oz + z ozo+ | ok | tee+ | ooort+ | oo8 + ovel+ oft I wed Ose eyea] & ost | ose | onz-+ | oct + | oe + oz8 + a oce+ | cee+ | zest || ose $ pow + orrt+ teen nee aie ose+ | ooz+ | ooz+ Jose + | ose + ove + + | on £ gost | suey | aeet [ore + | ove + ogor+ | seg + | SEE M HULA oOz orseg] ove+ | one+ | ov+ fore + | ons + 099 + | on9 + orst+ |_sce+ | cigt+ | oog + | oo + ose + | gee + | 008 Ht ved ost ays0q we] © [0 ) we) ie ny [ow eS v igeD|O op mmdtayo eHieog {orentmyyu09) +46 vpequy,519 Generalit o \ “wot [vet Sot at [ot Nor ate Bf ward ose o1804 o (0 0 10. 0 10. ett | OR | PT OTF [2+ |s‘e+ ae LEME ORT 78%] vet [art ler oe [ot leer ee 0 (0 0 10. 0 0 + a zee | ort | ort | 9+ fet [set + CENT etna Oneal er z “ort Pert fet oe fer [et ¢ og FL guid og aised) B o 0 ‘0 io 0. 0. ar a ort | tt |e + | pb [eet jet + og el wind 0¢ a1sed) & o 0 10 i} 10 10 + ie ert | 6 +] 0+ | p+ [set lott + og I wuld gr oisoq) B j0 10 0 > Se Pee Po + Pew fer fort a St et pid of eed] 3 0 10 10 | 10. (0. et 2 ot }ot fet lore lott] t+ + OF HK Rud 9 aisog o | fo fo fo fo atloti y+ leet fort] 1+ lor + 9 FL amd ¢ oyog o fo fb jp jo fo + ott + fe + | et lest loot + ae om] i 1) en | ae Teas E eluwojor_op mnmndays erfizog, (exenuyyuos) °4°¢ 972907, Sette |set+ |eet+ ach-+ jser+ fose+ eget jooe+ |eect lezt + |cor+ loeo+ wt eid OOF 918% g seit |eet+ ject logit [act-+ jote+ a est faved |rret r9t+ jost-+ loss wi euid ate 9180 8 O1+ \OrE+ [ort lOlT-+ \OrT+ ae 2 oze-+ jope+ tet lcpt-+ |eet+ ew wuTd ogg 988ct 5 see ave fees fort oct oer oat i wud ost owed |g gg + lag + jes + leg + |og + 2 oat lepr+ ort} leot-+ wend o@E 91sed 5 4 * aes eae cer eut eims | loo + Joo + log + [oo + 5 ret loot lan + len + | 08 bE Burd og eased be“unt 7 asad pumysnawmmp naywad rennet aprquyes 2) B] us tum g yp vaya opunpsusup ep “orgy 1 Le ‘FtT atuorgzundsoray yyreuyy altsaymy *7))naz9090 = H By te z— fo 0 io (0 lo lo 0 — ST) 99+ looor-+loose-+Joeee-+loza-+ loeo-+ (Pop-t oa FI umd Op 22s0q 6o— jo o | lo lo lo lo S| 09+ 6%+ Joons-+loosz+-loort+tloss+- lozs+- lage-+ 68+ (ee ee eee 9 ace (0. 0. (0 lo 0 10 64 §] cot S2+ fooze+loore-+foosr+lors-+ loza+ fore-+ 1+ Ste oF umd ose eama 3] L—i|o 0 0 (0 0 0 iw 2 i B+ Joose-+loger-+lostr +-loze+ loor-+ jose++ wt 08% ML Bud ORT 938d) a> io 0 0 0 0 0 i ‘ “" & 8t+ [002¢+ oost+lo00r-+loe0+ foor-+ joce-+ cot Cee oecetaal ie) 9 — Io 0 lo 0 0 jo E 91+ looze+loorr+foze -+lors+ lose-+ loze-+ j bs beeldnetetcelaaa ceed EPO OLEH fp tet gE yal lo 7 8 81+ [0061-+Jooct-+ or. -~+loor-+ jooe-+ loot p+ See oteeed ite a — 10 ‘0 0 10 }0 10 a Ot+ jooot-+loo0r-+joe9 +lo6e-+ lose-+ loor-+ 95 Stu og sisea] BP ¢ — fo: lo (0 j0 [o 2 = +8 + [o0st+jore +foce +Joee+ fore-+ joer- Of BL KUTT gt aysacq, q -|e- 0 lo lo 0 nce z + | 9 + foorr+ioo, +loer +loze+ logt-+ lore eed le lo lo’ =f to ad 9 + [2 + foo6 +Joss +ooe +foze+ jost+ los + OF MI wuld 9. 27m¢ ~|e-fo ‘fo oo Io : + | $+ occ +fosr +Yoor +Jost+ joar+ fen + 9 mL auld apse sIETR (0 lo lo 0 eur wg tle + i009 +007 +loce +lort+ foor-+ log + of |_eim tent] wm) sil ain Doms £ cia zluerjoy op jnndu erzog (osenmyyu0s) “4° Deqny, 0 (0 0 lo 0 lo loe+ Joz+ |oz+ feo + {89 + Jeo +89. +/39-+ "7 Ore et Loe art fort jet fest foo+ iert hacer feorr lerelsortley | one st wud oor osoa oO ‘0 0 0 0 0 St+ /gt+ |er+ 29 + |zo + lzo Heo +\e9+ Sp- lect Lert tert lot Let lect los iept Ieee [tort lgredlee alone | OOF er eud ore oysag aT en | 9a sae | aa T9510 Jat) oe Tag u 2 a HiaBHOF op nda wewoy 8| Giemanucsy Perpercei Generalitati ae ~ IRE lone Jost jos 0-91 wend aoa = ~ loo + le te ot ote on sw | srt | sr ze (erenupuos) “za Dpgor ster | boc | Seta ears lewss| $5 ore | aze| 2] fy] 009 et emt cop evo eect | Ost ens lever| gre ba] Sor OOF Bt Bud gre 010g ose | Gore se | Ore ee 81 wt Md cz axtoq ouch | Sete tet lente ae 02g ot emu ost ea | oer | Gere we eT salen | Ost of mud ogE asoq 2 cm en gic Oct BL Rud og ose 2 rete al oy oF HL wmd og awa |S fee ee + Og wt mud og ayseg | 3 ee + fe a| és 0€ eT yURe gt ays0q e fea) ty a SE BL ved oF oiseq |B ee s]e4| 25 OT FL RMI 9 ay80q rales] Ey Om nuit goog ees 8 a pa [ee [see [ee [er | s1equg wisei9q0) ap imped exhaog (exenuywos) 46 ppeqnz,Sheree s Toe = | StS | ba ee fer ee ee = gt dst te 9 m1 yeu ¢ arse 3 ape |a or |ro — [pe — [oe — [at —| FE~ | OF- | 8 — e *t gta] 5 —lo ~!9-1o9 =I ~- Ip - ly ~Ih —Ily -Ip =the = be ez | 4 | o¢ | sa | ux [ ow] ow | ow | aw | ox | ow 7 a N s (renun09) £°6 D729, fous srvoyyztndsaaos ayproyEqL osasoyo) as ‘H OTLLaIHTE [NIV] Uy *Z " Leu 1 rp nya ip sOpLTAFOquNS 210} H pujd pursuant UNE OTFGELEA rparasq = ot ‘sw jays ‘une ¢ vy wd gg— | sa— | 0g— + | 0 or~ gL— | La— | 9 Tr+ | 0 or gy— | ee— | s@— focot—josel—|aze— jesr— art |e + | @ + loooe-+locar+lace+ leat | 008 % FIId OOF “IF or— | 6¢— | ze— Joogt—lostr—loox— Javr— ir | e+ | @F fooat-+joatt+loo-+ lopp+ | 00% SL Yul ate oved a we |e dey | ey eesigits ts fre | ste mt omer] i Br fs [ies | Bees ws aya ot wed) | . Ge [ies [is |e ee ame Bee | we mmt oom bee (ae [= |B [ Es [Ss [Be [ts tate fete fees | emer Bee fe fe |e || | BEL He hie Se Ba | on ame eed eee ea eee prio |r—|¢—lor+|o+]e+ | t+ joss +locr + jaot-+ og at wend gt syed) Benj [oo] er BS |b i Sl eS |r tos oma fer |r| |= [BS |S EEL ES Be Somes BEES | or re od or | aw] ow | ak | or | am | om | om [ ort | ome [we | set 7 x x * wioeiope op gander wihrog B) coxwnuyyues) a6 