Curs 4 Chirurgie Orala An IV, Medicina dentara Anestezia ramurilor nervului mandibular Anestezia troneulard periferici 2 nervului alveolar inferior Anatomie: Ja nastere din trunchiul posterior al nervului mandibular la 0,5 em sub gaura vali. Coboara printre muschii pterigoidian lateral si medial pentru a patrunde in mandibula prin gaura mandibulara protejata anterior de o proeminenfi osoasa (spina Spix). Inainte de a intra in gaura mandibulari da o ramuré pentru muschiul milohioidian care strapunge ligamentul sfenomandibular si merge in jos si inainte intre ramul ascendent si muschiul pterigoidian medial inervind motor muschiul milohioidian si pintecele anterior al diagstricului. Nervul alveolar inferior trece prin canalul mandibular dind ramuri colaterale dentare (pentru dintii inferiori) si osoase (% inferioara a ramului ascendent si 2/3 posterioare ale corpului mandibular). La nivelul gaurii mentoniere, (intre apexurile premolarilor sau sub apexul lui P2) se divide in dowd ramuri terminale: nervul incisiv care isi continua traiectul prin canal pind la linia mediana inervind caninii si incisivii, Uneori pe linia medianai are loc 0 anastomozi cu ramurile nervului de partea opusti similard celei de la maxilarul superior, Cealalta ramurd, nervul mentonier iese din gaura mentonierd inervind partile moi labio-mentoniere, Nervul dentar inferior se anesteziazA in spatiul pterigo-mandibular inainte de plitrunderea in canalul mandibular. in acest spatiu nervul merge oblic descendent, dinapoi-inainte si dinduntru-inafard, apropiindu-se de os astfel incit intrarea in canal se face sub un unghi de 45° cu fata intem a ramului ascendent mandibular. La 1 em deasupra giurii nervul este la cel putin I cm de os. Reperele gcuurii mandibulare: 1) Gaura mandibularé este situatain_mijlocul ramului_aseendent mandibular ta jumatatea istangei dintre marginea anterioara si cea posterioara si la jumatatea distantei dintre incizura sigmoidal si marginea inferioard a mandibulei. 2) Planul ocluzal al dintitor mandibutari 3) Creasta temporal (creasta oblica interna) medial si inapoia marginii anterioare a ramului ascendent 4) Ligamentul pterigomandibular care poate fi palpat cao coard& intre procesul alveolar superior si triunghiul retromolar, pe marginea anterioari a muschiului pterigoidian medial ‘Gaura mandibular tn spatele spinet Spi Factori care afecteazi poritia relativa a giurii mandibulare: 1) Latimea ramutui ascendent: cu cit litimea ramului ascendent este mai mare cu atit ‘gaura mandibulara este situat& mai posterior $i acul trebuie inserat mai profind2) Largimea arcului mandibular: cu eit arcul mandibular este mai deschis cu atit corpul siringii trebuie si fie inut mai lateral, de partea opus locului punctiei, pentru a putea epasi creasta oblicd interna si atinge gaura mandibulard, Demumiri sinonime: aneste7ia tronculara perifericé a nervului mandibular Nervi anesteziati 1) Nervul alveolar inferior 2) Nevul incisiv 3) Nervul mentonier 4) Nervul lingual Teritoriu anesteziat: 1) Dintii mandibulari pind la linia mediana 2) Corpul mandibulei, partea inferioard a ramului ascendent 3) Gingivomucoasa si periostul vestibular anterior de Ml (n. mentonier) 4) 2/3 anterioare ale limbii, si plangeului bucal (n. lingual), gingivo-mucoasa si periostul versantului lingual al fefei interne a corpului mandibular (n. lingual) Indicatii: 1) tehnici si proceduri dentare sau chirurgicale efectuate asupra dintilor mandibulari 2) proceduri efectuate pe mai multi dint inferiori 3) atunci cind este necesari anestezia partilor moi gingivomucoase yestibulare anterior de MI 4) atunci cind este necesar& anestezia partilor moi linguale, ale hemiplangeului si versantului lingual