Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SFDS MateescuV. Note Curs 2015 Capitolul1
SFDS MateescuV. Note Curs 2015 Capitolul1
Fig.1.1.Fortele
automobilului
si
momentele
care
actioneaza
asupra
rotilor
a.
2
b.
c.
Fig.1.3.Schemele cinematice pentru mecanismele de ghidare ale
puntilor rigide: a)cu arcuri lamelare; b)cu doua mecanisme patrulater
dispuse longitudinal si bara Panhard; c)grinda trasa cu articulatie
dispusa in planul median al automobilului.
Puntile semirigide permit deplasari relative de mica amplitudine ale
rotilor prin deformarea la torsiune a grinzii de legatura dintre roti (grinda cu
epura controlata). Aceasta solutie se foloseste numai pentru puntea din spate
nemotoare (cel mai adesea) sau motoare. Schemele cinematice cele mai
uzuale ale acestor punti sunt prezentate in figura 1.4.
a.
b.
c.
Fig.1.4.Schemele puntilor semirigide: a)grinda trasa coaxiala
(coplanara) cu axele rotilor; b)grinda trasa in forma de H; c)grinda
trasa coaxiala cu axele articulatiilor (brate trase)
Puntile fractionate (articulate), sau puntile cu oscilatie independenta a
rotilor, sau puntile cu suspensie independenta sunt puntile la care, deplasarea
unei roti la trecerea peste un obstacol nu impune si deplasarea celeilalte roti
(rotile se pot deplasa independent) deoarece lipseste legatura rigida dintre
roata din stanga si din dreapta. Sunt diverse sisteme de montare si de ghidare
ale rotilor pe sasiu sau pe caroseria autoportanta, cele mai raspandite fiind
3
b.
Fig.1.6.Tipuri constructive de baza pentru pivoti si fuzete la puntile
rigide: a) punte nemotoare: 1-fuzeta; 2-grinda puntii; 3-pivotul fix in
pumnul grinzii; 4-rulment axial pentru transmiterea fortelor verticale;
5-lagarul dintre bratul inferior fuzetei si pivot; 6-surub pana pentru
blocarea pivotului in grinda; b) punte motoare: 1-fuzeta tubulara; 2rulmenti radiali-axiali cu role conice; 3-pivot superior; 4-pivot
inferior; 5-carterul tubular al puntii; OO axa pivotului 9de bracare).
Articulatiile puntilor fractionate sunt mai numeroase (numarul
articulatiilor constitue un criteriu de apreciere al sigurantei in functionare si
al fiabilitatii constructive) si au constructii mai complicate.
In figura 1.7 sunt prezentate tipuri constructive de baza pentru pivoti
si fuzete la puntile fractionate cu mecanism patrulater transversal de ghidare.
In acest caz fuzeta trebuie sa se roteasca in jurul axei pivotului (pivotilor),
dar sa permita si oscilatia in plan transversal a rotii la dazbaterea suspensiei.
6
10
a.
b.
Fig.1.10.Automacaraua LIEBHERR cu tractiune si directie integrale:
a)vedere de ansamblu; b)sasiul echipat.
La autoturisme si la autobuze, automobile a caror caroserie deosebit
de complexa impune realizarea acesteia in uzine specializate pe acest
domeniu, se constata tendinta ca puntile impreuna cu suspensiile lor si,
partial sau total cu sistemul de directie, sau cu grupul motor-transmisie, sa
fie montate pe propria lor structura de rezistenta, iar ansamblul astfel obtinut
se monteaza pe caroseria autoportanta a automobilului. Un exemplu in acest
sens este prezentat in figura 1.11.
11
13
Observatie:
Constructia puntii trebuie riguros corelata cu clasa si destinatia
automobilului (exemplu: nu se adopta o punte spate fractionata cu mecanism
multibrat pentru un autoturism de clasa foarte mica).
1.3.2. Performantele puntilor
Performantele puntilor au in vedere prestatiile lor in urmatoarele
domenii:
- filtrarea;
- ghidarea;
- securitatea.
Filtrarea reprezinta proprietatea puntii de a transmite cadrului sau
caroseriei un semnal vibratoriu si / sau acustic de un nivel inferior celui
generat de interactiunea dintre pneu si cale. Ilustrarea acestei calitati este
prezentata in figura 1.13, care reprezinta curba de filtraj (curba de variatie a
coeficientului de transmisie C reprezentat de raportul dintre semnalul
transmis si semnalul de intrare, functie de frecventa solicitarii) pentru un
ansamblu masa-resort supus unei excitatii din exterior.
filtrarea sunt legaturile elastice cu sasiul sau caroseria, asa cum este ilustrat
in figura 1.14 pentru o punte din spate cu brate trase in forma de L si
suspensie cu bare de torsiune montate alaturat.
Tabelul 1.1. Contributia asupra filtrarii
FENOMENUL
SUSPENSIA
PUNTEA
Oscilatii (0-5 Hz)
X
X
Vibratii(6-50 Hz)
X
X
Zgomote
X
(>50 Hz)
Socuri si cioniri
X
X
PNEUL
X
X
X
16