weanid 6 Generalit ar — lov — ep — Pe = oe Of UT guid §Y asad = jor = ier — jee — ve ~ bop — fee — fre — fro — | re He 9 PL — lho — log = Qe — }te — lee — — | %— st~ 3 oo ~- ona FZ BL Burd gt aqsag = = ee = kes — | | ——|— | g oo pai IRE BE= |B] [HS] wm macorvme | BE ee ee Se ee ferences eee = jor — Jer — fer — | 82 | 8 era srmnd¢ oweg | ve ~ jee — j¥z ~ - ~ [Br — | = | or— | pr— | gt — [sr — ler — = et = Ipt — tor — | or— | or— | or— pane “a lala pa on | Tee 2 8 I a iveraioy op jnndayp ero (renupu0s) “2-6 Dpgoy so - io ey ras is BO ai a em mat 008 81 EUFd ooF aysaq ea eae it brpaid prvaia ae eae lortae ba aa oor BI Rud erg asog oe pat oe = estan oe ai pee ee os GTe e| eUNd Ooe oysag 9 or |e te — eee oce BL puid ogr eyseq 3 a lee = be — | erm | Gee | SEI | ost ot wma oer aasog E lem be = fe = peat rgd ieee Sr— | Get er rund og oyoq 5 me ec a ig 7 Pe 1 8 BL BIN g¢ aysog 5 foes P tenente ca | = pel eee eet aa of mL emd gt oyeg | = ae ay (r= eae ST 8 Bid oF ayseg ao hoe o ae OF &L eUid 9 ayseqtaje i_ajus Tolerante si ASE ves— (TZb— loor— fore — Jete— lrre— |eez— jozz— feoz— lost— jeet— |eet— al -eay ass] Seh— [ptr |rcr— jece— lege lest [eg1— |toz— ert Jee — jeor— |zor— | OOF Mt ¥MId eae eas 6Lb— |9eh— [gle |voE— le6z— Jozz— |ete— |goz— |zet— |rrt— |eet— loctr— ay wud gTg 9389q 068 joo jaLe— [Zre— [zGe— feot— j6zI— lest— leor— |zs — |46 — |ror— 1 Ter lese— jsce— feze~ |goe— feoz— Jeot— Jost— |ezt— loer— |ret— |rrr— crwudiiay ea ose Joee— jtve— jozz— jrec— Jost |ror— Jeot— |ee — Jaz — los — fie —] S7@ *t Rud o8@ orsod a6e— [LPS— |see— fose— |rve— joat— |rat— |ret— fezt— lozr— |art— lort— or pu ead ate— [az jooe— jR6I— jeoz— lieet— Jart—ttet~ lee — lrz — |os — leg — | 08@ *t BUI oGe ars0d oce— jere— eZ jole— foat— joot— lrer— foet— |ett— |ror— |s6 — et Bord 2189 bee |Loe~ jazz— Jost fast jegr— |tet— |ret— fes — feo — ise — fax — | 08% ME Pid gee oisoq OSS— |L8— |8L8— |goz— |00%— |sct— lost — |rpt— zct— Jeor— loot— lrg — By Burd 93894 & 89c— |THE love— leor— |t4t— |ett— j1et— |pet— los — Jeo — fre — jyz — |) 22 * PAIE o0c a0 z 80€— |s9— j9gz— |ogr— jogt— |ret— |zrt— Joet— prt— Joor— lus — |e — se erangtd e & 96 [ate lLez— epr— lert~ Jez — Jos — |sa — |rz — | 902 *L Pd ost ised 2 eee— |oee— leez— |rzr— lozt— jter— |gp — jos — jog — indi got rsaasi a ore— |e6t— \eoe— frer— izor— }ao — lee — lta — [gg — |} O8F Mt Bud O9T o1s0q 3 EG [ete— |80— lag — ett |set—~ jos ~ jes — |e — ema tereal zB oT |ozt— lest— fgrr— rs — leo — los — Iso — [gg ~ | 09% 81 HE opr ors Z S6e— [abt [get ppt — For— jozt— sz — jis — jez — sehenratnet case = ont |sst— lgot— |zor— log — Jeo — Jer — jog — jag — | OFF Mt Rute oct ore g 861— |oor— |egt— Joet— 8 ~ |sor— jz ~ |59 — fro — ere 2 peta fret last |ig — pL — fes — [tp — lav — joy — | GF PE RE OOF ised 8LT— Jot Jost jerr— 1g — jeot— lez — jog — |t9 ~ teand Gar aias| ¥eE— JLT lt ken — log — ic — lee — ly — lop — | OOF 8 Rud 08 asa apts |tet— lett lpg — Le — les — leo — lee — fre — poe cOr— [16 — |96 — fro — re — — jee — lee — Jae — 08 BI BuId G9 0389q, eel— j90t— Joot— fcg — 19 — — joo — |r¢ — Jor — 1 og ais0, 48 — |9L — 18 — jee — gh — = lor — sg — log — 29 Bi gUId Og 21S9q 60r— jos — |ts — loz — |so — a aH HE = = = 7 area ot. — |t9 — loo — [ee — ley — (92 — [pe — Jos — lee — | os— | or— | rv: 0g HL RINE OF A159 oo — (te — les — re — jee — oe ~ fre — | se— | 6z— | oe— | oF e1 nud og a1s0q sa | mM | on s | 9s [ss | om | m | ow | ew wapaes pines eis L 8 is a ‘ines ep tnindup wiiog (erenTAWUOS) 2°6 MmAguT,Generalitaqi sch --jo6s —lgze —fezz— jooz— jzzz— loze— s9 —lose —jese —jeez—- j1ve— |zst— |gat— WOE —lees —joLe —leez— joez— fret— jzat— tee —lz6t— |soe— |oat— \sor— jose —fooz— jest— Jsot— |tor— tog —|got— frat~ Jeer— joet— 61 —Jeot— j6ct— |eet— ject — cot —}eet— lopt— joor— |prr— |) 98 Be | $6 1 BUN oor a180q ety ere -|-aqe — jess | ocd 06% BL BUNd OBE 780g] -~ |=) = | - | ~ |pee fF Hd O9E 09904) -|/-]-!/]-]-] — Be Tr O9T BL Bud OFT ayseq! TST ee eee ee gon | woz | saz | az | ave [ vz | ez | um | ca ae 22 az vz z A x i Tees op Fmdop why (exenupju09) “49 DpeqozGeneralitayi Tabela 9.8. Sistemul ISO de tolerante si ajustaje de mecanied find pentra dimensiuni Foujia cimautar de tolerant Simbolul Pind la 3 Peste 3 pind la 6 Peste § pind la 10 Peste 10 | pina la 18 ja cimpolat de ‘oleranté | Simboral hominale (mm) Pind la 3 | Peste 3 pind la 6 Peste 6 Pini la 10 Peste 10 pind la 18 ia cimpulat do tolerant ‘Simbolut Pind la 3 Pesre 3 pind la 6 Peste 6 pind la 10 Peste 10 pind 1a 18 Foaijla caput de tolerant Simbolul uomiuale (mm)} 5 é Pina la 3 Peste 3 pma la 6 'Peste 6 pind la 10 Peste 10 pind la 18 nominale (mm) Dimensiuni || —333|—3 [es 327 — clmpuri de toleranfe pentra industria pind la 18 mm — Arbori Abateri limita im micrometri (um) ! —270) i = 295) —270|—270 300) —si8h —~280|— 280) —316|—23 =300l—. { a9 | ato | os 14 15 —40| 43, laters lJ-d— —8) ~ 9] —10) | _| —10; —10 —14| ~15 ee —17| —19 —140)~ 140) —154|— 165] 158/—170|—188|— 75|— 7g —172|—11 — 150|—150|— 150) 95/— 95] i177, —193|—2! : (STAS 8106—68) > € [| bio se | # | ao Laat | _| ~140|—140/— 70 70 ~ 60) - 7 70) 83| — 60] — 85) ~ 70) — 100} — 80) — & —116| —138 = 95) ~ 95 = 138] —165 — 60 100 -— 7 118 — 70) ~ 82] — 80] 80) = 95) ~102 95) — 95] 113] —123) —150|—150]— 80)— 80) - —208}— 86|— 39) —103|— 106)Toleranje_si_ajustaje Tabela 9.8 (continuare) Fafa cimpait de : | : Simbolal se | i be kO | biO A do Pind la 3 | 4) — —14} —95| —40 Peste 3 _j- a of oo pind la 6 cae —18) —30) —48 Peste 6 _|- al 94 0 pind la 10 - ~ 2 —36| —58 Peste 10 - 0 0 [pind la 18 7 —al —43| —70 3 eis 7/8 _|aal+ ols} |—2}— 4|—6 Peste 3 |+3|-+6)+ 8] _ a 32 | I $4,542 |—1,5|—2 b-0.5| +0, 75) 4-1,25|42 [42.5 104) +0,6 [+2 is isd | jet | 305 | is6 | s7 | iB | 509 #3 pee [+ 8 | E |pind la 6|—2|—2|— 4) ~|—0,5|—0,75|—1,25)— | — 2 E|Peste 6 |-+4) 7/410) | £9.9}+0,75)4-1,25)+2 a3 F4slenoten & pind la 1 re .5|—0, 12 4,5) [Peste 10) aaala 2; +5,5/49° +-13,5) Ipindita 18|—3|—3|— 2 —5,5|-9 |—13,5|—21,3) Poaijia clmpului de tolerant x Simbota w |e | xo | mo ee 42 | 43] +4) 46] 410 = | Pind la 3 0 ol . 