Sunteți pe pagina 1din 1

Dominaia otoman asupra rilor Romne

Expansiunea otoman din a doua jumtate a secolului al XV-lea este tot mai clar ndreptat
mpotriva rilor Romne, turcii urmrind stpnirea bazinului Mrii Negre i ocuparea cetilor
Chilia i Cetatea Alb. n cele din urm, n secolul urmtor, rile Romne intr sub dominaie
otoman i, dei pierd independena, i menin autonomia.
Relaiile dintre Principatele Romne i Poarta Otoman erau reglementate prin acorduri i
capitulaii prin care domnitorii romni recunoteau suzeranitatea sultanului, acceptau plata
tributului i promiteau s urmeze politica extern otoman. Otomanii se obligau s nu atace rile
romneti i s le ofere protecie mpotriva ttarilor.
n urma cuceririi Constantinopolului din 1453, majoritatea statelor sud-est-europene se simt
nevoite s se supun puterii otomane. Mehmed al II-lea, considerndu-se motenitor al fostului
Imperiu Bizantin i contient de importana geostrategic a Istanbulului, dorete s impun
control deplin i asupra vasalilor s cretini care erau tentai s se alieze cu Veneia sau AustroUngaria. Astfel, n a doua jumtate a secolului al XV-lea, marele sultan reuete s cucereasc:
Serbia (1459), sudul Greciei (1460), Bosnia (1463) i alte zone balcanice. La nord de Dunre
ns, ntmpin rezistena armatelor lui Vlad epe, care era aliat cu Ungaria. De aceea, n 1462,
impune la tronul rii Romneti pe Radu cel Frumos, care i era fidel.
n 1606, Pacea de la Zsitvatorok pune capt Rzboiului cel Lung. Urmeaz o restaurare a puterii
otomane n cele trei principate romne rsculate mpotriva acesteia, tendin care se impune tot
mai clar n al doilea deceniu al secolului al XVII-lea. Domniile lui Radu Mihnea (1611 - 1616) n
ara Romneasc, tefan Toma (1611 - 1615) n Moldova i Gabriel Bethlen (1613 - 1629) n
Transilvania erau destinate s aduc cele trei principate sub suzeranitatea Porii Otomane, dar n
condiii diferite fa de cele care caracterizaser dominaia otoman n secolul precedent. ntradevr, turcii sunt contieni c nu pot reveni la vechiul sistem, bazat pe imixtiunea n treburile
interne, prin impunerea de domnitori dup propria voin.