3

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
DE ECOMARKETING A FIRMEI

3.1 Raportul economie ecologie

Indiferent de domeniul de activitate economica sau sociala la care ne
raportam, protectia mediului reprezinta, astazi, o preocupare esentiala. n
acest context, att firmele ct si consumatorii accepta si adopta, din ce n ce
mai mult, modele de productie si consum care sa raspunda criteriilor de
protectie a mediului. Asistam, de fapt, la o schimbare destul de vizibila a
comportamentului tuturor actorilor economici si sociali, o mai mare
responsabilitate si responsabilizare manifestata n toate sferele si la toate
nivelurile.
Societatea noastra, a carei functionare este girata de economia de
piata, pare a fi depasita de sistemele de productie si reproductie care
afecteaza sanatatea mediului si a consumatorilor. ncercarea de a obtine
profit cu orice pret a dus la neglijarea abordarilor ecologice, etice sau
umane ale activitatilor economice.
Gestiunea mediului se refera la ncorporarea dimensiunii protectiei
mediului n procesele de planificare si de decizie economica. Conceptul de
gestiune a mediului este un concept complex, ce cuprinde att notiunile de
protectie ct si cele de conservare; prin utilizarea acestui concept se doreste
patrunderea n profunzimea relatiilor dintre mediul natural si societate

Ecomarketing

pentru a alege cele mai adecvate forme de utilizare a resurselor, pentru a

optimiza utilizarea resurselor. Notiunile de protectie si conserva-re se refera
doar la prevenirea sau corectarea impactului activita-tilor umane asupra
mediului, definind prin acestea doar un segment al activitatii de gestiune.
Pornind de la faptul ca mediul ambiant reprezinta un suport necesar
al dezvoltarii economice si sociale prezente si viitoare, gestiunea acestuia
este extrem de importanta. Este necesara participarea populatiei la acest
proces, n calitatea ei de beneficiar final al efectelor gestiunii, dar, n acelasi
timp ca interlocutor n procesul de cunoastere si utilizare a mediului.
Gestiunea mediului trebuie sa fie conceputa ca un proces continuu,
dinamic, care se poate defini prin urmatoarele dimen-siuni: procesul de
planificare, prin care se defineste traseul ce urmeaza a fi parcurs; conceperea
unor noi proiecte; urmarirea si controlul sistemului ambiental.
De asemenea, pentru transpune-rea n practica a unor programe de
formare privind realizarea gestiunii mediului trebuie avute n vedere si
urmatoarele aspecte: instrumente didactice care sa porneasca de la analiza
unor cazuri concrete; confruntarea permanenta a teoriei (cunostintelor) cu
practica

(rezultatele

obtinute);

pregatirea

specialistilor

gestiune

ambientala sa fie facuta n cadrul unor colective multidiscipli-nare;

stimularea populatiei pentru a participa la acest proces.
De exemplu, un program de gestiune a mediului n domeniul
amenajarii teritoriului ar trebui sa parcurga urmatoarele etape: definirea
spatiului;

descrierea

si

diagnosticarea

sistemului,

prin

intermediul

subsistemelor componente: economico-social, institutional, legal; definirea

obiectivelor si tintelor asupra carora trebuie sa se concentreze legatura dintre
diversele utilizari ale solului si activitatile desfasurate; formularea de
propuneri si alternative, care necesita studii privind proprietatile terenului,

