Sunteți pe pagina 1din 4

REALISMUL

1.
Curent literar aprut n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, ca reacie la
subiectivitatea, exaltarea, excesul de reverie a spiritului romantic, reacie
detreminat de marile desoperiri tiinifice este realismul. Acest Termen defineste
curentul artistic ce ia nastere in Franta. a fost folosit pentru prima oar n anul 1798
de ctre Friederich Schiller, scriitor german."Realismul se definete prin grija de a
descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul a evitat-o sau a travestit-o\"
(G.Picon).
2.
Scriitorii realisti considera ca trebuie sa dea o reprezentare verosimila
realitatii, sa prezinte cu obiectivitate adevarul, sa observe existenta reala si sa
adopte un stil sobru, impersonal. Acestia se indreapta spre viata sociala, prezentand
personajul in stransa legatura cu aceasta, ca un produs al mediului in care traieste.
Proza realista foloseste in special analiza psihologica si reflectia morala ca
mijloace de caracterizare a personajului.
3.
Honore de Balzac este exponentul realismului, iar opera sa a avut un rol
extrem de important in literatura europeana. De asemenea un anumit tip de realism
poarta numele de "balzacianism" si are trasaturile ce se regasesc in celebra
"Comedie umana".
4.
In literatur, realismul este specific prozei i dramaturgiei i nu se poate
vorbi, n niciun caz, despre realism n poezie. Romanul este specia epic n care
realismul s-a reflectat cu deosebire, dei se poate afirma c i schia i nuvela s-au
bucurat de apreciere din partea scriitorilor dornici s oglindeasc n opere
realitatea, \"adevrul de via\".
5.
Prin viziunea obiectiv asupra lumii, asupra aspectelor morale i sociale de
la periferia societii, considerate pn atunci vulgare i neinteresante, scriitorii
realiti au reuit s demonstreze c viaa omului simplu poate fi \"la fel de
dramatic i de complex ca i lumea eroic a clasicismului sau lumea personajelor
excepionale a romantismului\" (Gh.Crciun).
6.
Reprezentantii curentului realist in liretarura europeana sunt: Charles
Dickens - "Marile sperante", "Casa umbrelor", Stendhal - "Rosu si Negru",

"Manastirea din Parma", Gustave Flaubert - " Doamne Bovary", Tolstoi - "Razboi
si pace", "Ana Karenina", Thacheray "Balciul desertaciunilor", Dostoievsky "Crima si pedeapsa", "Fratii Karamazov".
7.
\"Comedia uman\" a lui Honore de Balzac, generic sub care se nscriu
operele sale realiste i obiective, a ocat la vremea respectiv, dar autorul a
considerat c trebuie \"s zugrveasc societatea francez aa cum e ea, fr s
caute s-o idealizeze, ci ntr-un spirit de obiectivitate\", rolul scriitorului fiind acela
de a rmne indiferent la \"protestele publicului, nspimntat c se vede zugrvit
pe sine\".
TEMA FAMILIEI IN OPERA LUI BALZAC
8.
In Comedia uman, Balzac ne ofer o fresc la nivelul umanitii, o epopee
francez, untablou fidel al societii franceze din prima jumatate a secolului al
XIX-lea; aici ntlnimParisul i provincia, aristocraia i burghezia.Dar
scriitorul nu se multumete s zugrveascdiferitele tipuri sociale; el inventeaz
adevrul, adic descoper ceea ce se ascunde n celemai intime unghere ale
societii, n familii, n contiine.
9.
De aici i importana acordat incidentelor minime ale vieii private, ale
vieii domestice pentru a revela dramele i luptelecare se arat n secret n fiecare
zi. Cci societatea, prin duritatea sa vis-- vis de cei slabi,nfptuiete pe
neateptate crime sociale: abandonul unui tat, dezmotenire, ruinarea unui
omcinstit etc, Balzac, un istoric al moravurilor, demasc mecanismele acestor
drame ascunse.
10.
n literatura romn, creaia de tip realist corespunde celei de a doua
jumti a secolului al XIX-lea i primei jumti a secolului XX (parial).
Realismul literar romnesc este inaugurat n proz i dramaturgie de ctre
scriitori paoptiti (Costache Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri) i
postpaoptiti (Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu Hadeu).
11. Acest stil a fost adoptat i folosit n operele lor de scriitori romni Nicolae
Filimon - "Ciocoii vechi si noi", Ion Luca Caragiale - "In vreme de razboi", Ioan
Slavici - "Moara cu noroc", Liviu Rebreanu - "Ion", "Rascoala", George Calinescu

- "Enigma Otiliei", "Scrinul Negru", Marin Preda - "Moromotii", "Delirul",


Hortensia Papadat-Bengescu - "Concert de muzica de Bach".
TEMA FAMILIEI IN ROMANUL REALIST ROMANESC
12. De-a lungul timpului, subiectele ce se desfasurau pe marginea familiei nu au
ramas neexplicate, ci, dimpotriva, au constituit o sursa de inspiratie pentru scriitori.
printre acestia se remarca si romancierul George Calinescu, care in romanul
"Enigma Otiliei" dezvolta o tema de factura balzaciana si anume cea a familiei din
societatea burgheza bucuresteana de la inceputul secolului al xx-lea in care
pozitiile sociale se stabileau in functie de avere.
13. De aici rezulta inclestarea si desfasurarea de energii in jurul mostenirii lui
mos Costache. familia nu ofera doar un acoperis deasupra capului ci si linistea
sufleteasca de care oricare fiinta are nevoie pentru a se dezvolta armonios, idee
sugerata si de Petre Tutulea in afirmatia: "Nicaieri nu este omul mai fericit decat in
sanul familiei sale".
14. Asadar observam ca pentru om familia reprezinta spatiul de echilibru,
destindere, cugetare si impacare cu sinele. Pentru societate, familia joaca un rol
deosebit deoarece ea este punctul de plecare in dezvoltarea societatii sau a unui
sistem politic, social si moral bine organizat.

Realismul s-a remarcat si in arta....


15. O larga sfera de cuprindere a cunoscut realismul in arta rusa, dobndind i o
acuta nota de critica sociala ca urmare a strilor de lucru foarte grave existente ntro Rusie napoiata, guvernata de un regim politic de crunta opresiune. Un rol in
promovarea principiilor realiste elaborate de Belinski si de Cernisevski l-a avut aici
miscarea peredvijnicilor in frunte cu artiti ca Repin, Kramskoi, Perov, Serov,
Veresciaghin si muli alii.
16. Primul pictor care s-a declarat realist a fost Gustave Courbet. Intr-un
manifest a anuntat ca, pentru el, pictura reprezenta o arta a vizibilului si
concretului. El a insistat ca pictura sa se realizeze ca un instigator la schimbari
sociale.

17.
Un alt pictor realist a fost Jean-Francois Millet, unul dintre primii artisti
care au portretizat munca taranului si viata rurala intr-o maniera simpla dar eroica.
Honore Daumier, prin contrast, era un artist de oras. Cateva din subiectele lui le
realizau peisajele cu muncitori in mahalalele Parisului.
18. In concluzie, ceea ce trebuie sa retinem despre curentul realism este ca
acesta s-a pronuntat pentru observatie si analiza, pentru descrierea fidela a
aspectelor de viata surprinse, urmarind implicatiile mai ales de natura sociala,
cerand reproducerea exacta si completa a mediului social, a epocii infatisate.