3 Peste 3 +2,5) +5 46,4 9] +13 pind la 6 +1 1 {+1 Peste 6 | +28) 45 | Fre ping la 10 ios bar 2 Peste 10 +3 | +32 a pind la 18 | 41 | iti ‘Posifia cimpant dey tolerant’ = Simbolul ms | mi | = | Elomaas | tt] tal - | = [Pina ta 3 to) pal iPeste 3 +65) + 8] + 9) pind la 6 +4 i Bee ee ae este 6 | #10 | 412 & [pina ia 10 +646 E [Peste 10 | #2 | 415 | B pina ta 18 P+ 7/47Generalitati 529 Tabela 9.8 (continuare) P pe | pt [ps | v6 |v? | pe | oe * | #| 8] 8| 7] 8) 36 tolerant’ Fouls cipatat de ‘Simbetul | a] ping ta 3 | T8)t 9104 12)-F96) |) pas Fis pays 267 Ops ay _ 2 +0/+ 6|-+ Gl+ 6+ 6 |-+ 10|-+10| +10] +10| + 10}-+ 10] S| Peste 3 | — |+16]+-17)+ 20) +24) 4-36} + 49] — |419)+20]+23/4-27]+ 38] 4-45, 2] pind la 6 | 12} 12)+ 12) + 12} 4-12} 4-12] j+15| +15] +15) + 15)4- 15) +15. EB| Peste 6 — |+19]+21]+24)+20]437/+51] _ |+23]425)428]4 344 4a]455 22] pind la 10 + 15]-4-15}-4-15]4-15]-+ 15) 4-1. 4419) 419/419) +-19}-+ 19/419 8 B| Peste 10 __ |+23]+26)-+29]+36)+-45]+61) | +28)4+-31]--34)-4-41/-4-50/ 4-68 #l pink la 18 | ~ |+18)418l418|+18]+18|413) ~ |429|493 -+23|-+ 23+ 231423 Bouiia capuhal de elerani | 5 fats : Simos! | #1 3 8] #| #] | a0] @| |] w]e] we] wo slp as | | F18|- 20/724) P38) +20) Bo] $24) 73 BP eS alsa al tH +14) — | 448i ea) 4is) — | oom EjPeste 3 he +24] 4-27]-+34] +37) +49] 4-67) +28) +81) +25] +43) +59] + 71 gppind ta 6 | +19)+19)+19] +10] 19) 419] 419) 23) 423] 4-23] 23) p23) + 23 Sg lPoste 6 | +27] $50) 464) + 88 ping 1a 10 |-+23| +23] +-23|4-23) +23) +23] +23) +95) +28] +28] + 28 +29) 4-32) +38] +45) +59) +54) 2 z\Peste 10 | 4+33]-+-30)-+39)-+46) +55, +71] +93) +41 +60) +76] +103 F|ping la 18 |+28|+28|-+28|+28| +28) +28| +28] +33] +5 +33) 433] + 33 Poaila iapalel de tolerant = Ee i i ‘Sizbotal vs] 6] 7) ve] 5 | 6 | 7] 8 | 9 | x10 | 7) | @ | oO 7] r 1 i 7 Pind Ja 3) — | — | — |4+26/+30)-+34)445] — | — [aol+4ole P| - a | +-20|+ 20| + 20| + 20| +26)-+26|+ 26) E [Peste 3. | — + 65/4 83 ae +28)+-28)+28|+28]-428)+ 281495/-435|495|+ 35/4 35 — | — [440]-+43]-+49]+56/4-70|4+ 99-451) +57)+641-+ 79| ~ | — | — }433)436]440)446]4-58[-4 rol pa3,ta7\4 i © pind ta 6) | Pesie 6 f— | — +100 2~ jpindla 10) +34)-+34)-+34)434)434)4 B34) 4-42] 449/442]4 a2]4 49 @ |Peste 10) — | — | — | — |+-48)-451/+-58|+67|483)+1101-461/468)+77) + 93) +120 2 {pind ta t4| +40] +40] +40] +40!440]4 40}+50!-+-50!-4-50]4+ 50)+ 50 a iPeste 14 |-+-47)+50|-+ 57+ 66)-+ 53) + 56]-+ 63] +72) + 88|+ 1151+ 71/478 +87] 4+103| +130 ipind la 1) 39) +35] + 38] + 39] + 45] +45] -+45]+45)+45]+ 45] +-49| +604 60! + 60/+ 60 Fosifia cimpalat | S de tolerauia 2 2 a Sinboll | a8| a? | a8 | wo | ato fav [me | ao [a | a [os [oo [ao 7 T ] acre (eee eee ee | 3 (pina la3 i) — Leal 46/4 57| — tt S4]+ 65) — 1+ 701+ 74 = zg j+32|+ s2]+ 32) A0}+ 40) |+ 60|-+ 60/+ co Peste 3 |450:-+54/+ o0|+ 721+ 68|-+ 80]-+ 98]+ 92)+ 95,1110) + 128 pind la 6 |-+42)-+-42)+ Peste 6 |-+61)-+-67/-4+ i +52)-+ 52/4 52/4 52)-+ GOF+ 97]+ 97/-+ 97/4 97 + 80|-+ 80l+ 80)-+ 86 +112)-+119! 4133]4155 (mm) Ipind la 10 | +52) Peste 10 |-+75|+82/+ 91]4-107|-+134]+ 133/+160] — |-157|-4173)-+21 + 90|-+ 90 +130] +130/+130 Peste 14 |-+88|-+95] +104] + 120| +147|+ 126|+139 [pind la 18 ]+771-+77|+ 77+ 77+ 77/+108]+ 108) + 151]4-178) — |4177/+193}-+-290 pind la 14 |-+64]+-64] + 64)-+ 64/-+ 64/-+ 90/4 90} +108) + 108] +150|+-150] +150 Bt = 6, 1687 Lli_ajustaje Tolerante Has pete - Eo pM oT aysoq 3 t 8 we lol) ~ | orm mmdo omg | 22 ea ory = gaemdeamg | © 2 9+ }o+] 94 | 2s @t+ | o1+ | g 8 wma g va | ot | sa | ea Troms PEE viuemyoy ap mde wifog oa a og +/og + jog Sr BL = ~ + 00+ | + t9-+ |) ead of oyu] = art = + 10F+) o-t font ort j3o ot a 86 94+) z9-+ sp+ wind 9 aysag] 3B e+ oz-+ ioe +Joe+| o8-+ loc-+ ou les tet e9+ 82 +|09-+] gp-+ set wuld § 9ysaq)-— & or [Prt +[oz+} 02+ loz ge et et acta neta tee i+ pet [09 +ich+] pe+ 9e+ € el euro i I sat |eaa| ca [eau Teun] eae [ora | oa a fora [ea [ea | ca | oa tmyeqes at a ap youd ~|- | - | - | = [8 + yee F Jes F poste lore yore pose? Josre v gtk leer t jectt Joce+ feor+ [aet-+ Jose-+ fee || SF MC md oF evsoa] Pept | SS) 99+] 98+ | oe fos + los + los + foet+ joer+ losr+ fowe+ lose OF BL yurd 9 oy80q/ 2.2 HIT | 6+) ge-+] 12+ | so-+ feet+ jorr+ jzor-+ fsoc+ loer-+ CLT Isee-+ jore+ ES oF | Set) ort] ort | ont foe + Jon + loz + fort-+ lort+ lort+ locet Jee |g wt pid ¢ aysoal® & Wo + | 96) F9+) got | vox fere+ loor+ jes + Ieer+ lost leort Ierer [mer me oma ie ve + | pe+] pet} e+ | foo + foo + loo + |) — fort forte f foxe+ a Be. we + | ost) spt] ppt OE+ lee + fp, + port ror sez+ eM sutdls aaa [om [xo | ia | aa | oo | Po on [we [se