Regulile comunitare ale

concurenei i politica
concurenial

Proiect realizat de: Bidihon Flavia

Gheorghiu Carla
Ungureanu Ilona
Profesor ndrumtor: Lect. dr. S. Sulima

1. Continutul dreptului comunitar al

concurentei

Pentru moment i, fr ndoial, pentru nc mult timp de acum

ncolo, dreptul comunitar al concurenei este relativ, autonom i
specific. El se orienteaz, ntotdeauna, n jurul a dou axe principale,
i anume: n primul rnd, el cuprinde regulile care se adreseaz
intreprinderilor si, in al doilea rand, pe cele care vizeaza
comportamentele statelor membre sau ale autoritatilor publice.
In tratatele care pun bazele Comunitatilor europene se regasesc, cu
cateva exceptii, aceleasi reglementari. Totusi, se poate observa ca
Tratatul de la Paris instituind CECO, prezinta o anumita originalitate
care se explica prin contextul sau economico-politic: era vorba, la
acea vreme , de a lupta impotriva cartelurilor siderurgice si, in special,
impotriva celui din zona Ruhr-ului. Apropierea sfarsitului celui de al
doilea razboi mondial explica aceasta preocupare, care astazi este
depasita. Acesta este motivul pentru care Tratatul de la Paris continea
dispozitii specifice cu privire la concentrarile de intreprinderi. In ceea
ce priveste Tratatul instituind Euratom, acesta, din motive diametral
opuse, este mai retinut in ceea ce priveste imperativele concurentei.
Oricare ar fi diferentele dintre Tratatele constitutive, acestea au fost,
intr-o oarecare masura, atenuate datorita unificarii reglementarilor
privind autoritatile insarcinate cu aplicarea dispozitiilor comunitare si,
aceasta, dupa fuziunea institutiilor, intervenita la 8 aprilie 1965, prin
Tratatul de la Bruxelles.

In continuare, ne vom limita numai la Tratatul de la Roma, care

este, fara drept de apel, cel mai important, si vom enunta,
succesiv, regulile care se adreseaza intreprinderilor si pe cele care
se adreseaza statelor.
Regulile care se adreseaza intreprinderilor se sprijina pe trei piloni:
in primul rand, interzicerea intelegerilor edictata de articolul 81,
apoi a abuzului de pozitie dominant, intalnit in articolul 82 si, in
cele din urma, controlul prealabil al operatiunilor de concentrare
care nu figureaza in tratat, ci se regasesc in Regulamentul
Consiliului 4064/89, din 21 decembrie 1989.
Regulile care se adreseaza statelor sau autoritatilor publice pot fi
grupate in jurul a doi poli: in primul rand, este vorba despre
regulile care vizeaza intreprinderile publice, intreprinderile titulare
de drepturi speciale sau exclusive si intreprinderile insarcinate cu
gestionarea serviciului de interes economic general sau care
prezinta caracterul de monopol fiscal; in al doilea rand, avemin
vedere regulile care privesc ajutoarele de stat.
Concurenta neloiala nu are relevanta celei sanctionate de Tratatul
de la Roma. Reprimarea sa releva, intotdeauna, drepturi si
jurisdictii interne. Aceasta nu inseamna ca ea ar trebui sa ramana
in afara preocuparilor celor care redacteaza Tratatul. Ea este
reglementata, indirect, de articolele 81 si 82. Neloialitatea nu
este, totusi, justitiabila dreptului comunitar, decat atunci cand
rezulta din intelegerile sau din exploatarile abuzive ale pozitiilor
dominante care efectueaza concurenta pe piata.

2. Regulile comune ale concurentei si ale pietelor

comune speciale
Redactorii tratatelor au luat in considerare specificul anumitor
sectoare, in care, adesea, interventia statelor este puternica si
traditionala. Consideratiile politice sunt cele care explica aceste
alegeri. Astfel, se poate observa ca vizavi de Piata comuna, pe care
am putea-o califica ca fiind generala, exista piete comune speciale,
asupra carora regulile concurentei nu se aplica in mod automat, ei
numai daca institutia Consiliului a decis aplicarea lor si in masura in
care acesta a facut-o. Se poate cita piata transporturilor sau cea a
agriculturii .
Pentru a ne limita la Tratatul de la Roma, articolul 87, devenit 83,
permitea Consiliului sa adopte regulamente care sa excluda
anumite sectoare de la aplicarea regulilor comune ale concurentei.
Consiliul, insa, nu a dat curs acestei dispozitii. Sfera de aplicare
ratione materiae a cestor reguli este, deci, foarte vasta. Anumite
profesii au incercat, fara succes, sa faca sa prevaleze specificul lor
pentru a se excepta de la articolele 85 si 86, devenite art. 81 si 82.

