Sunteți pe pagina 1din 37

MANAGEMENTUL DIVERSITII

ECOLOGICE, BIOLOGICE I CUANTIFICAREA BIODIVERSITII N


PARCUL NAIONAL CLIMANI

STIRBU VLAD

Cuprins:
nfiinarea parcului
Localizare
Clase de habitat
Flor
Faun
Comunitile

Infiintarea parcului
Propunerea

de constituire a Parcul National


Calimani s-a facut in anul 1975 de catre Centrul de
Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a
elaborat in 1976 de Inspectoratul Silvic Judetean
Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda
Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii.
Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al
M.A.P.P.M. (15.300 ha) si s-a oficializat prin legea
nr. 5/2000 (24.041 ha) si prin H.G. nr. 230/2003,
fiind arie protejata administrata in special pentru
protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in
categoria IIa, conform IUCN.

Scopul

principal pentru care a fost infiintat


Parcul National Calimani este cel de
conservare a biodiversitatii florei si faunei,
mentinerea cadrului geografic natural, a
habitatelor naturale.

De

asemenea se urmareste dezvoltarea


durabila a zonei, astfel incat utilizarea
resurselor naturale sa nu contravina
obiectivului de conservare stabilit prin
planul de management al parcului. Se vor
crea conditii pentru desfasurarea de
activitati educationale, de cercetare
stiintifica si recreere. Pentru proprietarii
terenurilor din parc, localnici, sunt permise
activitati traditionale cu acordul APNC.

Ministerul

Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in


calitate de autoritate responsabila cu buna administrare
a retelei nationale de arii naturale protejate, a
incredintat administrarea Parcului National Calimani,
Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv
Directiei Silvice Suceava, incepand cu 22.05.2004 pentru o perioada de 10 ani.

Administratia este constituita


din:
Director

parc;
Responsabil cu constientizarea publica si
relatii cu comunitatile;
Economist;
Informatician;
Biolog;
Responsabil cu activitatea de paza a
parcului;
9 agenti de teren.

Fondurile

necesare functionarii Administratiei


Parcului National Calimani sunt asigurate de
catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, prin
Directia Silvica Suceava.

Parcul

National Calimani are o


suprafata totala de 24.041 ha si
cuprinde urmatoarele zone

Rezervatia

Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra,


categoria Ia I.U.C.N. in suprafata de 384,2 ha;
Rezervatia Lacul Iezer din Calimani, categoria IV
I.U.C.N. in suprafata de 322 ha;
Rezervatia geologica 12 Apostoli categoria IV
I.U.C.N. in suprafata de 200 ha.

Longitudine

25.167222
Latitudine 47.137222
Suprafa
(ha) 29048.40
Altitudine (m)
Minim 718.00
Maxim 2083.00
Medie 1512.00
Regiunea biogeografic
Alpin

Aria

natural se ntinde n partea nord-estic a


judeului Mure (pe teritoriile administrative ale
comunelorLunca Bradului, Rstolia i Stnceni);
cea sud-vestic a judeului Suceava (pe teritoriile
comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana
Stampei i aru Dornei i al oraului Vatra Dornei
); cea nord-vestic a judeului Harghita(pe
teritoriul comunei Bilbor i al oraului Toplia); i
cea sud-estic a judeului Bistria-Nsud, pe
teritoriul administrativ al comunei Bistria
Brgului

Localizare

Clase de habitat
Lande,tufarisuri,maquis
15%
Pajisti

ameliorate

8%
Paduri

de conifere

58%
Paduri

mixte

11%
Habitate
8%

de paduri(paduri in tranzitie)

Clase de habitat
8%
11%

15%
8%

lande,tufarisuri,maquis

Pajisti ameliorate

58%

Paduri de conifere

Paduri mixte

Habitate de paduri(paduri in tranzitie)

Flor
La

nivelul ierburilor este ntlnit o gam


divers de plante (de pajite, de stncrie, de
mlatin), dintre care unele foarte rare i
protejate prin lege sau endemice pentru
aceast zon.

Specii floristice:

angelic

(Angelica archangelica),
unghia psrii (Viola dacica),
urechea iepurelui (Bupleurum longifolium),
buruiana de junghiuri (Cephalanthera
longifolia),
mltini (cu specii de Epipactis
atrorubens i Epipactis helleborine),

ghinur

punctat (Gentiana punctata),


creuc (Filipendula ulmaria),
fratele-priboiului (Geranium sylvaticum),
bulbuc de munte (Trollius europaeus),
orhidee din specia Gymnadenia
odoratissima,
buhai (Listera ovata),

buhie

(Listera cordata),
mlaiul cucului (Luzula pallescens),
sor-cu-frate (din specia Melampyrum
saxuosum),
mierlu (Minuartia verna),
poroinic (Orchis ustulata),
darie (Pedicularis exaltata),
puca-dracului (Phyteuma tetramerum),
crbuni (Phyteuma vagneri),

stupini

(Platanthera bifolia),
morcoveanc (Pleurospermum
austriacum),
glbenu (Potentilla tabernaemontani),
piciorul-cocoului (Ranunculus carpaticus),
scorzonera (Scorzonera purpurea),
cruciuli (Senecio aquaticus ssp.
barbareifolius)
splcioas (Senecio fluviatilis),

degetru

(Soldanella montana),
cimbrior (cu specii de Thymus
comosus i Thymus glabrescens),
orhidee slbatic (Traunsteinera globosa),
dioc (Centaurea phrygia),
garoaf de munte (Dianthus tenuifolius),
crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)
piuuri cu specii de Festuca
porcii i Festuca carpatica

Flora

ariei protejate are n componen


specii vegetale (arbori, arbusti i ierburi)
distribuite etajat, n concordan cu
structura geologic i geomorfologic,
caracteristicile solului, climei,
sau altitudinii unde acestea sunt ntlnite.