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

capacitatea sa de a fi utilizat pentru anumite activitati, viabilitatea si

compatibilitatea ntre utilizari si activitati; evaluarea alternativelor prin
intermediul generarii unor modele de utilizare; studierea si evaluarea noilor
programe si proiecte prin prisma impactului lor ambiental; mater ializarea
mecanismelor de control n vederea adoptarii deciziilor.
Problemele care pot sa apara n cadrul elaborarii unui program de
gestiune ambientala sunt diverse, ele referindu-se n principal la:
posibilitatile limitate de cuantificare a anumitor variabile
ambientale necesare pentru realizarea efectiva a programului;
dificultatile n ceea ce priveste integrarea dimensiunilor fizice cu
cele social-economice ale mediului;
integrarea diverselor tipuri de abordari asupra problema-ticii
mediului.
Se manifesta astazi un interes crescnd din partea consumatorilor
n ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor oferite pe diverse piete.
n acest context, ecomarketingul poate reprezenta un instrument extrem de
util n directia utilizarii mediului n beneficiul firmei sau al organizatiei.
Astfel, firmele au posibilitatea:
sa patrunda mai usor pe pietele ecologice;
sa creasca competitivitatea produselor oferite;
sa-si mbunatateasca imaginea;
sa dialogheze mai usor cu grupurile de presiune etc.
Toate aceste oportunitati nu vor putea fi transpuse n realitate fara
eforturi sustinute de informare si educare a consumatorilor, a pietei n
general.

Ecomarketing

Dilema secolului nostru are o singura rezolvare: el va fi ecologist sau

nu va fi deloc 1. Numerosi specialisti militeaza pentru ntoarcerea omului la
natura, fapt nteles gresit de un numar nsemnat de teoreticieni, practicieni,
dar si oameni obisnuiti, simplii cetateni ai Planetei. ntoarcerea la natura
nu presupune o revenire la viata primitiva de odinioara ci o convietuire
pasnica a omului cu natura, o ncercare de copiere a naturii n activitatile
umane.
Notiunea de deseu nu exista n natura: ciclurile succesive ale
materiei vii contribuie la transformarea deseurilor provenite de la unele
specii n materii utilizabile de catre altele. Omul nsa, prin activitatile pe
care le desfasoara, a contribuit la o transformare fundamentala a naturii, a
devenit un producator de deseuri care au degradat mediul ntr-un ritm
accelerat. n acest context se ridica problema crearii unor ramuri si activitati
capabile sa-si prelucreze propriile deseuri n scopul obtinerii unor produse
biodegradabile.
Perioada actuala este marcata, de asemenea, de un fenomen cu
consecinte dezastruoase la toate nivelurile: ncalzirea planetei. Conform
unui studiu al Fondului Mondial pentru Mediu, daca guvernele nu vor
ntreprinde actiuni concrete pentru a ncetini emisia de gaze care provoaca
ncalzirea, vom asista la cresteri nsemnate ale temperaturilor. n aceste
conditii, lupta mpotriva emisiilor poluante ar trebui sa reprezinte o
prioritate a guvernelor, ndeosebi a celor din tarile dezvoltate.
Criza ecologica pe care o parcurge planeta noastra este datorata unor
sisteme de productie si consum care au depasit capacitatea de autoreglare a
naturii. ncercnd sa gasim responsabilii, ne ndreptam atentia catre firme, n
general si catre marketing, n particular. Marketingul este tinta a numeroase
1

Maruta, Alexandru, Articol aparut n ziarul Curentul, 5 noiembrie 1998

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

critici, deoarece, se spune, el ncearca sa ne vnda cantitati din ce n ce mai

mari de produse, altfel spus genereaza un consum exagerat, nejustificat.
Ecomarketingul si propune sa defineasca, sa abordeze si sa
interrelationeze domenii precum vnzarea produselor, protectia mediului,
educatia consumatorilor etc. Ecomarketingul ncea rca sa prezinte o noua
filosofie asupra modului de desfasurare a

productiei si consumului,

filosofie care aseaza n centrul preocuparilor sale elementul educatie.