al corpului mandibular Contra-indicatii 1). procese inflamatorii acute sau cronice la locul de punctie 2) pacienti care pot si-si muste limba (copii mici, handicapati fizic sau mental adult ‘sau copii) Avantaje: 0 Singur punetie asigura o arie mare de anestezie Dezavantaje: 1) Aric mare de anestezie: nu este necesard pentru proceduri localizate 2) Rata mare de esecuri 15% - 20% 3) Reperele intraorale nu sunt constante 4) Aspiratia pozitiva (10% - 15%) cea mai mare din tehnicile intraorale 5) Anestezia buzei inferioare si limbii este neplicuti pentru bolnay si potential periculoas& pentra unii pacie eee co Ca ce bifid Tehnici alternative 1) Anestezia tronculara perifericd a nervului mentonier: pentru anestezia parjilor moi vestibulare anterior de M1 2) Anestezia troncular& periferica a nervului incisiv: pentru anestezia pulpard si a parfilor moi anterior de gaura mentoniera 3) Infiltratia supraperiostali: anestezie pulpari pentru incisivii inferiori4) Tehnica Gow-Gates de anestezie a nervului mandibular 5) Tehnica Vazirani-Akinosi de anestezie a nervului mandibular 6) Anestezia intraligamentara pentru anestezia pulpara a orictrui dinte mandibular ‘Tehnica anesteziei nervului dentar inferior pe cale endobucala (la spina Spix) 1) Se foloseste un ac subfire si lung (6 em) 2) Zona de insertie a acului: mucoasa de pe fata interna a ramului ascendent mandibular a intersectia unei linii orizontale (1 cm deasupra planului ocluzal al molarilor inferiori) si a uneia verticale (medial de creasta temporal $i lateral de ligamentul pterigomandibular) 3) Zona {inta: nervul alveolar inferior la intrarea in gaura mandibulard 4) Repere: a) Ligamentul pterigomandibular bb) Creasta temporal ©). Planul octuzal al molarilor inferiori 5) Orientarea bizoului: spre os 6) Procedure a) Pozitia pacientului: capul, gitul si toracele in linie dreapté, sau capul usor flectat posterior cu gura larg deschisi (pentru a pune in evident ligamentul pierigopalatin) ‘medicului i) Pentru anestezia de partea dreapta la un medic dreptaci: in fata pacientului i) Pentru anestezia de partea stings: putin mai la dreapta pacientului ©) Locul de punetie: operatorul va palpa cu indexul miinii stingi reperele (marginea anterioara a ramului ascendent si creasta temporala) atunci cind anestezia se efectueazi de partea dreapti a pacientului sau cu policele atunci cind ea se efectucazi de partea sting’. in acest ultim caz operatorul plaseaza mina sting’ injurul capului pacientului 4) Tinind falanga distali a indexului pe creasta oblicd interna se pregatesc {esuturile pentru punctia anestezic& (se dezinfecteazX mucoasa, se sterge cu: 0 compresi uscat®) si se roaga pacientul s& deschid larg gura ©) Tinind siringa ca pe un creion se introduce acul intre creasta oblic& interna si ligamentul pterigomandibular la 1 cm deasupra si paratel cu. planul de ocluzie a molarilor inferiori. Acul se introduce in sens antero-posterior pind ia contact ccu osul in spatele crestei oblice interne. b) Se introduce acul indirect antero-posterioar8, inte ereastaoblic& intern si igamentul pterigomandibulae Ja Lem deasuora si paralel cu planul de ocluzie @ molarilor inferior‘Semne si simptome: » 2 3) 4) ) Se impinge acul in direetie antero-posterioard mentinind contactul cu osut, Pe masurd ce se merge inapoi datorita oblicititii ramului ascendent directia acului se modifica siringa deplasindu-se progresiv spre linia mediana putind ajunge {n dreptul premolarilor de partea opusd. g) Profunzimea pitrunderii acului: se incepe injecatrea anestezicului imediat ce se atinge osul si se continu pind la 1,5 ~ 2,5 em profunzime. Se prinde astfel mai intii nervul lingual la 1 em profunzime si apoi nervul dentar inferior care