Alex-fr-de-blog - Paranoid Park

Alex. Leo erban

Paranoid

Park este

un

film

ciudat.

Ciudenia nu vine numai din faptul c este un film de Gus Van Sant (independentul american care a
fcut un remake identic, dei n culori, dup Psycho al lui Hitchcock - filmat de acelai Chris Doyle),
ci mai ales din faptul c este o poveste simpl (un puti care o freac n parcul din titlu omoar
accidental un paznic i pare c-i deleteaz aceast amintire din minte) spus parc dinluntrul
fiierului pe care Alex, putiul, l-a golit. Alex ("jucat" alb i impersonal de Gabe Nevins, pe care Van
Sant l-a ales dup un casting pe myspace) nu-i mrturisete fapta pe un blog, ci l vedem de mai
multe ori mergnd pe plaj cu un carneel n care noteaz. i ar prea nc un lucru ciudat - pentru
o generaie pentru care blogul a devenit versiunea public, "paranoid park"-ul jurnalului intim - dac
nu

am

vedea

c,

acest

"nensemnat"

detaliu,

st

poate

cheia

titlului...

Alex seamn cu toi adolescenii abulici filmai de Van Sant. Ar putea fi fratele celor din Elephant,
care fac un masacru ca i cum ar face o experien n laborator. Este pasionat de skateboard (filmul
ncepe cu cea mai graioas od n imagini adus acestei subculturi), socializeaz selectiv i nu pare
s comunice nici cu propria familie. Este, de fapt, un nsingurat: atom secret ntr-un flux de
evenimente vizibile. Filmul nu ne spune de la nceput ce s-a ntmplat; ncepem s desluim, treptat,
c aciunile puin coerente ale lui Alex pot fi amprentele vtuite ale confuziei din capul su. Sau,
poate, loviturile de ciocan pneumatic ale unei "contiine" evacuate? Nu avem cum ti: Paranoid
Park este - cum spuneam - acel spaiu alb, fiierul gol al unui computer accesat de oricine. Zona de
protecie individual din mijlocul unui overload de informaii. O specie de auto-nihilism: negarea
informaiei.

Alex

este,

subcontient

poate,

agentul

apatic

al

unei

gherile

discrete.

Ecraniznd, foarte liber, un roman al lui Blake Nelson, Van Sant i urmrete obsesiile (lumea
adolescenilor, ambiguitatea fundamental a faptelor pe care ne bazm pentru a construi "impresii",
legtura dintre imagine i sunet) dar reuete, n acelai timp, s ne ofere unul din cele mai
convingtoare (dei aluzive) "memo"-uri ale lumii fr memorie n care trim.