Criteriile de diagnostic pentru 299.

0 Tulburare a Autist
A. Un total de ase (sau mai muli) itemi de la (1), (2) si (3), cu cel puin doi
itemi de la (1) si cate unul de la (2) si (3):
(1) deteriorare calitativ in interaciunea social, manifestat prin cel puin
dou din urmtoarele:
(a) deteriorare marcat in uzul a multiple comportamente nonverbale,
cum ar fi privitul in fa, expresia facial, posturile corpului si
gesturile, pentru reglarea interaciunii sociale;
(b) incapacitatea de a promova relaii cu egalii, corespunztoare nivelului
de dezvoltare;
(c) lipsa cutrii spontane de a imprtsi bucuria, interesele sau reali
zrile cu ali oameni (de ex., prin lipsa de a arta, de a aduce ori de a
specifica obiectele de interes);
(d) lipsa de reciprocitate emoional sau social;
(2) deteriorri calitative in comunicare, manifestate prin cel puin unul din
urmtoarele:
(a) intarziere sau lips total a dezvoltrii limbajului vorbit (neinsoit de
o incercare de a o compensa prin moduri alternative de comunicare,
cum ar fi gestica sau mimica);
(b) la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativ in capacitatea
de a iniia sau susine o conversaie cu alii;
(c) uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;
(d) lipsa unui joc spontan si variat de -a..." ori a unui joc imitativ social
corespunztor nivelului de dezvoltare;
(3) patternuri stereotipe si repetitive restranse de comportament, preo
cupri si activiti, manifestate printr -unul din urmtoarele:
(a) preocupare circumscris la unul sau mai multe patternuri restranse si
stereotipe de interese, care este anormal, fie ca intensitate, fie ca
focalizare;
(b)aderen inflexibil evident de anumite rutine sau ritualuri
nonfuncionale;
(c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex., fluturatul sau rsu citul degetelor sau mainilor ori micri complexe ale intregului corp);
(d) preocupare persistent pentru pri ale obiectelor.
B. intarzieri sau funcionare anormal in cel puin unul din urmtoarele
domenii, cu debut inainte de etatea de 3 ani: (1) interaciune social, (2)
limbaj, aa cum este utilizat in comunicarea social, ori (3) joc imaginativ sau
simbolic.
C. Perturbarea nu este explicat mai bine de tulburarea Rett sau de tulburarea
dezintegrativ a copilriei.

TESTE de diagnosticare autism

ASRS (Autism Spectrum Rating Scale) (autori: Sam Goldstein, Ph.D. i Naglieri Jack, Ph.D.) ASRS
ste un ghid multiperspectiv n stabilirea tratamentului i planificarea tratamentului la persoana cu autism
si Asperger. ASRS sunt scale construite pentru a msura comportamente asociate Tulburrilor de Spectru
Autist (TSA) aprute n cazul copiilor i tinerilor cu vrste cuprinse ntre 2 i 18 ani.

Scala de Evaluare a Tratamentelor in Autism (ATEC) a fost dezvoltata pentru a evalua