este mai posterior. inainte de depozitarca solutiei aneste se aspiri de fiecare datt. Se poate depune sotufia anestezica i altfel: se ajunge cu acul la profunzimea dorita (2-2,5 cm) se aspira si se las 1,5 cm solutie anestezic&. Se retrage acul cam 1,5 em se aspira gi se lasd inca 0,5 cm solutie anestezica. h) Se retrage lent siringa i) Se protejeazs acul Pentru a pistra contactul eu osu (datorts oblcitat ramului mandibular) siinga se deplaseaza progresiv spre linia mediand Senzatie de cald sau de amorteala (furnicaturi) la nivelul buzei inferioare, incepind de la comisura labiala si se réspindeste progresiv spre linia mediand. Senzatia de amorfeati se transforma intr-o fipsa profund’ de sensibilitate. Pacientul are senzatia c& buza i s-a umflat. \Virful si marginea laterala a limbii sunt insensibile Pentru o analgezie profunda operatorul trebuie si astepte 5-10 min. ipsa durerii in timpul tratamentului stomatologic Precaugit: y 2 Nu se depoziteaza solutia anestezica daca nu se ia contact cu osul, Virful acului poate fi in glanda parotida, in apropierea nervului facial si daca se las un depozit anestezic atunci va apdrea 0 parezé faciala tranzitorie, Se evitti durerea atunci cind contactul cu osul nu se face in fort’ Execuri ale anesteziei. » Daca se ia contact cu osul prea repede tnseamnd cf virful acului este prea anterior pe ramul ascendent. Nu se instaleaza anestezia cu exceptia locului de punctie. Se corecteaz retrigind siringa putin fri a 0 scoate din tesuturi, dup care se redirectioneazi si se impinge spre posterior ping la adincimea dorita2) Depunerea solutiei de anestezic prea inferior (sub gaura mandibulara): cea mai frecvent’ gresealA. Nu se instaleaz anestezia. Se retrage acul si se redirectioneazi sau se scoate complet si se reia procedul de la inceput. 3) Depunerea solufiei anestezice prea sus fafi de gaura mandibulard: apare anestezia pavilionului auricular (interesarea n. auriculotemporal) fra si apara anestezia in teritoriul n, dentar inferior. Complicatii: 1) Hematomul: a) Tumefactie a jesuturilor de pe faja intema a ramului mandibular dupa injectarea depozitului anestezic b)_ Tratament: presiune digitala minimum 2 min. 2) Trismus: a) Dureri musculare la tentativa de deschidere a gurii b) Limitarea deschiderii gurii 3) Paralizie faciala tranzit a) Produsa de depozitul anestezic in glanda parotida. Pacientul nu poate inchide fanta palpebral i se constati coborirea comisurii labiale de partea anesteziei. b) Trebuie linistit bolnavul explicindu-i-se ce s-a intimplat. Se recomanda ca in cazul in care afara este vint si exista riscul ca ochiul sé fie traumatizat si se aplice un pansament ocluziv pind la reluarea motilitatii palpebrale. ‘Tebnici alternative ‘Tehnica direct (Lindsay, Mendel-Nelvin) are sa fie mai ugoard, mai atraumatica gi mai rational. 1) Pozitia pacientului: capul, gitul gi toracele in linie dreapt sau usor flectat spre spate. Gura larg deschis si planul ocluzal al dintilor mandibulari paralel cu solul. 2) Zona de insertie: aceiagi ca la tehnica anterioara 3). Repere: aceleasi ca la tehnica anterioara 4) Procedure a) Se localizeaza locul punctiet b) Se pregatesc tesuturile pentru punctie ©) Se plaseaza corpul siringii la comisura labiala de partea opust sp cocluzala' a premolarilor inferiori 4) Directia de penctrare a acului este orizontald, inapoi si inafard. ©) Siringa avanseaza lent pind atinge osul la 0 adincime de 20-25 mm 1) Se aspird; daca aspiratia este negativa se lasd 1,5 ml solutie anestezic& 2) Se retrage lent cam 14 din! ungimea acului se aspira si se lasti un alt depozit de 0,5 mi solutie anestezica pentru n. lingual h) Se protejeaza acul Tehnica lui Angelo Sargenti (1966) Este o modificare