pow Dw | a 2 | ees y nda wifizoa (e9— 2018 SVIS) (ur) inomoxoM Ralwed “yur, goyuwan op uENSNpUy nuzWed aftwr0}0) 9} IE Leqway “ofezary Nut — mw gy By poyd yunysaerayp — afesnfe 1 ofausopos op OSE mmAsS “4° D/2qu,7z | 8) a— Jer— jos— jee— fos— | z1— ar end |) o [fo je¢-|e-je—je- or wag) 3 se— joa Jez |ai— FI- on er yma} 2 o fo fe- |] 9 aisea [5 72 ar~ |os— |ox— jor— 9 ML Rud 1a o o BO] bm £ od [ES ee eer e B iow | en [aw | ow) Zs a dom yee Bo £2 9 PL BEd g 9807 ee Ze eet emd [5 ® ‘mI6q wae 9p inyedeyp enog jo fo jo jo [St PL pay Leb igi free | e+ | OF asog] 0. ore emd |3 o lent + [9+ 9 asad) BS lo 0 lo gerund [> 3 att a+ fot 8 989g] — & io 0 fo 2B E+ ort ppt pot iS 2) st | a | ot jou [on [om | on | on | on Equus SESE EEE eE eee eer Fae a i £ 4 Uo pias ase (@xemupuod) 6'¢ mpeqnzeer a ree eer eerie mean 2 oest— feor— | 4e—} TL— fatt— os— | eg— ] 99— | os— | Le— | Q Z = | 09- | es— for ~ ge— | er— | os— | ze— | oc— ST er umd yr owog z 2 = | 4b | to forr— BG oe er ee tp ete eee tere 3 og | sk— lor — se— | es— FE BL BIN OF aysoq _E a ro- | 1s~ ie — | ce— | ag~- fer—]or~f | | _ a8 i 2) 9e~ |re — | OF er RMd 9 oog |B : ‘| eh fon a He et i os § is— |g — Se yud g asea |B s 5 8 i See eee Ee 8 PL eur & om si | ta | om vraag Huei ap ymdinD erty Ww | sa~ | — | ss— | oe— | os— os— | st— | se— | se— | to— ve— | Is— | 6g~ | se | ze— ST ML urd OF oys9q OF PT puld 9 as0q — | io | er— | 2e— | ee— 8t— | 49- | er— | ce— | ze 9 er umd ¢ oys0g (cum) ayeusmow rungstiourt gy 7 _ — we- |_| ee~ | se | re— : ae ial - | 8 | ea eee i § ¥I Ema of a fala ple po] es le Tey re a a Ss ‘Piweoq0) op myndmyp eilyeoq s— [or— | —|te—]ee—] _ |19-| er-| ee] oc-]ee>] e— | ee— | ot— | oz— | oc— st— | st—| r= | er— | er— 81 ot euid oF aise | : es— | TF ac~ | ez—|ec— | _ | ts—] ee-| re— | re—-]or—| _ Bo sr— | 6r~ | et— | ot | ar st—} gt—-|6— | et | er— oF si wmd goed | Fe sh Cae s@— | 0S— | 6I— ot cre OG —| O@— | LT | or— aes Pat si— [et— | tr | at— | a 6 —| ir 9 ML BUI ¢ awog ah — | %- | oe] or— | et— | at F zi~ | Or— | g— 5 ar~ | ot | ot | ot— | or— | or alin | tel ewe |g ou] ow [a | a |e = ca [sa [a | ot | ca | ma aS x a 7 wasmjea op undo eylyzog 8] Coxwnmpyu0s) @°6 panyGeneralitati = 533 in comparatie cu celelalte instrumen- te de mAsurat, calibrele fixe prezint& avantajul simplitajii, preciziei, unei mari ugurinfe de minuire gi in special avantajul de a inlitura atit erorile de citire subiec- tive cit gi cele provenite dintr-o prea mare complicatie a gradatiilor. Inainte de ase trece la fabricatia in serie, se procedeazd la construirea calibrelor necesare pentru masurarea gi controlul fiecdirei serii de piese in parte. Arborii gi, in general, grosimile se méasoar’ de obicei cu calibre potcoavé {sau calibre fured), iar alezajele cu calibre iampon. Calibrele tampon gi calibrele poteoava pot fi simple cind au cite un singurtam- pon sau potcoava gi duble cind au cite doud tampoane, respectiv dout potcoave. z10 155 —130 200 — 97) — 97 Ze 150] —150) — 150 —177| —193| —220 Tabela 9.9 (continuare) 157) —17: = 60) — 60) — 60 — 70] — 74] — 86) we | ae | 200 | S S 1 | = 67] — a1] — 97 103) — 12: 0] — 9 = 117] 133) — 164 108] —108) —10% 151) —17 7B — 50| — 50] — 50] — 76, — 80 — 80] — 80 — 68; — 80] — 98] — 88} — 98] —110) —128 — 54] — 65) — 67} — = 40; — 49) zor | ae | zm | zo a0 —50 46 10) 58 52) —61 7 , 4.2, CALIBRE LIMITATIVE Calibrele (tampon, potcoavd etc.) se numese limitative dack au dou parti pentru misurat: una care trece gi alta care nu trece ; prima corespunde dimensiu- nii limit’ maxim& pentru arbori si minima pentru alezaje, iar a doua dimensiunii limité minim’ pentra arbori si maxima pentru alezaje. La folosirea calibrelor limitative pen- tru verificarea dimensiunilor, partea trece (T) trebuie si treac’ liber sub actiunea cel mult a greut&tii proprii a calibrului, jar partea nu trece (NT) nu trebuie si treacé si in caz extrem poate numai si apuce. fn tot timpul verificirii, trebuie ca suprafefele de verificare ale calibrului si fie curate, iar piesa de verificare gi_cali- (om) brul si aib& temperatura mediului ambiant ajenrmou yunsuamyq (de cirea, 20°C). = 32) — 83) — 46| — 57 — 42} — 42) — 4: — 60] — 72) — 9 — 52] — 52) — war [zum [zen | zano 7 =3F 42 —38 —50 46 61 —5' -7 -70 88 pind 1a 10 Simbolul Peste 3 pind la 6 Peste 14 pind la 18 me = Pind la 3 Pozifia chnpului de toleran{a $$$ _ ONa4 ae Toleranje si_ajustoje Calibrele limitative mai des folo: coava. Calibrele tampon limitative se folosese la, se compari cu cele dou’ dimensiuni limita, ealibrelor tampon simple sau duble. La calibrele tampon imitative duble_tamponul limité maxima (NT) se deosebeste ugor de celalalt t site sint calibrele tampon si pot- masurarea aleza jelor, care maxima si minima, ale cu dimeusiunea ampon (T) prin nstruieste inten- Calibrele potcoavd limitative, se folosese la méasurarea arborilo siuni limitd, maxima gi minimi, de obicei in form de poteoava dubia. Tr, care se compara cu cele dond dimen. ale calibrelor poteoava simple sau duble. 