efectele tratamentului. In plus, parintii si profesionisti au folosit ATEC pentru a monitoriza
bunastarea generala a unui individ in timp. ATEC este format din patru subteste: I. Vorbire /
Limbaj/ Comunicare (14 articole); II. Sociabilitate (20 articole); III. Perceptie senzoriala /
Cognitiv (18 articole) si IV. Sanatate / Stare fizica / Comportament (25 articole). Dupa
completarea ATEC, sunt calculate imediat scorurile subscalelor si un scor total. Utilizatorii pot
primi, de asemenea, rezultatele prin e-mail sub forma unui fisier PDF. Spre deosebire de cele mai
multe scale, aceasta nu suporta drepturi de autor si poate fi utilizata gratuit de catre orice
cercetator. Copii ale ATEC sunt disponibile la cerere la Autism Research Institute sau pe site-ul
ARI.Scala de Evaluare a Tratamentelor in Autism (ATEC) este un instrument simplu, dar precis
de masurare a eficientei diverselor tratamente. Fata de alte instrumente de cercetare care
diagnosticheaza autismul pur si simplu, ATEC permite masurarea evolutiei sau involutiei unui
pacient dupa inceperea unui tratament.
Chestionarul de evaluare a copiilor4 (ECI-4) este un instrument de screening care evalueaz
cele mai prevalente tulburri psihiatrice manifestate la copii cu vrste cuprinse ntre 3-7 ani;
Itemii cuprini n ECI-4 se bazeaz pe criteriile de diagnostic prevzute de Asociaia American
de Psihiatrie (1994) n Manualul de diagnostic i statistic a tulburrilor mentale (DSM).ECI-4
cuprinde o variant pentru prini i o variant pentru educatori, astfel nct adunarea de
informaii de ctre clinician se realizeaz din contexte diferite. ECI-4 este foarte util deoarece are
avantaje fa de alte scale i proceduri pentru c;Este un instrument care face screening-ul
tulburrilor psihiatrice la copiii precolari; Sistematizeaz schimbul de informaii ntre grdini
i clinician cu privire la problemele de sntate mental cu care se confrunt copilul; Faciliteaz
adunarea de informaii necesare diagnosticului din contexte diferite (att din mediul familial ct
i cel de la grdini); Economisete mult timp prin faptul c ghideaz procesul de evaluare
ulterior; nterpretarea rezultatelor indic att posibila prezen a tulburrilor de sntate mental
ct i severitatea lor; e asemenea ajut la realizarea diagnosticului diferenial; hideaz procesul
de evaluare ulterior necesar diagnosticului; jut la testarea eficacitii interveniilor
psihoterapeutice, prin evaluarea modificrilor n simptomatologia copilului

TULBURARE Autist Elemente de diagnostic

Elementele eseniale ale tulburrii autiste le constituie prezena unei dezvoltri
clar anormale sau deteriorate in interaciunea soci al si in comunicare si un
repertoriu restrans considerabil de activiti si interese. Manifestrile tulburrii
variaz mult in funcie de nivelul de dezvoltare i etatea cronologic a individului.
Tulburarea autist este denumit uneori autism infantil precoce, autismul copilriei sau
autism Kanner.
Deteriorarea, in interaciunea social reciproc este flagrant si susinut. Poate
exista o deteriorare semnificativ in utilizarea multiplelor comportamente
nonverbale (de ex., privitul in fa, expresia facial, posturile si gesturile corporale)
pentru a regla interaciunea si comunicarea social (criteriul Ala). Poate exista o
incapacitate in a stabili relaii cu egalii, corespunztoare nivelului de dezvoltare
(criteriul Alb) care poate lua diferite forme la diferite eti. Indivizii mai tineri pot
avea foate puin sau nici un interes in a stabili amiciii. Indivizii mai in etate pot fi
interesai in stabilirea de amiciii, dar sunt lipsii de inelegerea conveniilor
interaciunii sociale. Poate exista o lips a cutrii spontane de a imprti altora
bucuria, interesele ori realizrile (de ex., a nu arta, a nu aduce ori a nu specifica
obiectele pe care ei le consider interesante (criteriul Ale). De asemenea, poate fi
prezent o lips de reciprocitate emoional sau social (de ex., nu particip in mod
activ la jocuri sociale simple, prefer activitile solitare, implic pe alii in activiti
numai ca instrumente sau ajutoare mecanice") (criteriul Aid). Adesea contiina
de alii a individului este deteriorat considerabil. Indivizii cu aceast tulburare pot
uita de ceilali copii (inclusiv de frai), pot s nu aib nici o idee despre necesitile
altora ori pot s nu observe detresa altei persoane.
Deteriorarea in comunicare este, de asemenea, notabil i susinut, si afecteaz
atat aptitudinile verbale, cat i nonverbale. Poate exista o intarziere sau o lips
total de dezvoltare a limbajului vorbit (criteriul A2a). La indivizii care vorbesc,
poate exista o deteriorare considerabil in capacitatea de a i niia sau susine o
conversaie cu alii (criteriul A2b) ori o utilizare repetitiv i stereotip a limbajului
sau un limbaj propriu (criteriul A2c). Poate exista, de asemenea, o lips a jocului
de-a..." spontan variat sau a jocului imitativ social, cores punztor nivelului de
dezvoltare (criteriul A2d). Cand limbajul se dezvolt, inlimea vocii, intonaia,
debitul si ritmul vorbirii sau accentul pot fi anormale (de ex., tonul vocii poate fi
monoton sau poate conine ascensiuni interogative la finele fraze lor). Structurile
gramaticale sunt adesea imature si includ uzul repetitiv i stereotip al limbajului
(de ex., repetarea de cuvinte sau propoziiuni indiferent de sens; repetarea de
versuri aliterate ori de reclame comerciale) ori un limbaj propriu (adic, un limbaj
care poate fi ineles clar numai de cei familiarizai cu stilul de comunicare al
individului), inelegerea limbajului este adesea mult intarziat, individul fiind
incapabil s ineleag intrebrile sau ordinele. O perturbare in uzul pragmatic (uzul
social) al limbajului este adesea evideniat prin incapacitate de a integra cuvintele
cu gesturile sau de a inelege umorul sau aspectele nonliterale ale limbajului, cum
ar fi ironiile sau sensul implicit. Jocul imagina tiv este adesea absent sau
considerabil deteriorat. Aceti indivizi tind, de asemenea, s nu se angajeze in
jocurile de imitaie simple ori in rutinele perioadei de sugar sau ale micii copilrii
sau o fac numai in afara contextului ori in mod mecanic.