a metodei directe. Principala diferent o constituie faptul cé nervul este abordat la un nivel superior. Se foloseste o siringa cu un ac subtire de 42 mm. Se plaseaz indexul in fosa retromolara cu unghi id spre lingual. Virful acului este introdus intr-un punet situat la virful unghiei si putin deasupra ei. Siringa este situatd in comisura labial de partea opusi in dreptul premolarilor si se mentine asa in timp ce acul este introdus gi deplsat posterior si inafard pind intilneste osul de obicei la 1 em profunzime. Se depun 1,5—2 em solutie anestezica.Tehnica lui Sunder J. Vazirani (1960) Se foloseste atunci cind pacientul mu poate deschide gura. Singuar contra~ indicatie 0 constituie trismusul provocat de un proces inflamator al fesuturilor prin care urmeaza s& treacd acul, Pacientului cu gura inchisa i se departeaza lateral pairfile moi geniene si siringa echipata cu un ac lung se introduce astfel incit acul se plaseaz& paralel cu marginea ingivala a dingilor superiori sau a crestei alveolare la pacientii edentati, Punctul de este in mucoasa plicit pterigomandibulare acul trecind prin mucoasi, buceinator, aponevroza bucali de pe fata interna a ramului ascendent pina in spatiul pterigomandibular unde se depune solutia anestezica. Anestezia se instaleazd mai lent si necesita o cantitate mai mare de solujie anestezica. Anestezia troneulari periferied a nervului dentar inferior pe cale externa: Indicayti: recomandat8 in limitiri severe a deschiderii gurii cum apar de exemplu in anchiloze ale articulatiei temporo-mandibulare 1) Trismus 2) Procese inflamatorii la locul punctiei 3) Tumori la locul de punctie Tehnica: 1) Abordul submandibular (Cierzinski-Nivard) Capul pacientului este flectat pe spate si rotat spre partea opus. Se marcheazi marginea inferioar§ si posterioarii a mandibulei. Dupi antiseptizarea tegumentelor se introduce un ac de 6-8 cm fntr-un punct situat sub marginea inferioars a mandibulei si la 1,5 cm inaintea marginii posterioare. Acul se introduce pe fata interna a mandibulei paralel cu marginea posterioard a ramului ascendent, pistrind contactul cu osul. La cea, 4,5 —5 om se lasd depozitul anestezic (in dreptul giurii mandibulare).. 2) Metoda lui K. Thoma Se localizeazi marginea anterioar’ a mus: string dintii. Degetul operatorului coboara pind la punctul cel mai inferior al marginii anterioare a muschiului. Se marcheaz& punctul si se traseazi o linie care uneste acest Punct cu tragusul, Mijlocul acestei linii reprezinti proiectia cutanati a gaurii ‘mandibulare. Din acest punct se coboari o veticala pind la marginea bazilara. Dupa pregitirea tegumentului se introduce un ac pe fata intern’ a mandibulei in contact cu‘sul si paralel cu linia marcaté pe piele. Dupa ce se ajunge la adincimea doritd se last lent depozitul anestezic. 3) Abordul retromandibular (Sicher) Capul pacientului este tntors de partea opusi. Se repereazi marginea posterioard a ramului ascendent, arcada temporo-zigomatici si___-gonionul. ‘intepitura se face sub lobulul urechii, la jumitatea distanfei dinte arcada si gonion imediat inapoia — marginii posterioare a ramului ascendent. Directia acului este orizontala, direct inainte pina se ajunge pe os si apoi usor induntru pistrind mereu contactul cu. osul. Injectarea se face la 2,5 cm adincime. La {,ocul punctiei si directia acului in abordul bolnavii cu strat adipos mai bine retromandibular reprezentat acul trebuie impins mai profund (3 ~ 4em). ‘Teorii care explied esecurile anesteziilor tronculare periferice ale nervului dentar inferior de a furniza o anestezie suficient4 pentru pulpectomii 1) Inervarea suplimentarti a anumitor dinti de cltre nervul cuzaneus col, ram din plexul cervical care patrunde in mandibula printr-un foramen situat pe corticala Hinguala 2) Inervatie suplimentar& furnizati de nervul milohioidian care intra in mandibula printr-un foramen linga apofizele genii 3) Fibrele centrale ale nervului alveolar inferior asigur& inervatia pulpei in timp ce fibrele periferice inerveazi alveola. Este posibil; ca solutia anestezicd sii nu fie ccapabild si penetreze complet trunchiul nervului. 