SISTEMUL DE INVATAMANT PROFESIONAL DIN

ROMANIA
Scolile profesionale organizeaz cursuri de zi si serale cu durata de 2-4 ani, n
functie de profilul si complexitatea pregtirii. n scolile profesionale se pot nscrie
absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate, admiterea presupunnd sustinerea unor
probe stabilite si elaborate de unittile de nvtmnt. Cursurile se ncheie cu un examen
de absolvire si obtinerea unei diplome, care atest pregtirea de muncitor calificat n
meseria respectiv. Cursantii si absolventii scolilor profesionale pot frecventa
nvtmntul liceal, dup sustinerea concursului de admitere pentru acest nivel de studii.
Scolile profesionale organizeaz, la cererea agentilor economici si a institutiilor publice
sau particulare, pe baz de contract, cursuri de (re)calificare profesional.
Scolile de ucenici functioneaz n cadrul scolilor profesionale. Durata studiilor
(preponderent practice) este de 1-3 ani, n functie de complexitatea meseriei. Admiterea
se face prin testri specifice meseriei. Se pot nscrie absolventi de gimnaziu, cu sau fr
certificat de capacitate. Cursurile se ncheie cu un examen de absolvire si obtinerea unei
diplome care atest pregtirea de muncitor calificat. Cursantii si absolventii scolilor de
ucenici care au obtinut la terminarea gimnaziului certificatul de capacitate pot frecventa
nvtmntul liceal, dup sustinerea concursului de admitere pentru acest nivel de studii.
Reteaua scolilor profesionale si de ucenici este organizat de Ministerul Educatiei
si Cecetarii cu consultarea institutiilor interesate de pregtirea fortei de munc si cuprinde
domeniile: mine si petrol, energie electric si electrotehnic, metalurgie si constructii de
masini, chimie industrial, constructii si materiale de constructii, industria lemnului,
transporturi si telecomunicatii, industrie alimentar, industrie usoar, poligrafie,
gospodrirea apelor, agricultur si silvicultur, comert, alimentatie public, industrie
mic, prestri de servicii s.a. Formarea se face n peste 300 de meserii. Instruirea practic
se desfsoar - n primii ani n atelierele-scoal care functioneaz n unittile de
nvtmnt, cu concursul, eventual, al unei ntreprinderi direct interesate n pregtirea
elevilor, iar n ultimii ani, consacrati specializrii si calificrii, direct n unitti
economice, cu indeplinirea de sarcini concrete de munc.
Pregtirea profesional la ageni economici i consolidarea componentei de pregtire
practic la angajator sunt prioriti de dezvoltare att la nivel european, ct i la nivel
naional.
Reformarea sistemului de formare profesional din Romnia n acest sens este parte a
recomandrilor specifice de ar din partea Comisiei Europene.
Necesitatea adaptrii la solicitrile pieei muncii, pe de o parte, i necesitatea de adaptare
la particularitile individuale i la cerinele specifice de formare ale elevului, pe de alt
parte, impun ca o condiie obligatorie flexibilitatea rutelor de formare, n particular de
formare profesional. Este o recomandare care se regsete n toate documentele
europene referitoare la educaie, la combaterea prsirii timpurii a educaiei sau la
competenele necesare unei creteri economice inteligente, sustenabile i incluzive.