Indivizii cu tulburare autist au patternuri de comportament, interese si

activiti restranse, repetitive si stereotipe. Poate exista o preocupare circumscris
la unul sau mai multe patternuri restranse si stereotipe de interes care este anormal,
fie ca intensitate, sau centrare (criteriul A3a); o aderen inflexibil de anumite
rutine sau ritualuri nonfuncionale (criteriul A3b); manierisme motorii repetitive si
stereotipe (criteriul A3c); ori o preocupare persistent pentru anumite pri ale
obiectelor (criteriul A3d). Indivizii cu tulburare autist prezint o gam restrans
considerabil de interese si sunt adesea preocupai de chestiuni mrunte (de ex.,
date, numere de telefon, apeluri literale ale staiei de radio). Ei pot alinia un numr
oarecare de piese de joc exact in acelai mod de repetate ori sau mimeaz in mod
repetat aciunile unui actor vzut la televizor. De asemenea, ei pot insista asupra
uniformitii si manifest rezisten sau detres la modificri minore (de ex., un
copil mic poate avea o reacie catastrofal la o schimbare minor in ambian, cum
ar fi rearanjarea mobilei sau folosirea unui serviciu nou la mas ). Exist adesea o
preocupare pentru rutine sau ritualuri nonfuncionale ori insisten iraional de a
urma rutinele (de ex., de a p arcurge exact aceeai rut in fiecare zi, cand merge la
scoal). Micrile stereotipe ale corpului intereseaz mainile (btutul din palme,
falfaitul degetelor) sau intregul corp (legnatul, inclinatul i balansatul). Pot fi
prezente anomalii de postur (de ex., mersul pe poante, micri ale mainilor i
posturi corporale bizare). Aceti indivizi manifest o preocupare persistent pentru
pri ale obiectelor (de ex., butoni, pri ale corpului). De asemenea, poate exista o
fascinaie pentru micare (de ex., i nvartirea roilor jucriilor, deschiderea i
inchiderea uilor, un ventilator sau alt obiect care se invartete rapid). Persoana
poate fi foarte ataat de unele obiecte inanimate (de ex., o bucat de sfoar sau o
band de cauciuc).
Perturbarea trebuie s se manifeste prin intarzieri sau funcionare anormal in
cel puin unul din urmtoarele domenii, inainte de etatea de 3 ani: interaciune
social, limbaj, aa cum este utilizat in comunicarea social, ori joc simbolic sau
imaginativ (criteriul B), in cele mai multe cazuri, nu exist o perioad de dezvoltare
normal indubitabil, dei in aproximativ 20% din cazuri prinii relateaz o
dezvoltare relativ normal inainte de l sau 2 ani. in astfel de cazuri, prinii pot
relata c copilul a achiziionat puine cuvinte si le-a sau c pare a stagna evolutiv.
Prin definiie, dac exista o perioad de dezvoltare normal, ea nu se poate
extinde dincolo de etatea de 3 ani. Perturbarea nu trebuie s fie explicat mai bine
de tulburarea Rett sau de tulburarea dezintegra tiv a copilriei (criteriul C).
cu aceast tulburare pot trata adul ii ca intersanjabili sau se pot aga mecanic de o
anumit persoan sau pot utiliza mana unui printe pentru a obine obiectul dorit
fr a realiza contactul vizual (ca si cum mana si nu persoana ar fi ceea ce este
relevant) in cursul dezvoltm, copilul p oate deveni mai dornic de a fi angajat pasiv
intr-o interaciune social si poate de \em chiar mai interesat de interaciunea
social Chiar in aceste cazuri ins, copilul tinde s trateze pe ceilali intr -o manier
insolit (de ex, se ateapt ca ceilali s rspund unor intrebri ntualizate in
anumite moduri, are foarte puin sentimentul limitelor altui om si este inoportun
de intrusiv in interaciunea social) La indu izn mai in etate, sarcinile implicand
memoria de lung durat (de ex, mersul trenurilor, datele istorice, formulele
chimice sau evocarea exact a cuvintelor cantecelor auzite cu ani inainte poate fi