ntre

mediul

nconjurator

si

economie

exista

relatii

de

interdependenta si interactiune. n Romnia, n conditiile actuale,

problematica protectiei mediului si a dezvoltarii durabile ar trebui sa faca
parte din absolut toate strategiile de dezvoltare, att la nivel macro, ct si
microeconomic, att n sectoarele economice, ct si n domeniul soc ial.
Exista nsa o serie de instrumente economice - nca n vigoare - care
nu stimuleaza o astfel de abordare: astfel, nivelul la care se manifesta
concurenta, interventia statului n sustinerea unor ramuri mari consumatoare
de energie, acordarea diferentiata a unor facilitati conduc la aparitia unor
profunde dezechilibre n domeniul utilizarii si conservarii resurselor. Una
din gravele probleme cu care se confrunta Romnia de azi este eficienta
redusa a utilizarii resurselor si a diferitelor forme de energie.
Realitatea a demonstrat ca orice activitate umana are o gama de
implicatii care se pot resimti n cele mai diverse domenii. Astfel, o anume
tehnologie produce, pe lnga efectele directe pentru care a fost proiectata si
o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea
implicatiilor sale pot pune sub semnul ntrebarii chiar valabilitatea si
viabilitatea respectivei tehnologii. Necesitatea studierii si evaluarii
impactului unei activitati umane asupra tuturor domeniilor, dar n special

Ecomarketing

asupra mediului, este justificata cel putin printr-o serie de argumente:

initierea n timp a unor actiuni menite sa reduca efectele negative colaterale,
determinate de activitatea respectiva; evaluarea obiectiva a tuturor
alternativelor si posibilitatilor; necesitatea implicarii populatiei n procesele
de promovare a unor activitati sau proiecte care le vor influenta viata ntr-un
fel sau altul.

3.2 Necesitatea fundamentarii strategiei firmei prin prisma

principiilor ecomarketingului
n trecut cons umatorii erau informati numai la modul general despre
problemele ecologice, nsa n viitor informatiile ecologice vor fi specializate
si specifice. Omisiunea unor informatii ecologice nu prezenta prea mare
importanta n trecut. Sensibilitatea consumatorilor fata de asemenea
omisiuni se va dezvolta nsa foarte mult in viitor.
n cadrul acestor schimbari, firmele au fost si sunt obligate sa-si
modifice strategiile anterioare. Daca nainte acestea aveau o mare
autonomie, acum activitatile economice sunt determ inate tot mai mult din
exterior, prin legi sau dorinte ale consumatorilor. Economistul german
Vester descrie situatia astfel: este vorba despre renuntarea la one -waycommunications (comunicare pe un singur canal) de la producator spre
consumator. Este vor ba despre o situatie de feed-back, care foloseste
posibilitatile de marketing si publicitate prin includerea ntelegerii legilor de
baza ale sistemelor viabile, nu numai n ceea ce l priveste pe cetatean, ci si
pe consumator. Exemplele practice arata ca aceasta abordare este posibila
ntr-o

strategie

compatibila

cu

mediul

si

favorabila

acestuia

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

si prin activitatea concreta a firmei, care sa raspunda acelorasi criterii. O

strategie n acest sens ar trebui sa cuprinda masuri de protectie activa a
mediului (hardware: aparate de masura, filtre etc.; software: consiliere n
management pe probleme ecologice, modele de simulare) si masuri de
protectie pasiva a mediului (productie, distributie si utilizare de produse fara
efecte destructive asupra mediului). Extinderea componentelor tehnicoeconomice prin obiective sociale si ecologice ar trebui sa mai contina: oferte
de comenzi facute numai furnizorilor ce respecta standardele minime;
subventio-narea masurilor ecologice ale tertilor etc.
Pentru firma are o importanta esentiala calculul dimensiunilo r
costurilor noilor strategii, un instrument util n acest sens constituindu-l
analiza cost-avantaje. n domeniul protectiei mediului apar costuri care nu
pot fi masurate concret si care ridica o serie de probleme din pe rspectiva
evaluarii eficientei. Din diversele analize efectuate, a rezultat o ncadrare a
potentialelor costuri n 4 categorii, si anume:
costuri de pagube;
costuri de deviere;
costuri de planificare si supraveghere;
costuri de evitare si ndepartare.
Primele doua categorii caracterizeaza efectele asupra societatii si se
nasc din contextul fizic de actiune a firmei (procese de productie). n ceea ce
priveste gradul de masurare

a acestor degradari ale mediului, exista o

problema dubla: cuantificarea n sine si o posibila repartitie a lor asupra

celor ce le produc. Efectele pozitive arata ca, n pofida problemelor de
calculatie, politica ecologica a firmei are drept consecinte, n timp, pe lnga
o reevaluare a cadrului tehnico-economic, si succese calitative.