Arbori i arbusti
Conifere

cu specii arboricole de:


brad (Abies alba),
larice (Larix decidua),
zmbru (Pinus cembra),
tis (Taxus baccata),
pin de pdure (Pinus sylvestris),
jneapn (Pinus mugo),
ienupr (Juniperus sibirica)
sau ienupr (Juniperus communis).

Pduri de foioase cu arboret de:


fag

(Fagus sylvatica),
gorun (Quercus petraea),
stejar (Quercus robur),
carpen (Carpinus betulus),
paltin de munte (Acer pseudoplatanus),
arar (Acer platanoides),
tei (Tilia cordata),
frasin (Fraxinus excelsior),
jugastru (Acer campestre),

mesteacn

(Betula pendula),
ulm (Ulmus glabra),
arar (Acer platanoides),
rchit (Salix bicolor),
salcie alb (Salix eleagnos),
arin de munte (Alnus viridis),
arin negru (Alnus glutinosa).

Arbusti cu specii de:


smrdar (Rhododendron kotschyi),
corn (Cornus mas),
alun (Corylus avellana),
pducel (Crataegus monogyna),
afin (Vaccinum myrtillus L.),
soc negru (Sambucus nigra),
mur (Robus fruticosus),
zmeur (Robus idaeus),
mce (Rosa canina),
merior (Vaccinium vitis-idaea).

Fauna

parcului este una diversificat i bine


reprezentat de mai multe specii (unele
aflate pe lista roie a IUCN) de mamifere i
psri.

Faun

urs

brun (Ursus arctos),


cerb (Cervus elaphus),
cprioar (Capreolus capreolus),
lup cenuiu (Canis lupus),
mistre (Sus scrofa),
vulpe (Vulpes vulpes crucigera),
rs (Lynx lynx),
vidr (Lutra lutra),
veveri (Sciurus carolinensis),

Mamifere cu specii de:

jder

(Martes martes),
dihor (Mustela putorius)
Crti (Talpa europaea),
chican de munte (Sorex alpinus),
chican de pdure (Sorex araneus),
oarece de cmp (Microtus arvalis)
specii de lilieci.

Psri cu specii de

acvil de munte (Aquila chrysaetos)],


uliu-psrar (Accipiter nisus),
piigoi moat (Aegithalos caudatus),
coco de munte (Tetrao urogallus),
uliu porumbar (Accipiter gentilis),
acvil-iptoare-mic (Aquila pomarina),
corb (Corvus corax),

mierl

de ap (Cinclus cinclus),
codobatur galben (Motacilla flava),
mugurar (Pyrrhula pyrrhula),
codobatur-de-munte (Motacilla cinerea),
ciocnitoare-de-munte (Pycoides
tridactylus),
scatiu(Carduelis spinus),
piigoi-de-brdet (Parus ater),

forfecu

(Loxia curvirostra),
sticlete (Carduelis carduelis),
piigoi-moat (Parus cristatus),
oim cltor (Falco peregrinus),
auel (Regulus regulus),
sturz-cnttor (Turdus
philomelos),
sitar de pdure (Scolopax
rusticola)

Datorita

raspandirii sale pe teritoriul a 4


judete, Parcul National Calimani
interfereaza economic si geografic cu un
numar substantial de oameni si
comunitati. In principal este vorba de acei
proprietari ai caror paduri se afla pe
cuprinsul parcului, a acelor activitati
economice care se inscriu geografic pe
teritoriul acestuia.

Comunitile:

Comunitatile Parcului National


Calimani (grupate pe judete) sunt:
in

Suceava : municipiul Vatra Dornei,


com Panaci (cu satele Dragoiasa, Paltinis,
Coverca, Catrinari si Glodu), Saru Dornei
(cu Plaiul Sarului, Neagra Sarului, Sarisor,
Sarisoru Mare, Saru Bucovinei si Gura
Haitii), Dorna Candreni (cu satele Poiana
Negri si Floreni) si com Poiana Stampei
(cu Tataru, Casoi, Pilugani, Podu Cosnei,
Cosna, Dornisoara si Praleni);

com

Tiha Bargaului (cu satele Tiha,


Tureac, Mureseni, Piatra Fantanele si
Ciosa), com Prundu Bargaului (cu Prundu
si Suseni), com Bistrita Bargaului (cu
Colibita), Josenii Bargaului (cu Mijlocenii
Bargaului, Rusu Bargaului si Stramba),
com Marisel (cu Magurele, Bicle, Sint
Ioana, Jeica, Neteni si Domnesti), com
Sieut (cu satele Rustior, Sebis si Lunca),
comuna Monor (cu Voievodeasa - stana si
Gladiu), com Dumitra (cu satele Ragla,
Dumitra si Budacu de Sus) si Vatava (cu
satele Dumbrava si Rapa de jos);

in

Judetul Mures intalnim : com Stanceni


(cu satele Ciobotani si Mestera), Lunca
Bradului (cu Neagra si Salard), Deda (cu
satele Bistra Muresului, Filia si Petris),
Ideciu de Jos (cu Ideciu de Sus si Deleni),
Brancovenesti (cu Sacalu de Padure, Idicelsat, Idicel-padure si Valenii de Mures),
Alunis (cu Fitcau, si Lunca Muresului) si
Rastolita (cu Iod, Galaoaia, Borzia si
Andreneasa).

Mulumesc pentru atenie!