excelent, dar informaia tinde s fie repetat de nenumrate ori, indiferent de

adecvarea ei la contextul social Ratele tulburrii sunt de patru , cinci ori mai mari
la brbai decat la femei Este foarte posibil ins, ca femeile cu aceast tulburare s
prezinte o retardare mental mai sever
Prevalent
Rata medie a tulbur rn autiste in studiile epidemiologice este de 5 cazuri la
10000 de indivizi, cu rate raportate mergand de la 2 la 20 cazun la 10000 de
indivizi Rmane neclar faptul dac ratele mai importante raportate reflect
diferente in metodologie sau o cretere a frecventei condiiei
Evoluie
Prin definiie, debutul tulburrii autiste survin e inainte de etatea de 3 am in
unele cazuri, prinii afirm c au fost alarmai de copil inc de la natere sau scurt
timp dup aceea, din cauza lipsei de interes a copilului pentru interaciunea social
Manifestrile tulburam in perioada de sugar sunt ma i subtile si rrai dificil de
definit decat cele sesizate dup etatea de 2 am intr -un numr redus de cazun,
copilul este descris a se fi dezvoltat normal in primul an de \ a (sau chiar in primii
2 am) Tulburarea autist are o evoluie continu La copiii d e etate colar si la
adolesceni, sunt frecvente catiguri in dez \ oltare in unele domenii (de ex,
creterea interesului pentru activitatea social, pe msur ce copilul ajunge la etatea
colar ) Unu indivizi se deterioreaz comportamental in cursul adol escentei, pe
cind altn se amelioreaz Aptitudinile lingvistice (de ex, prezena limbajului
comunicativ) si nivelul intelectual general sunt cei mai importani factori in raport
cu prognosticul final Studiile catamnestice disponibile sugereaz c numai un m ic
procentaj de indivizi cu tulburarea ajung s triasc si s munceasc independent
ca aduli in aproape o treime din cazuri este posibil un anumit grad de
independent parial Adulii cu tulburare autist cu cel mai inalt nivel de
funcionare continu de regul s prezinte probleme in interaciunea social si in
comunicare, impreun cu o restrangere marcat a preocuprilor si activitilor
Pattern familial
Exist un risc crescut de tulburare autist printre fraii indivizilor cu tulburarea,
cu aproximativ 5% dintre frai prezentand, de asemenea, condiia De asemenea,
pare a exista un risc pentru du erse dificulti in dezvoltare la fratn afectai
Diagnostic diferenial
Perioade de regresiune in dezvoltare pot fi observate si in dezvoltarea normal,
dar acestea nu sunt nici atat de severe si nici atat de prelungite ca in tulburarea
autist. Tulburarea autist trebuie s fie difereniat de alte tu lburri de dezvoltare
pervasive. Tulburarea Rett difer de tulburarea autist prin rata sexului si
patternul de deficite caracteristice. Tulburarea Rett a fost diagnosticat numai la
femei, pe cand tulburarea autist survine mult mai frecvent la brbai, i n tulburarea
Rett, exist un pattern caracteristic de incetinire a creterii capului, de pierdere a
aptitudinilor manuale orientate spre un scop cptate anterior si apariia unui mers
sau micri ale trunchiului insuficient coordonate, in special in timpu l anilor
precolari, indivizii cu tulburare Rett pot prezenta dificulti in interaciunea
social similare celor observate in tulburarea autist, dar acestea tind a fi tranzitorii.