Ecomarketing

Cercetarile de marketing orientate pna acum doar spre vnzare vor

trebui sa preia noi sarcini legate de evolutia problemelor mediului si de
strategiile rezultate din aceasta evolutie. Cercetarile de marketing vor putea
oferi o baza de informatii unui management ce actioneaza corespunzator, si
anume:
metode noi de instruire a personalului;
determinarea unor modificari n comportamentul consumatorului;
determinarea unor schimbari n politica ecologica a concurentei.
Marketingul ecologic va trebui sa tina seama de cerintele
consumatorilor, n special prin politica produsului, prin modificari n
procesul de productie si prin ciclul de viata al produsului. O largire a
procedeelor obisnuite de testare a produselor noi trebuie sa tina seama de
fazele de productie, utilizare si abandonare a produsului, de problematica
intensitatii resurselor, de caracteristicile de siguranta, gradul de ntretinere,
de informatie, ct si de reutilizare. Inscriptionarea produselor conform
standardelor recunoscute completeaza aceste posibilitati. Acest lucru este
valabil si pentru industria ambalajelor, unde se pune problema utilizarii, pe
scara din ce n ce mai extinsa, a ambalajelor de folosinta unica si multipla.
n cadrul U.E., politicile privind mediul si protectia acestuia au
evoluat continuu. Tratatul de la Roma, prin Actul Unic adoptat n 1987,
cuprinde un capitol distinct privind politica n ceea ce priveste protectia
mediului, precum si prevederi privind armonizarea legislatiilor nationale n
domeniu. De asemenea, n anul 1992 s-au adoptat o serie de reglementari
viznd marca ecologica europeana; n anul 1993 s-a reglementat sistemul
comunitar voluntar de gestiune si control ambiental; Consiliul UE a adoptat,
n 1993, al cincilea program n domeniul mediului, purtnd numele Catre
durabilitate, incluznd prevederi referitoare la perioada 1993-2000.

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

Politica U.E. in domeniul mediului, asa cum prevede Tratatul de la

Maastricht, are n vedere urmatoarele principii:
1. Prevedere;
2. Corectare la sursa;
3. Principiul prudentei;
4. Principiul poluant-platitor.
Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei presupune
adaptarea si adoptarea unor elemente novatoare n cultura si practica
acesteia. ntre acestea includem excelenta tehnologica, definita 2 ca o forma
de management care se refera la inovare, protectia mediului si obtinerea de
profit. Excelenta tehnologica reprezinta, de fapt, rezultatul dorintei de a fi
lider n domeniul protectiei mediului. De asemenea, excelenta tehnologica
presupune utilizarea managementului si marketingu-lui ecologic ca
instrumente indispensabile n lupta concurentiala. Aceasta competitivitate
ecologica presupune derularea unor actiuni concrete, cum ar fi3:

prevederea, anticiparea schimbarilor prin:

o urmarirea atenta a scenei politice si a vietii economice cu
incidente n domeniul protectiei mediului;
o integrarea oportunitatilor de mediu n procesul decizional de
investitii la nivelul firmei;
o evaluarea, cantitativa si calitativa, a productiei firmelor existente
si a incidentei acesteia asupra pietei, fluxurilor de produse si
materiale, stocurilor;
o dezvoltarea de noi produse n functie de oportunitatile pietei.

Manea, Gh., Protectia mediului sansa de supravietuire a ntreprinderii, Bucuresti,

Editura OID-ICM, 1996
Ibidem

Ecomarketing

minimizarea costurilor protectiei mediului, prin:

o reducerea costurilor cu protectia mediului la utilizatorul de produs
(produse mai putin poluante, preluarea de catre furnizor a
produsului uzat);
o reducerea propriilor costuri cu protectia mediului si cu
managementul acestuia;
o identificarea unor optiuni favorabile protectiei mediului, n
ansamblul procesului de fabricatie, capabile sa duca la obtinerea
de economii;

obtinerea unui reflex ecologic, prin:

o conceperea unui sistem de management tipic fiecarei firme;
o integrarea

preocuparilor

ecologice

printre

criteriile

de

performanta ale managerilor;

o sensibilizarea personalului firmei la preocuparile actua le si la
tendintele n domeniu, identificate la firmele concurente;
o includerea n programele de pregatire profesionala a elementelor
de protectie a mediului.