 O trecere in revista a diferitelor texte generale care au fost

enumerate dau impresia ca ele se sprijina, fiecare, pe un
antagonism intre permis si interzis. Astfel, de exemplu, articolul
85, devenit 81, alin. 1, impune principiul interzicerii intelegerilor
restrictive de concurenta sau articolul 86, devenit 82,
sanctioneaza exploatarile abuzive de pozitii dominante. Cu toate
acestea, o lectura mai atenta si examinarea jurisprudentei
comunitare arata ca aceste texte nu contin definitia a ceea ce
este permis si a ceea ce nu este. Prin aceasta relatie cu
obiectivele generale ale tratatului si constructia europeana se
determina, permanent limitele prohibitiilor. Regulile concurentei
sunt, asadar, mijlocul de a exprima politica, comunitara de
concurenta.

3. Spatiul economic european si regulile

concurentiale comunitare

Articolele 53 si urmatoarele din Acordul asupra SEE (Spatiul

Economic European) transpun regulile de concurenta care rezulta
din Tratatul de la Roma i din Regulamentul 4064/89, din 21
decembrie 1989, cu privire la controlul concentrarilor. Chiar tratatul,
impreuna cu protocoalele 21-23, organizeaza reguli procedurale. O
dificultate a aparut cu privire la coordonarea prerogativelor
Autoritatii de supraveghere a SEE cu cele ale Comisiei. Un spatiu
economic se "acomodeaza" greu cu o asemene dualitate. Principiile
se regasesc in articolele 55 si 56 din Acordul asupra SEE. Autoritatea
de supraveghere nu are, in definitiv, decat o competenta limitata.
Aceasta competenta este apreciata in mod diferit, dupa cum este
afectata concurenta. Pentru intelegeri, Autoritatea de supraveghere
nu este competenta decat daca comertul intre statele membre ale
SEE este afectat; in celelalte cazuri, competenta revine Comisiei
europene. In ceea ce priveste poziiile dominante, Autoritatea de
supraveghere nu intervine decat daca dominatia exista pe teritoriul
a cel putin 2 state din SEE, sub rezerva cazului in care ea exista si
pe teritoriul acoperit de autoritatea Comisiei. In ceea ce priveste
concentrrile, Comisia europeana este, in principiu, competenta,
mai puin daca particularii sunt prejudicial pe teritoriul SEE.

4. Politica concurentiala

Insasi ideea unei politici concurentiale este o trasatura

caracteristica dreptului comunitar. Aceasta se explica prin
situatia economica a continentului european de dupa sfarsitul
celui de al doilea razboi mondial si prin traditiile celei mai mari
parti a statelor de pe continent. De altfel, regulile de concurenta
sunt inscrise in primul capitol al "regulilor comune" din a treia
parte a tratatului, consacrata "politicilor Comunitatii".
Nu trebuie sa ne surprinda faptul ca libera concurenta nu poate fi
un obiectiv. Regulile concurentei trebuie sa fie, in cele din urrna,
plasate si aplicate, in perspectivele generale ale constructiei
europene.

Ce este politica n domeniul

concurenei?
Concurena exercit o presiune constant asupra
ntreprinderilor pentru a pune la dispoziia consumatorilor o
ofert ct mai variat, la cele mai bune preuri. Concurena face
parte din regulile de joc ale unei piee libere i este n interesul
consumatorilor, beneficiarii finali.
Uneori, ntreprinderile ncearc s denatureze concurena.
Pentru a garanta buna funcionare a pieelor, autoritile
competente, printre care Comisia European, trebuie s previn
sau s corecteze comportamentele anticoncureniale. Comisia
European supravegheaz:
acordurile
dintre
ntreprinderi,
care
limiteaz
concurena(cartelurile sau alte tipuri de acorduri) i prin care
prile i stabilesc propriile reguli i evit regulile unei piee
liberalizate;
cazurile de abuz de poziie dominant, n care ntreprinderea
dominant ncearc s-i exclud concurenii de pe pia;