Tulburarea autist difer de tulburarea dezintegrativ a copilriei, care are un

pattern distinct de regresiune a dezvoltrii, aceasta survenind dup cel puin 2 ani
de dezvoltare normal, in tulburarea autist, anomaliile de dezvoltare sunt sesizate
de regul inc din primul an de via. Cand nu sunt disponibile informaii desp re
dezvoltarea precoce ori cand nu este posibil documentarea referitoare la perioada
de dezvoltare normal necesar, trebuie pus diagnosticul de tulburare autist.
Tulburarea Asperger poate fi distins de tulburarea autist prin lipsa intarzierii in
dezvoltarea limbajului. Tulburarea Asperger nu este diagnosticat dac sunt
satisfcute criteriile pentru tulburarea autist.
Schizofrenia cu debut in copilrie survine de regul dup ani de dezvoltare
normal sau aproape normal. Un diagnostic adiional de sch izofrenie poate fi pus,
dac un individ cu tulburare autist dezvolt elementele caracteristice de
schizofrenie (vezi pag. 298) cu simptome ale fazei active, cum ar fi ideile delirante
sau halucinaiile proeminente, care dureaz cel puin o lun. in mutism ul selectiv,
copilul prezint de regul aptitudini de comunicare corespunztoare in anumite
contexte si nu are deteriorarea sever in interaciunea social si patternurile
restrictive de comportament asociate cu tulburarea autist, in tulburarea de limbaj
expresiv i in tulburarea mixt de limbaj receptiv i expresiv exist o deteriorare
a limbajului, dar ea nu este asociat cu prezena unei deteriorri calitative in
interaciunea social i cu patternuri restranse, repetitive i stereotipe de
comportament. Uneori, este dificil de precizat dac un diagnostic adiional de
tulburare autist este justificat la un individ cu retardare mental, in special dac
retardarea mental este sever sau profund. Un diagnostic adiional de tulburare
autist este rezervat pentru acele situaii in care exist deficite calitative in
aptitudinile de comunicare i sociale, iar comportamentele specifice, caracteristice
tulburrii autiste, sunt prezente. Stereotipiile motorii sunt caracteristice tulburrii
autiste; un diagnostic adiional de tulburare de micare stereotip nu este pus cand
acestea sunt explicate mai bine ca parte a tabloului clinic al tulburrii autiste.
Simptomele de hiperactivitate i de inatenie sunt frecvente in tulburarea autist ,
ins diagnosticul de tulburare hiperactivitate/deficit de atenie nu este pus dac
este prezent tulburarea autist .