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

3.3 Orientarea firmei catre exterior

n prezent protectia mediului reprezinta una dintre problemele
globale ale omenirii, aflata ntr-o strnsa legatura cu

dezvoltarea

economica. Protectia mediului poate fi caracterizata prin dinamism, evolutia

sa urmnd dezvoltarea tehnologica si problemele complexe cu care se
confrunta economia mondiala.
Tarile dezvoltate dispun de numeroase organizatii, asociatii si
organisme, guvernamentale si neguvernamentale,

finantate si cu o

infrastructura dezvoltata, care desfasoara activitati si exercita o influenta

puternica n domeniul protectiei mediului. n Europa de Vest si desfasoara
activitatea partide politice ecologiste, ce sustin o legislatie din ce n ce mai
complexa n domeniul protectiei mediului. n S.U.A. functioneaza alte tipuri
de organizatii, comparativ cu Europa, nsa preocuparile lor sunt similare, iar
n multe cazuri mult mai eficiente: World Watch Institute, din Washington
este unul dintre cele mai prestigioase institute care elaboreaza analize
interdisciplinare cu caracter global, preocupari importante manifestndu-se
n ceea ce priveste pericolul depasirii unor praguri n utilizarea resurselor
planetei, mentinerii echilibrului ecologic etc.
n Romnia, n contextul procesului de aderare la structurile
europene, procesul de elaborare legislativa se afla n plina desfasurare, un
pas important fiind reprezentat de elaborarea Legii protectiei mediului. n
acesta

lege,

se

subliniaza

importanta

participarii

organizatiilor

neguvernamentale si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor

referitoare la protectia mediului. n acest context, informatia de mediu
reprezinta un liant ntre ansamblul actorilor care joaca pe scena
economica si sociala. Prin mbunatatirea accesului publicului la informatia

Ecomarketing

disponibila de mediu se urmareste, pe de o parte, sprijinirea constienta a

deciziei din acest domeniu si, pe de alta parte, o informare si o educare a
publicului n vederea eliminarii unor moduri nondurabile de consum.
Ignorarea problemelor de mediu, att n societatea romaneasca, dar
si pe plan global, are mai multe cauze, ntre care distingem: dificultatile
economice cu care se confrunta majorita tea membrilor societatii;
insuficienta sau chiar lipsa educatiei; lipsa unei informatii complete si
corecte; lipsa unei legislatii adecvate etc. Nu putem omite nsa faptul ca,
reactia societatii la impactul degradarii mediului este conditionata, ntr-o
masura nsemnata, pe lnga existenta si functionarea sistemului legislativ,
de o sustinere financiara corespunzatoare.
Nu de putine ori perioada contemporana a fost denumita epoca
informationala. Modalitatile concrete de productie, comunicare, cunoastere
etc. au cunoscut o evolutie rapida, determinata de numerosi factori, ntre
care cei tehnologici sunt primordiali. n acest context, culegerea,
transmiterea, prelucrarea si diseminarea informatiei reprezinta actiuni
esentiala.
Aflata n fata unei degradarii continue a mediului nconjurator,
omenirea ncearca sa construiasca un no tip de dezvoltare - dezvoltarea
durabila, care urmareste armonizarea, pe termen lung, a necesitatilor
productiei si consumului, pe de o parte, si protejarea unui mediu propice
vietii, pe de alta parte. n acest nou context, alaturi de dimensiunile clasice
ale Planetei: terestra, maritima, aeriana si cosmica, apare o a 5-a
dimensiune, cea informationala, care afecteaza ansamblul sistemelor si
structurilor existente si se suprapune pe dimensiunea ecologica, ambele
avnd o vocatie globala.