 fuziunilei alte acorduri formale ntre ntreprinderi, care prevd o

asociere permanent sau temporar (fuziunile sunt autorizate n
msura n care acestea permit o extindere a pieelor, n beneficiul
consumatorilor);
eforturile menite s liberalizeze pieelen sectoare precum transportul,
energia, serviciile potale i telecomunicaiile. Multe din aceste
sectoare erau dominate de monopoluri de stat i, prin urmare, este
important s ne asigurm c procesul de liberalizare nu le aduce
acestora avantaje neloiale;
sprijinul financiar (ajutor de stat) n beneficiul ntreprinderilordin
partea guvernelor rilor UE ajutoarele de stat sunt compatibile cu
legislaia european cu condiia ca acestea s nu denatureze
concurena dintre ntreprinderile europene sau s nu aduc prejudicii
economiei;
cooperarea cu autoritile naionale competenteresponsabile cu
punerea n aplicare a legislaiei europene n domeniul concurenei,
pentru a garanta aplicarea uniform a dreptului concurenei la nivelul
UE.

De ce este important pentru consumatori?

Politica n domeniul concurenei vizeaz aplicareanormelorcare

garanteaz faptul c ntreprinderile funcioneaz n condiii de
concuren loial. Politica n domeniul concurenei stimuleaz
spiritul antreprenorial i eficiena, le asigur consumatorilor o ofert
mai variat i contribuie la micorarea preurilor i sporirea calitii.

Preuri mici:Cea mai simpl modalitate pentru a deine o

cot de pia important este practicarea de preuri mici.
Sub efectul concurenei, preurile scad. Acest lucru este
benefic pentru consumatori (deoarece crete puterea lor de
cumprare), pentru ntreprinderi, care sunt ncurajate s
produc i pentru economie, n general.

Calitate mai bun:Concurena ncurajeaz ntreprinderile s

produc bunuri i s furnizeze servicii de mai bun calitate, pentru
a atrage mai muli clieni i pentru a deine o cot de pia mai
mare. Calitatea poate nsemna: produse cu durat de via mai
ndelungat sau care funcioneaz mai bine; servicii post-vnzare
sau de suport tehnic mai bune; servicii mai accesibile i mai bune.

Ofert mai variat:Pe fondul concurenei, ntreprinderile

vor depune eforturi pentru ca produsele lor s se
diferenieze de celelalte produse existente pe pia. Prin
urmare, oferta devine mai bogat i consumatorii pot alege
produsul cu cel mai bun raport pre-calitate.

Inovare:Pentru a prezenta o ofert variat i pentru a

produce bunuri de mai bun calitate, ntreprinderile trebuie s
fie novatoare n concepie, design, tehnici de producie,
servicii etc.

Concureni mai serioi pe piaa mondial:Concurena

de pe piaa UE ajut ntreprinderile europene s fie mai
competitive i n afara UE, devenind capabile s fac fa
concurenei de pe piaa mondial.

Instituiile UE i politica n domeniul

concurenei.
Parlamentul European.
Parlamentul European este singura instituie a UE ai crei membri
sunt alei direct de cetenii europeni. Cei 736 de membri ai
Parlamentului European (MPE) sunt alei pentru o perioad de
cinci ani. Acetia i desfoar activitatea n baza apartenenei
lor politice i nu n funcie de statul membru din care provin. n
multe domenii de aciune - aproximativ trei sferturi din politicile
UE - Parlamentul i Consiliul UE adopt mpreun deciziile privind
noua legislaie prin procedura de codecizie. Politica n domeniul
concurenei nu face obiectul procedurii de codecizie.

 Comisii parlamentare n domeniul concurenei

Exist2 comisii care se ocup n mod specialde probleme
legate de politica n domeniul concurenei i privind protecia
consumatorului:
ECON(afaceri economice i monetare)
- politica economic i monetar a UE, normele n domeniul
concurenei i ajutorul de stat acordat ntreprinderilor
IMCO(piaa intern i protecia consumatorilor)
- identificarea i eliminarea obstacolelor din calea funcionrii
pieei unice ipromovarea i protejareaintereselor
economice ale consumatorilor

Consiliul European
Consiliul European definete orientrile i
prioritile politice generale ale Uniunii
Europene
i
ofer
impulsul
necesar
dezvoltrii acesteia.
mpreun cu Parlamentul European,
Consiliul European joac un rol important
nnumirea
comisarului
pentru
concuren,
desemnat
de
guvernele
naionale i de preedintele Comisiei.