4) Proves inflamator acut sau cror Anestezia tronculard periferies a nervului lingual Anatomie: ‘Nervul lingual, ram terminal al trunchiului posterior al nervului mandibular are un Nerv lingual si inervafia limbtraiect anterior si medial de cea. 1 cm fai de nervul dentar inferior la nivelul spinei Spix. Dupa ce piriseste loja pterigomandibular& coboara ficind o curba cu concavitatea antero-inferioard la nivelul unghiului intern al mandibulei si trece in planseul bucal. Aici are la inceput in dreptul ultimului molar un traiect superficial ‘isindu-se sub mucoasa plangeului intre muschiul hioglos si fata interna a mandibulei, dupa care dispare in loja sublinguala si se termina in limba. DA sensibilitate mucoasei plangeului bueal si a mucoasei gingivale de pe versantul lingual, precum si fet ventrale a marginilor gi a fetei dorsale a limbii inaintea “V"-ului lingual. Nervul lingual se anesteziazé in mod obignuit odata cu nervul dentar inferior. Anestezia separata are indicatii precise. Indicatit: 1) Interventii asupra plangeului bucal (ranula, chisturi dermoide, ablatia calculilor din canalul Warthon) 2) Intrerventii chirurgicale asupra limbi 3) in stomatologie si chirurgie oralé in interventi si limbii asupra osului, dinfilor, plangeului Tehnicd: 1) Pozitia pacientului: gura larg deschist, limba fiind impins& medial cu oglinda dentard 2) Pozitia medicului: in fata pacientului 3) Zona tinta: unghiul intern al mandibulei in dreptul ultimului molar inferior 4) Punetul de infepaturd: in dreptul ultimului molar inainte si induntrul unghiului intern al mandibulei, in sanful mandibulo-tingual, la jumatatea distanfei dintre gingie si baza limbii 5) Repere: a) M3 inferior b) Unghiul intern al mandibulei ©) Marginea bazei limbii ©) Procedura: a) Se tractioneaz medial limba b)_ Se pregatesc fesuturile pentru punctie anestezica ©) Se indreapti siringa spre locul de intepiturd gi se penetreaz mucoasa in jos, inapoi gi inafardt 4) Se aspira imediat sub mucoasa si se incepe injectarea progresiv pind la cel mult | cm profunzime (nervul este foarte superficial) €) Se retrage lent siringa si se protejeaza acul ) Se asteapta 1-2 min inainte de inceperea tratamentului dorit Anestezian, lingual: Punta anestezic3 in santul pelvimandibular in dreptul lui M3 inferior‘Semne si simptome: 1) Furnicaturi si anestezia limbii 2) Lipsa sensibilititii dureroase pe versantul lingual al corpului ‘mandibular Atunci cind este nevoie de anestezia numai in regiunea frontalé (canin, incisivi) se poate folosi tehnica Dan Theodoreseu. Autorul recomanda urmatoarea tehnic&: = bolnavul fiind cu gura deschist, se pune in evident& sanful paralingual prin. apisarea limbii spre linia Teles D. Theodoresu: Puna in depu caninului sau primului premolar inferior mediand — punctul de infepatura: in dreptul caninului sau primului premolar, in unghiul unde mucoasa gingivald se rasfringe pe planscu = cu un ac subfire se traverseazi mucoasa in jos si usor inafar8 spre os, patrunzindu- se 0,5 cm unde se injecteazi depozitul anestezic (1,5 ml) Anestezia tronculard periferied a nervului mentonier si Anatomie: Nerval mentonier si incisiv sunt ramuri terminale ale nervului dentar (alveolar) inferior. Nervul mentonier iese prin gaura mentoniera impreund cu vasele gi isi trimite filetele la mucoasa