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

Din perspectiva elementelor enuntate anterior, politicile ecologice

trebuie sa vizeze cel putin doua aspecte, si anume: managementul ecologic,
prin care se va urmari amendarea tuturor deciziilor politice, economice si
sociale din punct de vedere ecologic si informatia ecologica.
Informatia ecologica este un element care comporta cel putin doua
componente:
din punct de vedere tehnic, informatiile tra nsferate catre utilizatori
sau cei interesati trebuie sa fie de buna calitate, transmiterea putndu-se
efectua pe orice forma de suport;
comunicarea cu publicul si schimbarea mentalitatii (si ulterior,
drept consecinta, a comportamentelor) n raport cu mediul. Comportamentul
ecologic se obtine numai n urma cunoasterii problematicii n totalitatea si
complexitatea ei.
n perioada urmatoare, politicile statelor membre ale Uniunii
Europene, n consecinta si a celor care aspira sa devina membre, vor avea o
dimensiune ecologica. Toate proiectele de acte normative vor trebui sa tina
seama de impactul aplicarii lor asupra mediului nconjurator. Astfel,
punctele cheie ale strategiilor de protectie a mediului vor fi:
parteneriatul dintre autoritatile centrale si locale, agentii
economici si public;
repartizarea responsabilitatilor ntre protagonistii dezvoltarii;
stabilirea unor standarde minime referitoare la protectia mediului;
stimularea fiscala sau economica pentru produsele si serviciile
prieteni ai mediului;
necesitatea informarii si educarii publicului;
stimularea cercetarii-dezvoltarii n domeniul mediului.

Ecomarketing

Se impune, de asemenea, nfiintarea unor structuri de relatii publice

n toate organizatiile implicate n domeniul protectiei mediului, prin
intermediul acestor structuri putndu-se realiza o comunicare eficienta,
informatiile circulnd mai rapid n interiorul fiecarei institutii, dar si ntre
institutii; ntre institutii si societatea civila, mass-media etc.
Exemple
1. Grupul SATER PARACHINI4 (care si-a schimbat numele n
SAGED) este specialistul francez al depozitarii si tratarii deseurilor urbane.
El a investit deja peste 50 milioane USD n Europa Centrala si de Est,
construind 9 platforme de tratare a deseurilor n Polonia, Slovacia si Cehia.
n Romnia, grupul are doua investitii, una deja realizata, la Constanta, alta
n curs, la Bucuresti. Filiala Constanta a tratat, n anul 1996, peste 100000
tone de deseuri urbane, n conformitate cu prevederile Legii 137/1995
a protectiei mediului si a directivelor europene n domeniu. n Franta, grupul
a construit si exploateaza 8 platforme, dintre care cea de la Vert-le-Grand,
situata la extremitate a sudica a Parisului, trateaza anual 500000 tone deseuri.
Platforma ecologica de deseuri urbane este un loc de depozitare,
transformare si eliminare a deseurilor, pe categorii. Eliminarea se face pe
spatii reduse, n mod intensiv, prin separarea fazelor solide, lichide si
gazoase ale deseurilor. Impactul asupra mediului al acestui procedeu de
eliminare este nul, ia r spatiul respectiv este un model de curatenie si
verdeata.

Mateescu, Mircea, Proiectul Sater Parachini Saged privind rezolvarea depozitarii si

