Prea tanar ca sa mori, prea suferind ca sa traiesti

Diana Nicolescu,

Cazul tragic al fetitei din Spania care va fi eutanasiata este cronica unei morti anuntate. Fetita, in varsta de 12
ani, sufera de o boala incurabila, fapt ce i-a determinat pe parintii ei sa ia hotararea de a-i curma viata ,,cu
demnitate".
Stirea despre fetita care va fi eutanasiata in Spania.
Un alt caz de eutanasie mediatizat intens a fost cel al lui Ramon Sampedro, an alt spaniol, care s-a luptat pentru
dreptul de a muri, timp de 28 de ani. Era cvadriplegic si asa cum a zis chiar Ramon ,,un cap viu atasat de un
corp mort". Era imobilizat la pat, hranit, spalat si ingrijit de un alt adult. Purta scutece, pentru ca altfel s-ar fi
balacit in propriile lui fecale. Pentru multi dintre noi, a fi ingrijiti de catre un alt adult poate duce la un sentiment
de neajutorare si disconfort, daca nu chiar disperare. Ramon a vrut sa fie un adult, iar viata de dependenta fizica
i s-a parut umilitoare. Mai mult, o viata privita din pat (Ramon fusese scufundator inainte de accidentul care l-a
lasat paralizat) nu era o viata din punctul lui de vedere. Totusi, societatea spaniola a intervenit in alegerea lui si ia interzis sa moara.
In tari precum Olanda sau Elvetia exista sinuciderea asistata, in care cetatenii in varsta de cel putin 18 ani, ce
sufera de o boala incurabila, care au asigurare medicala si sunt in deplinatatea facultatilor mintale, pot solicita
medicului sa ii eutanasieze.

In privinta suicidului asistat (ca grabire intentionala a mortii unui pacient cu o boala terminala), s-au facut niste
distinctii clare intre eutanasierea voluntara (cu consimtamant), eutanasierea involuntara (la cererea
altcuiva), eutanasierea pasiva (sunt oprite procedurile de prelungire a vietii) si eutanasierea activa (sunt
folosite substante care cauzeaza terminarea vietii).
Ca orice subiect sensibil (precum religia sau avortul) si suicidul asistat a devenit inalt inflamator pentru cei care
isi sustin parerile pro sau contra. Cei care sunt pro insista asupra libertatii de a-si termina viata cu demnitate,
atunci cand doresc. Cei care sunt impotriva, pot invoca motive religioase sau chiar morale (a alege sa lasi viata
sa se termine natural, avand o suferinta precum cancerul, nu inseamna ca e lipsit de demnitate, in opozitie cu
alegerea suicidului ca demnitate). Corect. A dori sa lupti cu moartea pana in ultima clipa nu echivaleaza cu a fi
nedemn.
Putem insa nega oamenilor drepturile lor fundamentale de a fi proprietarii propriilor vietiD Daca viata este a
noastra, si ea este un spectacol uneori, chiar si derizoriu, atunci suntem indreptatiti sa facem orice dorim cu ea,
sa o traim sau sa o terminam atunci cand decidem de cuviinta ca vrem sa iesim din scena. Alegerea se bazeaza
pe libertate. Iar aceasta libertate include libertatea de a ne termina vietile, nu numai de a ne misca liberi si de a
ne plati taxele.
Este insa eutanasia o crimaE Este respiratul cu ajutorul masinilor o conditie suficienta pentru a fi considerat in
viataC Ce este viataE Este consimtirea o conditie suficienta pentru a face eutanasia corecta din punct de vedere
moral In cele din urma, moralitatea nu este neaparat motivata de rezultatul scontat al unei actiuni (moartea in
acest caz), dar si de drepturi.
Dar....
Daca problema s-ar rezuma la adulti, probabil ca acest articol ar starni doar cateva comentarii pe forum, ce s-ar
stinge in cateva ore - acesta este genul de problema precum avortul sau religia: suntem precum cateii cu osul.
Nimeni nu da drumul convingerilor lui. Insa nu despre eutanasia adultilor este vorba, ci despre cea a copiilor,
prin excelenta clasa protejata a societatii.
Parlamentul belgian a decis anul trecut ca minorii, indiferent de varsta, pot decide sa ceara suicidul asistat ,,daca
sunt muribunzi, daca experimenteaza o suferinta insuportabila si daca arata discernamant asupra consecintelor".
Fac exceptie copiii cu boli mintale, insa legea a fost votata in parlamentul belgian cu doua treimi din majoritate.
Cum iau adultii decizii care arata ca au discernamant Mai mult, cum iau copiii aceste deciziia La adulti, cortexul
prefrontal este aria din creier a carei functie se ocupa de comportamentul cognitiv complex, expresia
personalitatii, luarea de decizii sau reglarea comportamentului social. In cazul copiilor, cortexul prefrontal, care
controleaza rationalizarea si ne ajuta sa gandim inainte de a actiona, se dezvolta si se maturizeaza mai tarziu,
unele studii aratand chiar varsta de 22-25 de ani. Creierul nu este considerat pe deplin matur nici macar la 18
ani, daramite la 8 sau 12 ani, facand ca deciziile luate de copii si adolescenti sa fie puse sub semnul indoielii
maturitatii neuronale si deci decizionale.
Controlul cognitiv si luarea de decizii au loc in arii diferite din creier. In anumite conditii clinice, circuitul
decizional o ia razna. Sa luam depresia, de exemplu: pentru ca nimic nu pare sa fie bun sau atragator, toate
optiunile par in mod egal sumbre, asadar luarea de decizii devine o misiune imposibila. O persoana care are
probleme legate de luarea de decizii experimenteaza, de fapt, urmatoarele greutati: dificultate in evaluare,
nesiguranta rezultatului, amanare, viziune ingusta tip-tunel si comportament disfunctional postdecizional.
Depresia poate transforma luarea de decizii intr-o sarcina greu de efectuat. Daca asa stau lucrurile, au depresivii
suficient discernamant