gingivo-labiald, 1a tegumentele barbiei si jumatati respective a buzei inferioare. Nervul incisiv isi continua drumul intraosos spre simfiza mentoniera, dind inervajia caninilor si incisivilor inferior Reperele géturii mentoniere: 1) fata externa a corpului mandibular sub apexul lui P2 sau intre apexurile lui PI si P2 2) in plan vertical la jumatatea distantei dintre marginea superioara si cea inferioarit a mndibulei 3) Ia edentati datorita atrofici crestei alveolare gaura mentonier& poate ajunge foarte aproape de virfl crestei osoase fiind uneori chiar sub mucoasé. 4) Canalul mentonier are o directie de jos in sus, dinainte-inapoi si dinduntru rea gluril mentoniere si direcfia canalului mentonierNervi anesteziati: 1) nervul mentor sinervul incisiv Teritoril anesteziate: 1) gingivomucoasa vestibular anterior de gaura mentonier& ping fa f 2) hemibuza inferioara in totalitate (toata grosimea), median’, Indicarit: 1) biopsii ale partilor moi anterior de gaura mentonierd 2) sutura partilor moi in aceasti zona 3) interventii chirurgicale interesind parjile moi intre linia mediana si gaura mentoniers Contra-indicatii: procese inflamatorii in aria de punctie anestezic& Avantaje: 1) Rat& mare de succes 2) Usoard tehnic 3) De obicei atraumatica Dezavantaje: hematom Alternative: 1) Infiltratia ocala 2) Infiltratia intraligamentard 3) Infiltratia intraseptal& 4) Anestezia tronculard periferied a nervului dentar inferior 5) Anestezia tronculard bazala a nervului mandibular Tehnica: 1) Abordul pe cale endobucald: a) Se foloseste un ac scurt si subtire b) Zona de insertie: mucoasa gingivala mobild in dreptul gurii mentoniere sau pufin distal de ea ©) Repere: i) Mucoasa mobil’ in fundul de sac vestibular ii) in dreptul ridacinii meziale a lui MI 4) Orientarea bizoului: spre os in tot timpul injectiei °) jentului: capul, gitul si toracele in linie dreapta, birbia in piept si gura intredeschisa saw inchis ii) Pozitia medicului: (1) in fafa pacientului pentru partea sting’ (2) in spatete pacientului pentru partea dreapta ) Se localizeaza prin pafpare gaura mentoniera g) Policele miinii stingi indepirteazé buza inferioard si parfile moi_geniene, celelalte degete cuprinzind marginea inferioaré a mandibulei, expunind astfel vestibulul si fixind mandibulah) Se dezinfecteaza locul punctiei anestezice cu un antiseptic topic j) Se orienteaza siringa cu bizoul spre os si se penetreazi mucoasa mobil in fundul de sant in dreptul ridacinii meziale a lui ML 4) Directia acului este oblicd in jos, induntra si inainte (spre linia median’) k) Imediat dupa traversarea mucoasei se atinge planul osos, se aspir, se last putin anestezic si prin tatonare se cade in gaura mentoniera. in momentul in care se angajeazA acul in canal, el devine fix si bolnavul acuzii o fulguratie la ding incisi 1) Pentru anestezia nervului mentonier nu este nevoie si se p&trunda in gaura mentonieré ci doar in apropiere unde se last depozitul anestezic. Sunt anesteziate ramurile nervului mentonier. m) Pentru anestezia nervului incisiv se patrunde 4 — 5 mm in canal se aspira si daca aspirajia este negativa se injecteaza 0, anestezica. n) Se retrage lent siringa 0), Se protejeaza acul p) Se asteapta 2-3 min. inainte de efectua tratamentul dorit ‘Semme si simptome. 