45, CALIBRE DE FABRICATTE, RECEPTIE $1 CONTRACALIIRE 4.3.1, Clasifieare. Din punet de vedere al destinatiei, calibrele se impart in: calibre de fabricatie (exploatare), calibre de receptie si con- tracalibre, a. Calibrele de faricatie se folosese la yerificarea dimensiunilor piesclor la o fabricatie in serie, Acestea se cls la rindul Jor in; — calibre de lucru, folosite de muncitori pentru verificarea dimen- siunilor pieselor in timpul! procesului de fubricatie ; acestea sint calibre de fabricatie, noi, — calibre de revizie, folosite de organele de control pentru verifi- carea dimensional a pieselor executate de muncitori; pentru acest control al dimensiunilor nu trebuie si se utilizeze calibre de lucru noi, ci din cele partial uzate. Cind uzura acestor calibre depageste limita stabilita prin STAS, trebuie s& fie Seoase din folosinga. b. Calibrele de reeepfie sint folosite de cétre consumator la contro- ful dimensiunitor pieselor. Numai in eazuri exceptionale acestes, pot fi utilizate de cdtre sectiile de control ale fabrieatiei, ta receptia pieselor. Calibrele de receptie sint calibre de lueru uzate, dupa ce, la nevoie, s-a corectat suprafata de verificare a, parti trece w acestor calibre. Fabri- carea in mod special a calibrelor de receptie se face numai exceptional. ¢. Contracalibrele se folosesc fie la controlul tolerantelor de fabri- catie, fie la controlul periodic al uzurij ealibrelor de lucru 8i calibrelor de recepjie. In mod obignuit, calibrele de lueru se controleazé, prin verificare cu aparate de masurat sau eale plan-paralele (STAS 2517-66). amma oll esas = a i : aGenerolititi 585 Contracalibrele care sint construite special pentru acest scop pot fi utilizate la verificarea calibrelor de fabricatie, in urmatoarele cazuri : —_la controlul dimensiunilor calibrelor de lucru (poteoave) desti- nate arborilor de diametru mic, la care verificarea cu aparate de masurat prezinta dificultati ; — la controlul dimensiunilor calibrelor de lucru (potcoave) pen- tru arbori de diferite diametre, cind capacitatea aparatelor de maisurat este insuficienta. Contracalibrele se consider& c& tree numai sub actiunea propriei lor greutd}i (nu mai putin de 100 g), fiind ugor unse. Contracalibrele (CUT?) nu trebuie, ,,8& treacd’’; dac& ele intré in potcoava, calibrul verificat se consider’ uzat. Contracalibrele pentru partea ,,nu trece” sint totdeauna ,,trece” ; contracalibrele pentru calibrele ,,trece’”’, pentru tolerantele de fabricatie gi receptie, sint ,,nu trece’’. Contracalibrele pentru verificarea wzurii la partea ,,trece” sint ,,nu trece”. Nu se construiese contracalibre pentru calibrele de lucru gi de re- ceptie ale alezajelor. 4,3.2. Cimpuri de toleranti. O schemé a pozitiilor cimpurilor de tolerant’ pentru calibrele de fabricatie si de receptie si pentru contra- calibre, in raport cu toleranta alezajului, respectiv a arborelui, este in- dicata in fig. 9.19. Semnificatia cimpurilor de toleranta in aceasta figur’ este urma- toarea : 1 — clmp de toleranja de fabricatie pentru calibre de lucru, partea trece sau calibre de Ineru trece ; * 2—ctmp de toleranté de uzura pentru calibre de lucru {rece ; 3 — etmp de tolerant de uzurd pentru calibre de lueru mu trec 4 — clmp de tolerant pentru calibre de receptie trece ; 5 — cimp de toleranfa pentru calibre de receptie nu trece ; 6 — cimp de toleran{ la contracalibre pentra toleranjele de fabricafie ale calibrelor deTueru trece ; % — clmp de tolerant la contracalibre pentru controlul uzurii calibrelor de luera frece ; eimp de toleran{i la contracalibre pentru calibrele de lucru si de receptie nu trece. Dimensiumea y de pe schem& indicX jocul tntre poteoava, partea frece si contracalibru, la dimesniunea minimé a acestuia. 4.3.3. Simboluri pentru calibre. Pentru calibrele de lucru gi de re- ceptie si pentru contracalibre s-an fit urmStoarele simboluri (v. fig. 9.19) : T — calibre de lucru, partea trece sau calibre de lueru trece ; NT —calibre de lucru, partea nw irece san calibre de lucru nu trece; R-T — calibre de receptie, partea trece sau calibre de receptie trece ; DV. §4,8.3,536 Fig. 9.19. R-NT — calibre de receptie, partea nu trece sau calibre de recep- tie nu trece ; CE-T — contracalibre pentru tolerante de fabricatie ale parti trece a calibrelor de lucru ; CU-T — contracalibre pentru controlul uzurii la partea trece a ealibrelor de lneru ; C-NT — contracalibre pentru partea nu trece a calibrelor de lucru si de receptie ; CR-T — contracalibre pentru verificarea calibrelor de receptie, partea trece, pentru clasele de precizie 6, 7 si mai grosolane. Contracalibrele CR-T figureaz& numai in schemele claselor de Precizie 6—10; ele mai sint utilizate si in locul contracalibrelor CU-T pentru controlul uzurii calibrelor de lucra trece. 44 CALIBRE LIMITATIVE NETEDE PENTRU ALEZAJE $1 ARBORI Calibrele limitative netede pentru alezaje si arbori se clasificé dupé STAS 2980/1-70 in :Generalitéti : 587 — calibre netede, fixe, pentra alezaje ; — calibre netede, fixe, pentru arbori ; — calibre netede, reglabile, pentru arbors — Gcontracalibre, 4.41, Calibre limitative netede fixe. a, Clasificare, forme si di- mensiuni. Calibrele limitative, netede, fixe se cla: ificd in : calibre netede, fixe, pentru alezaje ; calibre netede, fixe, pentru arbori; contracalibre. Din prima grup& facparte : ~ calibrele tampon, obignuite ; ~ ealibrele tampon, eu gurub de fixare ; — calibrele tampon plat ; — calibrele tampon incomplet ; ~ calibrele vergea cu capete sferice Din a doua grupa.fae parte: 2 — calibre plate ; — calibrele matrifate (turnate). Dina treia grupi fac parte : fe — contracalibrele tampon ; ~ contracalibrele tampon dise ; — contracalibrele tampon incomplet, La rindul lor fiecare dintre aceste calibre comport anumite forme si dimensiuni Standardizate, dup cum este ardiat in tabelele 9.12, 9.13 gi 9.14. b. Tolerante si abateri limita. Tolerantele de fabricatie side uzura pentra dimensiunile partilor masurate ale calibrelor de lueru sint: indi- cate pentru cele 10 clase de precizie in standarde. Abaterile limit, la dimensiunile pentru care acestea nu au fost prevazute pe desen, se stabilese conform indicatiilor date in STAS 2300-75. c. Materiale si tehnologic. Confectionares: calibrelor limitative nete- de fixe impune folosirea anumitor materiale gi, de asemenea, a unei tehnologii Speciale ; unele indicatii asupra acestora sint date in STAS 3938-76, In ce priveste executia calibrelor, este necesar urmitoarele observatii : Semifabricatele calibrelor forjate sau matritate trebuie detensio- nate. se tind seama de538 Tolerante si ojustoje Tabela 9.12. Calibre netede, fixe, pentru alezaje ham do maa peer ite dm pee jonni au STAs _ 1. Calibre tampon obignutte a) Cu coadi conict i-— 30 fo esi | | 2981-74 29812 ——|—3- b) Cu gurub de fixare 30— 100 2, Calibre tampon plate a) Duble frece si nu ireee 18— 100 (2991-68 b) Simple trece si ram freee 50— 310 yl 3. Calibre tampon | > a) Cu miner, irece b) Cu miner, nu trece 50— 150 | Ee i : 4350 : ¢) Cu plici protectoare, 150— 360 treee s 4d) Cu placi protectoare, 150~ 360 mu trece # 4. Calibre veryea cu eapete sferice 260-1000 a) trece 3634 — i b) nu trece s0—1000 | |oF Generalitati os Fabela 9,13. Calibre netede, fixe penirn arbor : Limite de misw! Dimeniuai, dopa Denaraire rare, eam Figura ‘stag 1, Calibre piaie | a) Fureé asamblate irece 1m3 si nu tree 2901-65 | b) Potcoava érece si nu tree 3-180 Cie i { 2, Calibre a: (turnate) 8) Potcos 3— 50 * tree b) Poteoava eu miner, 50—180 drece si nu trece - 3507-52 © Potcoave ex pliet fonttaaa aplicate frece si nu trece i540 Tolerante si_ajustaje Tabela 9.14. Coutracalibre 7 ane) Sr Penomire | oe, ea Figora | Dimorsgs, Sop i 1 ] : | | i 1. Contraealibre tampon | 1-38 | | | 2. Contracalibre tise | 18-100 4 4 | 3, Contracalibre tampon | 100-325 ineomplet | Calibrele executate dintr-o bucata& gi piesele principale ale acestora =, (exclusiv minere, suruburi, gtifturi) trebuie supuse in prealabil unui tratament de imbatrinire. Confectionarea calibrelor tampon obisnuite (dupa STAS 2981/1-74) si 2981/2-75) dintr-o singuré bueatd, pind la diametrul de 10 mm inclusiv, este permis& numai uzinelor care executé calibre de uz intern, Pentru mirirea rezistentei la uzur& a calibrelor se recomandé fie cromarea dura a suprafetelor de masurare, fie folosirea altor procedee de durificare. Dup& tratamentele termice, gdurile de centrare trebuie lepuite. Dack partile componente ale calibrelor au fost fixate pe dispozi- tivele magnetice pentru a fi prelucrate, este necesar ca s& fie supuse unei operatii de demagnetizare. . Pentru identificarea pArtilor trece ('D) si mu trece (NT), la calibrele tampon, lungimea p&rtii mdsurdtoare NT se face mai mic& decit a | parti T; de asemenea se mai face gi o degajare pe partea conicd a tam- _ ponwui NT sau pe minere conform STAS 2992/1 si 2-74. In acelagi scop, la calibrele vergea NT se face o degajare inelard, iar la calibrele plate se fac tesituri pe plicile m&suratoare ale partii NT. _ Minerele calibrelor se executé conform STAS 2992/1 si 2-74; minerele metalice se acoper% cu un strat de protectie anticorosiv iar cele de lemn se vopsese cu culoare neagra sau se lacuiesc.Generalitati aL Calibrele trebuie s& fie marcate cu urmatoarele notafii: —. diametrul nominal, urmat de simbolul pozitiei cimpului de tole- ranta si clasa de precizie (exemplu : 10 JE 2); — simbolul calibrului (T; NT; R-T; B-NT), urmat de abaterile Himit& trece si nu trece (exemplu : T10 ; NT 10,016) ; — emblema fabricii producitoare ; — Seria sianul de fabricatie ; — temperatura dereferinfa 20°C ; — standardul de dimensiuni ; — semnul receptionarului. 4 Alte indicatii asupra migcirii, asupra Condifiilor de receptie gi asu- pra controlului calibrelor sint date in STAS 3938-76. 4 4.4.2. Calibre limitative netede reglabile. Din aceasta categorie sint mentionate in STAS 2980/1-70: calibrele limitative netede reglabile } pentru arbori gi, anume, calibrele reglabile pot- coava, (fig. 9.20) cu limitele de masurare de la 3 la 310 mm, Pind in prezent nu sint ined elaborate STAS-ari pentru dimensiunile gi tolerantele acéstor calibre. Fig. 9.20,Capitolul 1Q FILETE 1. GENERALITATI 1.1. CLASIFICAREA FILETELOR Dup& scop, filetele se clasificd in : filete de fixare, filete de migcare. sau transport, filete de presiune, filete de reglare, filete de masurat. Piletul de fizare are de obicei profilul triunghiular, aga cum se folosegte, de exemplu, la. suruburi, piulite, tevi, fitinguri ete. 2 Filetul de transport gi filetul de presiune au in majoritatea cazurilor profilul trapezoidal, feréstréu sau piitrat gi se folosesc de exemplu,, la, guruburile conducitoare de la strunguri, la arborii principali de la presele cu surub, la frinele diferitelor vehicule etc. Filetul de reglare se foloseste la piesele cu ajutorul cdrora se asigurd altor piese deplasiri in pozifii anumite sau pentru a se limita jocul | acestora. a Filetul de mésurat este utilizat