Tot in Belgia, s-a decis ca da, desi studiile clinice arata contrariul si a existat si un rasunator caz de eutanasie
psihiatrica. Godelieve De Troyer, in varsta de 64 de ani, suferinda de depresie a cerut sa fie eutanasiata, iar
doctorii i-au acordat acest drept. Fiul ei, Tom Mortier, este de parere ca nici mama lui si nici doctorii nu au avut
deptul de a termina viata femeii, doar pentru ca era deprimata. Suferinta ei era insa cat se poate de reala pentru
ea. Sigur, multi pot spune ca, in comparatie cu suferintele altora, depresia ei era un moft. Poate insa cuantifica
cineva suferinta daca ea este o traire strict subiectiva
Adeptii eutanasiei considera promovarea acesteia ca pe un gest suprem de iubire: sa iubesti atat de mult pe
cineva, incat sa te gandesti mai degraba la lipsa suferintei lui, decat la prezenta suferintei tale in absenta
persoanei.
A tine pe cineva in viata, in orice conditii, poate echivala cu o forma de egoism. Se prea poate ca cei impotriva
eutanasiei sa fie niste egoisti lipsiti de demnitate. Nu stim pana nu suntem in pielea lor.
Ce inseamna insa demnitateae Este cel care alege sa lupte cu bolile terminale, in timp ce se topeste de durere si
suferinta, mai putin demn decat cel care alege sa moara scurt si rapid Are durerea o varsta Daca noi nu ne
lasam copiii sa ia decizii daca sa conduca sau nu o masina, sa nu plece pe strada cu fusta prea scurta sau cu prea
mult machiaj sau sa isi cumpere singuri rechizite de la librarie, nu este un act de cruzime sa plasam o asemenea
responsabilitate asupra lor intrebandu-i daca isi doresc sa moara, atunci cand planurile lor sunt mai degraba
legate de vacanta de vara, skin-urile din Minecraft si cate teme au de facut la matee Nu e si mai crud pentru
parinti sa le propui sa ia aceasta decizie pentru copiii lor, atunci cand tot mai spera ca acestia sa isi traiasca
viata, chiar si asa, in scaunul cu rotile sau legati de tuburile unui aparat din spital
Este egoism sa iti doresti sa iti vezi copilul in fiecare zi, sperand, chiar si irational, ca poate a doua zi va fi mai
buna
Si atunci, ce inseamna o viata traita din pline Nu este viata lui Stephen Hawking traita din plinl Implica acest
,,trait din plin" exclusiv activitate fizica, bungee jumping, tiroliana si skydiving sau poate fi si o viata complexa,
plina de sens, profunda si bogat interioara<</p>
Sloganul ONG-ul Exit International sustine ca o moarte linistita este dreptul tuturor. Asa este, insa mai mult
decat atat ar putea fi ,,o viata linistita este dreptul tuturor", iar noi inca nu am ajuns sa pretuim acest dar asa
cum se cuvine.