1) Furnicaturi si anestezia buzei inferioare 2). Anestezia mucoasei vestibulare anterior de P 3) Anestezia osului alveolar si a dintilor intre 4). ipsa sensibilitifii dureroase in timpul tratamentului dentar Precaufit: atingerea sau lezarea periostului este dureroasa. Se va depune o cantitate Anestezia nervului mentonier si in locul punctieianestezive Esecuri: 1) Rare pentru nervul mentonier 2) Se pot datora dimensiunilor mici ale gaurii mentoniere 3) Inervatia incisivului central si uneori si a lateralului poate fi asiguraté de o anastomoz cu nervul incisiv de partea opusé. Complicagit: hematomul evidentiat printr-o coloratie albastruie ta locul de punctie. Se preseazii locul punctici cu degetul sau cu o compresi timp de 2~3 min.2) Abordul pe cale cutanatdt: 4). Pacientul se plaseaz& cu capul putin rotat de partea opust b) Se palpeaA fata extern a corpului » mandibular sub apexul lui P2 unde se poate percepe o depresiune ce indica prezenta giurii mentoniere ©) Se imobilizeaza partile moi cu degetele ingi d) Se pregtteste cimpul pentru punctia anestezic& ) intepatura va fi ficutt in obraz. inapoia si deasupra giurii mentoniere, la 2 cm in spatele comisurii labiale f) Acul are 0 directie inainte 2) Dupé traversarea pirtilor moi se atinge osul, se aspird, se las o cantitate mica de solutie anestezica, dup care prin tatonare se patrunde in canal 0,5 1 em. hh) Depozitul anestezic se lasi la o adincime de 1,5—2 cm de tegument Jos, induntru $i nestezia n. mentonier pe cale cutanaté Anestezia tronculari perifericX a nervului bueal Nervul bucal este un ram terminal al nervului temporo-bueal. Se desprinde din trunchiul anterior al nervului mandibular imedist dup’ iesirea sa din gaura ovala si dupa ce a traversat printre fasciculele mugchiului pterigoidian extern se divide in nervul temporal profund anterior si nervul bucal. Nervul bucal incrucigeazi marginea anterioaré a ramului ascendent mandibular la baza apofizei coronoide (punct important pentru anestezia tronculara periferica). in dreptul bulei tui Bichat se bifurca {ntr-o ramura intern’ care traverseaz buccinatorul si se distribuie la mucoasa jugald si gingivomucoasa vestibulard din dreptul motarilor gi o ramura externa care inerveazi tegumental regiunii geniene si a regiunii labio-comisurale. Nervi anesteziagi: nervul bucal Teritoriul anesteziat: pétile moi si periostul vestibular la nivelul molaritor Indicatit: 1) Anestezie de completare pentru mucoasa vestibulard in extractiile molarilor inferiori 2) Interventiile chirurgicale asupra partilor moi geniene 3) Interventiile asupra parodonfiului marginal vestibular a nivelul molarilor Conera-indicagii: procese inflamatorii acute in zona de anestezie Avantaje: 1). Tehnica usoara (infiltratie) 2) Rati mare de succes Tehnica prin abord endobucal: 1) Se recomanda un ac subtire si lung2) Zona de insertie: mucoasa bucala vestibular de M3, la planului de ocluzie a molarilor superiori_ cu marginea anterioari a ramului ascendent la ‘baza coronoidei sau la 1 em deasupra si distal de papila canalului Stenon. 3) Zona inti: nervul bucal la ‘ncrucisarea cu marginea anterioard a ramului ascendent mandibular 4) Repere: e al Gated el smile Anestezia tronculara a n, bucal: locul punctiei superiori b) Marginea anterioaré a ramului ascendent c) Papila canalului Stenon 5) Procedura: a) Pozitia bolnavului: gura larg deschis& b) Pozitia operatorului: policele miinii sting! repereazi marginea anterioaré ramului ascendent la baza apofizei coronoide (pentru partea stings) si indexul pentru dreapta, teigind lateral partile moi in acelasi timp ©) Se pregitese tesuturile pentru punctia anestetick d) Se indreapté siringa spre locul de punctie cu bizoul in jos, in pozitie orizontalg, indreptaté dinainte-inapoi si dinduntru-inafard, siringa venind astfel la nivelul comisurii de partea opus &) Dupa penetrarea mucoasei si a mugchiului buccinator se cade pe os; se aspira si'se las depozitul anestezic ) Se asteapti 1 min inainte de inceperea tratamentului dentar in stomatologie si in interventiile de chirurgie oral& curente (extractiile dentare) se recurge exceptional Ia anestezia ‘ronculara a nervului