la instrumentele de méasurat (de exemplu la micrometre). Dupa forma geometric& a profilului, filetele pot fi: filet triunghiu- lar, filet trapezoidal, filet ferdstrau, filet patrat sau dreptunghiular, file. © rotund. = Caracteristicile acestor filete sint redate in subcapitolele urmatoare. in general, profilul triunghiular se foloseste la filetele de fixare ; profi- lole : trapezoidal, in dinti de ferastrau sau pitrat, se folosese la filetele © de transport sau de migcare (de exemplu la guruburile conducitoare de 4 la strunguri), la, filetele de presiune (de exemplu la arborii, filetafi aig preselor cu surub); profilul rotund este utilizat pentru scopuri speciale (de exemplu la cuplele vagoanelor sau la piesele cu pereti subtiri, cum 7 sint duliile becurilor electrice). Dup& forma corpului care se fileteazd distingem: filet cilindric | cind spira se infigoar% pe un corp cilindric, filet conic, cind spira se 7 infSgoari pe un trunchi de con si filet plan, cind acesta este taiat sub A forma de spirald pe o suprafata plana. aGeneralitati BAS Dupé pozitia filetului pe piesi, se obtin : filete exterioure (de exem- plu, filetele la suruburi) sau filete interroare’ (de exemplu, filetele la piulite). Dupi directia de infigurare, filetele Pot fi filete dreapta gi filete stinga, dup& cum un observator privind in lungul axei filetului spre piulifa, vede piulita rotindu-se pentru ingurubare, in-sensul miscdrii acelor de ceasornie, in timp ce gurubul inainteazi dinspre cap spre extremitatea opusd, sau, respectiv, viceversa. Dup& numarul de spire infagurate paralel pe portiunea filetati a unei piese, se obtin : filete simple gi filete multiple sau filete cu mai mulie inceputuri. Filetele multiple sint cu doud, trei sau mai multe inceputuri, dupa cum din baza cilindrului pornese doud, trei sau mai multe spire identice gi echidistante. La filetwl cu mai multe inceputuri distingem mn pas real si un pas aparent ale cdror definitii sint date in subcapitolul armator. Dupa marimea pasului pentru un anumit diametru sau dupa do- meniul in care se utilizeazi, filetele se clasifics in: — filete normale, care se folosese la Majoritatea pieselor cu filete de fixare sau migcare ; — filele fine, care au pentru acelagi diametru nominal, atit pasul cit gi in&lfimea mai mici decit ale filetului normal. Acestea se utilizeazh, de obicei, la piesele de mecanic& find, la piesele eu pereti subtiri, precum gi la acele asambliri la care, pentru a mari frecarea, este necesar’ redu- cerea pasului in raport cu diametrul 3 — filete speciale, care se utilizeaz’, numai in anumite cazuri, cum sint de exemplu: filetele cu autoblocare (prin inclinarea cu cirea 6° a fundului surubului gi a coamei piulifei, in pozitie strinsi, se impiedica degurubarea de la sine a surubului din Ppiulité), gi filetul Edison, semi- rotund, presat din tabla, pentru dulii, elemente de siguranta la tablouri -lectrice ete. Dupa sistemul de misurare, filetele pot fi: Silete metrice, la care pasul gi diametrul exterior sint indicate in milimetri si filete in inei (Whitworth), la care se indic& fie diametrul exterior in inci, fie numarul spirelor pe un inci. Dupa mirimea tolerantelor, filetele se mai clasificd in: filete de Provivie find, filete de previsie mijlocie si filele de precivie grossland. Tolerantele si dimensiunile limita ale acestor filete pentru diferite diametre nominale sint indicate la subeapitolal cu tolerantele filetului. 1.2, ELEMENTELE PRINCIPALE ALE FILETULUI Forma si dimensiunile filetelor se reprezint&é prin sectiunea plana cate trece prin axa gurubului (sectiunea, axiala). Pentru exemplificare, Olin fig. 104 este arataté o sectiuies printr-o imbinare filet cu profil simetry (sarub gi piulité).:<: Portiunea. di prafati filetata«« care surubul gi pit sint in contact pa indlpimea radialist; suporta intreg efor axial. Celelalte care nu sint in-ea ——-— tact trebuie. sé, astfel dimensiona ineit si. nu impiedic contactul flancurilor filetelor. Dimensiunile care determina pozitia, curilor servesc ca bazd gi sint egale, atit pentru surub cit si pentru piulit Pasul filetului p este distanta dintre doud flancuri consecuti avind aceeagi inclinare, m&surat% paralel cu axa surubului. Filetul esi eu un singur inceput, dac& avansarea axial& a piulitei la o simplé rota este egali cu pasul. La surubul eu filet avind mai multe inceputu pasul este distanja dintre flancurile de aceeagi inclinare a filetului acelasi inceput, m&surat paralel cu axa. In acest caz pasul se num pas real, spre deosebire de pasul aparent al filetului ca mai multe-in puturi (numit gi diviziune) care este distanta intre doud flancuri con cutive, misuraté paralel ou axa filetului. Pasul ; filetelor metrice se masoara in milimetri. La alte filete pas se exprim& in inci sau prin numarul de pasi pe inci, adic& prin numére de spire ale filetului pe un inci din Iungimea lui. Jumiiatea unghiului flancurilor fileiului «/2 este unghiul cupri intreperpendiculara peaxé gi unul dintre cele doud flanecuri ale filet La filetele simetrice, ambele unghiuri sint egale; la cele asimetrice sint diferite si se noteazi cu a gi a. Diametrul. mediu al flancurilor filetului surubului dy este distant intre doud flancuri opuse. Dac&d aceastad distant’ este considerata:. Axa, survoulul sia pidlitel Fig. 10.1. mijlocul