tratarii deseurilor n marile aglomerari urbane

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

O platforma ecologica cuprinde: drumuri de acces la platforma; piste

de circulatie n interiorul platformei si cheiuri de descarcare; mprejmuirea
locului si izolarea sa vizuala; cladiri administrative si cele necesare
exploatarii; poduri bascula pentru receptia si cntarirea deseurilor livrate; o
membrana perfect impermeabila si rezistenta la orice actiune mecanica sau
chimica, care mbraca fiecare celula de neutralizare; puturi de colectare a
fluidelor reziduale si instalatiile de pompare aferente; statie de tratare a
lichidului rezidual; posibilitatea de transformare n energie electrica sau
termica a biogazului rezultat.
Exploatarea unei platforme ecologice implica: o compactare
energica perma nenta a straturilor de deseuri, precum si acoperirea acestora
de doua ori pe zi cu material inert; factorul de compactare a deseului este de
5 la 6 ori densitatea sa naturala; tratarea specifica a deseurilor
transformabile; compostarea deseurilor vegetale; extragerea, tratarea si
eliminarea (transformarea) fluidelor reziduale, att n timpul exploatarii ct
si dupa aceea, pna la epuizarea lor; eventuala triere si conditionare a
deseurilor refolosibile.
ntr-un total respect al mediului, metoda include ame najarea locului,
pe masura ce exploatarea avanseaza. Astfel, o celula de neutralizare, odata
umpluta, este acoperita cu pamnt, apoi cu un strat de cernoziom n care se
planteaza diverse forme de vegetatie, cu rol de stabilizare a depozitului, ct
si estetic.
Metodele concurente platformei ecologice de transformare si
eliminare a deseurilor urbane sunt: incinerarea si termoliza. Incinerarea nu
este adaptata deseurilor cu umiditate ridicata si putere calorica scazuta, cum
este cazul majoritatii deseurilor urbane. Termoliza reprezinta procedeul cel
mai avansat de eliminare a deseurilor, care este si cel mai scump. Grupul

Ecomarketing

SATER PARACHINI este detinatorul brevetului acestui din urma procedeu

si l pune n aplicare n cadrul celei mai moderne platforme complexe de
tratare a deseurilor, pe care o construieste la limita de sud a Parisului.
Pretul redus al procedeului prezentat, n comparatie cu celelalte
procedee amintite, face ca 75% din deseurile tarilor avansate sa fie eliminate
n cadrul platformelor ecologice de transformare si eliminare.
2. nca de la nceputul anilor 80 la TOSHIBA 5 functioneaza un
laborator de tehnologia mediului la centrul de cercetare si dezvoltare din
Kawasaki, Japonia. nlocuitorii agentilor de curatare continnd hidrocarburi
fluoro-clorurate, procesul de reciclare a produsilor din materiale plastice si
procesul de eliminare a solventilor organici sunt cteva din realizarile
obtinute.
Metodele de evaluare ecologica a produselor au fost de asemenea
elaborate la Kawasaki. Orice nou produs TOSHIBA este supus unui astfel
de test nainte de a intra n fabricatie. Acesta acopera ntreaga durata de
viata, ncepnd cu conceptul si fabricatia si ajungnd pna la eliminarea
produsului uzat. Aceasta nseamna ca, de exemplu, n timpul realizarii,
componentele sunt selectionate si etichetate astfel nct ele sa poata fi
ulterior reutilizate. Demontarea fara dificultate a unui produs este de
asemenea un obiectiv important n timpul realizarii acestuia, deoarece astfel
se poate determina ct de usor se pot recupera ulterior resursele.
Procesele de fabricatie nepoluante sunt un alt ingredient n
programul TOSHIBA de mediu. Reducerea constanta a consumului de apa

Cosee, Peter, TOSHIBA EUROPE GMBH, Toshiba si mediul nconjurator. Abordarea

problematicii compatibilitatii produse-mediu

Fundamentarea strategiei de ecomarketing a firmei

si energie, ct mai putine reziduuri de fabricatie si renuntarea la agentii de

curatare continnd hidrocarburi fluoro-clorurate, sunt procese ce au
o motivatie economica. De asemenea, toate ambalajele produselor sunt
verificate, n vederea minimizarii si standardizarii materialelor. Acest lucru
a dus la o economie la ambalaje de peste 30%.
n 1996 a fost introdus un sistem de management al mediului pentru
integrarea masurilor ecologice initiate recent n politica corporatiei pe
termen lung si pentru a monitoriza eficienta acestora.
Astfel, protectia mediului a devenit o parte a politicii calitatii
firmelor. Acest sistem uniform de management al calitatii si al mediului face
ca problemele de mediu sa fie luate n consideratie de toate compartimentele
implicate.