bucal. in aceste cazuri este suficienti o simpli infiltratie in mucoasa mobili din dreptul dintelui, obtinindu-se 0 anestezie suficienti a gingivomucoasei pentru completarea anesteziei nervilor alveolari inferiori. La dingii superiori anestezia plexala vestibularé prinde si filetele care vin de la nervul bucal, nem: cesar 0 punctie anestezic& Infiltrajia nervului bucal suplimentara pentru acest nerv. Anestezia mai multor nervi prin aceeasi tehnied (anestezia simultant) Este 0 anestezie concomitenta a mai multor nervi printr-o singura punctie anestezicd, Este posiblid numai la maxilarul inferior. Sunt descrise mai multe tehnici dintre care cele mai cunoscute tn prezent sunt:i) 2» 3) 4) 5) Procedeul Weisbrem: anestezia simultand a nervului dentar inferior, lingual si bucal la tuberozitatea mandibular Procedeul Gow-Gates: nervul dentar inferior, lingual, bucal, milohioidian si auriculo-temporal Procedeul Akinosi (cu gura inchis&): nervul dentar inferior, lingual si milohioidian Procedeul Ginestet: nervul dentar inferior, lingual, bucal, milohioidian Procedeul Stieber si Wildermann: nervul dentar inferior, lingual, bucal, dentari superiori si posteriori Procedeul Weisbrem de ‘osoasi situat pe fala intend aramul distan ‘Anatomic nervul dentar inferior, lingual si bucal se gasesc foarte aproape unul altul la nivelul tubercului mandibular (tuberozitatea mandibulara), proeminenta ascendent mandibular cam la jumatatea dintre incizura sigmoida si spina Spix. Tehnica » 2 3 4) » J) Seretrage lent siringa Se recomanda folosirea unui ac lung Zona de insertie: ) in afara plicii pterigomadibulare b) 18.0.5 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori Zona tint&: tuberculul mandibular (tuberozitatea mandibulard) Repere: a) Tuberculul mandibular b) Plica pterigomadibulara ©) Planul de ocluzie al molarilor superiori Procedura: 8) Pozitia operatorului: ca la anestezia tronculard a n, dentar inferior b) Pozitia pacientului: capul si gitul in linie dreapta, gura larg deschist ©) Se repereazi plica pterigomandibulard. Se plaseazé indexul miinii sting (pentru partea dreapta) sau policele (pentru stinga) la baza apofizei coronoide ‘ndepartind partile moi lateral d) Se pregitesc tesuturile pentru punetie e) Se fine siringa paralela cu planul de ocluzie a molarilor inferiori, perpendiculara pe mucoasa fiind de partea opus in dreptul premolarilor sau molarilor ) Acul va penetra a 0,5 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori si {nafara plicii pterigomandibulare g) Acul avanseazd pind se intilneste osul (tuberculul mandibular) de obi —2em h) Dupé aspiratie se Iasi un depozit anestezic pentru nervul dentar inferior gi bucal (1 =1,3 ml) i) Se retrage acu 0,5 cm si se injecteazi 0,3 — 0,5 ml solutie anestezica pentru nervul lingual. la 1,5 k) Se protejeazii acul 1D) Seasteapta 3-5 min, Procedeul Welsbrem “4Tehnici de anestezii loco-regionale recomandate in vederea extractiei dintilor superiori Din{i maxilari ‘Vestibular Palatinal | | meziovestibulara) Incisivi Anestezie plexali. | A. n, _nasopalatin (gaura (nfitratie) incisiva A. infiltratie plexala | Canin A. plexalt A. plexali | An. infraorbitar A. plexala Premolari A. plexala (n. dentari sup. A. plexalii | si mijlocii) A.n. palatin anterior | | A.n. infraorbitar | | Molari A. n, dentari sup. si post. A.n. palatin anterior | MI |G plexala pt. ridaicina | J Tehnici de anestezii loco-regionale recomandate in vederea extractiei dinfilor inferiori Dingi mandibulari Vestibular Lingual ] / | Incisivi A. plexals A. plexalit | cm. lingual Canin An. alveolar inf ‘Acmtingua A. plexala | Premolari | A. nalveotar int ‘Aco. fingual | P2 | A. plexala | Molari An alveolar inf A. plea Aas tingual