flancurilor filefului ascutit, atunci @, este diametrul unt cilindru coaxial pe care grosimea filetului este egalé cu golul. di doud filete consecutive. La filetele asimetrice, ca diametru d, se ia d metrul cilindrului pe care grosimea filetului este egalé cu golul dintra, doué filete. Diametrul exterior al filetului surubului deste distanta intre punct extreme ale filetului, maisurat% perpendicular pe axa.Generalitéti_ bas Diametrul inferior al filetului surubului d, este distanja, m&surata perpendicular pe'ax& intre punctele cele mai apropiate ale filetulai de axa gurubului. Diametrul mediu al flancuriter filendut piulijei D, este distanta perpendicular& pe ax&, iutre dGou% “Hancuri opuse. Dack diametrul mediu este considerat in mijlocul flanculni filetului ascufit, atunci D, este diametrul unui cilindru coaxial pe eare grosimea filetului este egald eu golul intre doné filete consecutive. La filetele asimetrice, diametrul me- diu este egal ev cel al cilindrului pe care grosimea filetului este egal& cu golul dintre filete. Diametrul exierior al fileiului piulites D este distanta. perpendicular pe ax intre punctele extreme ale filetului piolit Diametrul interior al filetulwi piulitei D, este distanta masurat& ., perpendicular pe ax& intre punctele cele mai apropiate ale filetului de . axa piulitel, Indltimea teoretic& a filetului gurubului t, cu virful asentit este: surata 1 a a ele fay Pes Indlfimea realé a filetului surubului t,, respectiv a filetulni piulite: Z,, este distanta masurat& perpendicular pe ax& intre punctele extreme ale filet lui surubului, respectiv ale pintitei : t, = (d—d,)/2, respeotiv T,—(D — D,)/2 indlfimea wtilé de contact a filetulsi t, este distanta Iuat& perpendi- ax, a longimii de contact a flancuriler te = (d — D,)/2 ‘ofilul teoretic al filetulni surubului sau al piulitei este profiiul fafa de care se misoar’ abaterile, 2% FILETH STANDARDIZATE euls | Existen{a unei mari varietiéji de filete ficea ca interschimbabili- tatea pieselor filetate s& fie dificiid chiar in interiorul aceloiagi tari. Aceasté situatie a putut fi remediat& prin satandardizarea filetelor. Prin limitarea numiirului tipurilor de filete, a diametrelor, a numarolui de pagi si prin stabilirea rationald a tolerantelor, se micgoreaz& stocul sculelor de taiat filete si stocul calibrelor pentru controlul filetelor, Ast- fel se face posibild fabricatia in mas si in serii mari, ceea ce implicit reduce costul de fabricatie. n fara noastré sint standardizate majoritatea tipurilor de filete. In cele ce urmeazd sint indicate filetele standardizate care se executaS iu mod curent in cadrul atelierelor mecanica. Sistemul de notare a filetelor cu exemple de aplicare a prescrip- jiilor de notare sint indicate conform STAS 139-70 in tabela 10.1. CCC OO OOBAG (eury yorttesem) ¢'o x sor was uy jnsed aur *30]29}%0 wdg joads onjaui 4O11.T el os WH mw wy [used WI “1OLIO7X9 wy ona o1aUI YT ekrow ana uy jnsed mar ‘oyeqxo | ayy ojeu yor ot w oIpUY 9s mu Insed mau £20}309%0 Ww Jeuuow o1you oR erejon op oideaxg minced orexya 9p mpose | pnyusou onsieojee nwo © festearaey FeRIPN Im, TOMyTTy mynsed 7S myNazouerp “qnItyoId ‘vorejON *q (@teuUTTOD) FOr vpPEDT “IMME w ouns}1od o-squ—P npJoId as-npupWozerder ‘g9—00L SVLS UIP 407 Jdyx0s01d wu0ju09 yzvopanord a8 (nenspry [nye[!y Adoxa ap) opyouse joud no 99791 wT “Z “AP PforoyT No 97010U os |S MIMIONT (sues vIdwosp [MITT eT “(gyer9y opeo op ajydno “xa ep) vfups yUYy 1S eydeesp yopTy no aynzgaead apasofd vp wo oyUIpS ag “T “7/oAI0sq0 SUNS O[OVOUF wT TeUMNT 5s eperqry InmMaTEF [nsTag arad -dsox ymopy nayued axe03 ta Anpadser tmoyy nayued UE LOPEprpunys wOMONJexwostA Uy soaprepUE|Ss wATOFAED| (eT LETEqL) qayndoouy oyna Fou no ePP"F eE TeuMNYesyo up pyndsouy ap tragWnyl RUIN frovfowsy ap ofuyy UF 9p 4"TOr Pay wuojoy uNIfoesy uy nes uM Oy vorEOPeA| (pone) smn tase STOLE avy vy] GY HOS Ua Wy vaLWO|eA| — IMIMIONTT Te feaMON ANTE 81020[1) 93980] ey q‘T ‘OT Preqey eto MPH MYO ramen —— mp sroqpoy sjigesy 2520 128 evoqon 98 0389 01 mpOYE vejou pmanemTaE sorejou Spoo0nd eavo pnoog AOL OTF TOPO WOUO|S v oxeOU OP wOUYPIO [S TPOW "e “sOPOTTE w eBoN op OW “EOL mpeqny,bar Generalitati swat oy nsed OI RU 9AM AMMO ono impr y (er peo nydmoxa ®p) 21 uy areineya no 380 were[qmiese Yup ‘f BIOqIT Bes od! IES O nidmoxo op) your uy oxesueya prey oy80 voxmiqrause youp “H{ BOT HATOpe 96 joule Inqjeurep "dup ‘ya0h Mei ae Pose aE MewIOM wT “g ‘aaujou Uy Sud foys99" voseOIpUT o}LORURqIO Bys9 NU "Ey “paeg SVS Poe oe Ro lased purse “uma gp

S-ar putea să vă placă și

• Manualul Lacatusului Naval

  

  Document160 pagini

  Manualul Lacatusului Naval

  magdalena24

  100% (11)
• Giratia Navei

  

  Document19 pagini

  Giratia Navei

  Ana Maria Rusu

  Încă nu există evaluări
• Giratia Navei

  

  Document19 pagini

  Giratia Navei

  Ana Maria Rusu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Curs9 Turbine

  

  Document7 pagini

  Curs9 Turbine

  Ana Maria Rusu

  Încă nu există evaluări
• Linie Axiala

  

  Document61 pagini

  Linie Axiala

  Ana Maria Rusu

  100% (1)
• Constructia Navei

  

  Document23 pagini

  Constructia Navei

  Ana Maria Rusu

  Încă nu există evaluări
• Motoare Si Pompe Hidraulice

  

  Document6 pagini

  Motoare Si Pompe Hidraulice

  Ana Maria Rusu

  Încă nu există evaluări