Consiliul UE
mpreun cu Parlamentul European,
Consiliul UE adopt normele europene
privind
concurena
i
protecia
consumatorului.
Consiliul este alctuit din minitrii statelor
membre, care se reunesc n formaiuni
diferite, n funcie de subiectele dezbtute.
De exemplu, pentru problemele legate de
concuren, minitrii statelor membre se
reunesc
n
cadrul
Consiliului
Competitivitate.

Comisia European
Comisia European asigur buna aplicare anormelor UE
n domeniul concurenei.
Rolul acestei instituii este, n principal, monitorizarea i,
unde este cazul, blocarea:

acordurilor anticoncureniale (n special a cartelurilor);

abuzurilor de poziie dominant;
fuziunilor i achiziiilor;
ajutoarelor de stat.
Pentru a garanta punerea n aplicare a legislaiei n
domeniul concurenei, Comisia dispune de o serie de
prerogative, cum ar fi dreptul de a iniia o investigaie privind
un anumit sector al economiei, de a desfura audieri i de a
acorda exceptri. De asemenea, guvernele statelor membre
au datoria de a informa n prealabil Comisia n legtur cu
eventualele msuri de sprijin pe care intenioneaz s le ia n
favoarea anumitor ntreprinderi (ajutor de stat).

 Cu toate acestea, ncepnd din anul 2004, n cadrul

procesului de modernizare (Regulamentul 1/2003), o
parte din aceste prerogative legate de aplicarea
legislaiei n domeniul concurenei revin n prezent
statelor membre. Acest regulament prevede faptul c
autoritilor naionale i instanelor judectoreti
naionale pot aplica articolele 101 (fostul articol 81 din
Tratatul CE) i 102 (fostul articol 82 din Tratatul CE) din
Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene.
Pentru punerea n aplicare a tuturor aspectelor politicii
din domeniul concurenei, Comisiaine cont de
interesul consumatorilor.

Curtea European de Justiie

Curtea de Justiie este principalul organ judiciar european

iasigur interpretarea i aplicare uniform a legislaiei
n domeniul concurenei pe tot teritoriul UE.
De-a lungul anilor, Curtea a luat multe hotrri care au
avutefecte semnificative asupra vieii de zi cu zi a
cetenilor europenii care au contribuit la stabilirea unei
concurene eficiente pe pieele UE, ceea ce a asigurat o ofert
mai variat i preuri mai mici.
n prezent, cauzele n materie de concuren sunt instrumentate
de Tribunal (anterior Tribunalul de Prim Instan), iar apelurile
sunt introduse la Curtea de Justiie.
Tribunalele naionalepot (i uneori trebuie) s trimit unele
dosare la Curtea de Justiie pentru a stabili modul n care trebuie
interpretate normele n materie de concuren n anumite cazuri
concrete.

Banca Central European

Banca Central European este banca central pentru
monda euro. Principala sa sarcin este de a menine
puterea de cumprare a monedei euro i, astfel, de a
asigura stabilitatea preurilor n zona euro ( 16 ri din UE
care au adoptat moneda euro ncepnd din 1999). Banca
Central European este consultat periodic cu privire la
diverse aspecte legate de concuren n sectorul financiar.

Curtea de Conturi
Misiunea Curii de Conturi este de a verifica colectarea i
utilizarea fondurilor UE, aprnd interesele financiare ale
cetenilor Uniunii.
Curtea de Conturi poate verifica amenzile impuse
companiilor care se fac rspunztoare de comportamente
anticoncureniale, n cazuri semnalate de Comisie. Banii
provenind din amenzi se ntorc la bugetul UE.

Comitetul Economic i Social European

Este un organ consultativ al UE, n cadrul cruia sunt reprezentate
sindicatele, asociaiile patronale i alte grupri ale societii civile.
n cadrul Comitetului, seciunea Pia unic, producie i consum
se ocup n mod special de politica n domeniul concurenei i de
protecia consumatorilor.