STAREA LIMITA ULTIMA LA INCOVOIERE CU FORTA AXIALA DE COMPRESIUNE™ 4. ASPECTE TEORETICE > denumire alternativé — compresiune excentrica Nes New Ca-co ' | f ney oe 7 i Lf 6 e r . * Fig. 4.1. Eforturi corespunzatoare solicitarii de compresiune excentrica [1] Excentricitatea: ¢ = Med (4.1) led ‘ci : (ee Excentrictatea accidentala: v9 =max{ 2 20mm (4.2) \ J Excentricitatea de calcul: e, + La dimensionare > moment incovoietor efectiv majorat: Mey = Mea + Negeo = Neale + ep) = Nea® (4.3) La verificare moment capabil efectiv redus: MBq = Maa -Nea®o (4.4) in tunctie de valoarea fortei axiale pe sectiune: a) compresiune excentrica cazul 1 > x x; b) compresiune excentrica cazul Il > K> x, Reguli constructive (EC2 si Anexa National) 1. Aria de armaturé totalé pe sectiune, As. Aamin = max] °-Ned 9 0042, | (4.5) fya | Asmax =0.04A, in afara zonelor de innadire (4.6) Asma =0.08A, —_pe zonele de innadire unde A, = aria sectiunii de beton. In termeni de procent de armare: * Bibliografie: [1] D. Kober, Calculul elementelor de beton armat la st&ri limit, Conspress, Bucuresti, 2011\ Psmin=maxl SNe: 4% (47) dc } 2. Diametrul minim al barelor de armaturé: 8 mm 3. Minim o bard la fiecare colt al sectiunii 4. Dispunerea barelor pe sectiune — v. solcitarea de incovoiere: a) distantele (pe verticala si pe orizontala) intre fefele barelor de armaitura dintr- © sectiune de beton armat vor fi cel putin egale cu: + diametrul barei; * dimensiunea celui mai mare agregat + 5 mm; © 20mm. b) in functie de sensul tumarii betonului, se va asigura o distanta intre doua bare (sau randuri de bare) consecutive, pentru compactarea betonului in mod curent, o distanté de 50 mm este suficienta. c) daca este necesara dispunerea barelor de armatura pe mai multe randuri, barele de armatura se aseazi pe aceeasi verticala.SOLICITAREA DE COMPRESIUNE EXCENTRICA, CAZUL | > Armaturile intinse ajung la limita de plastificare la SLU > x $ X» > Se admite blocul dreptunghiular de compresiuni. & & # Fey Ned Fry Fee jNeo } Meg > sl ial 1 Ppt of | 1 ay + Fig. 4.2. Distributia eforturilor interioare si pozitia solicitarilor pe sectiune, pentru o sectiune de forma oarecare [1] 41. CONDITIILE DE ECHILIBRU — 0 ec. de proiectie a fortelor dupa axa elementului Neg — Fe — Fs + Fe = 0 (4.8) — 0 ec. de moment incovoietor in raport cu c.g. al armaturilintinse: Mea + Nea he ~ as1)- Fez —Fazhs = 0 (4.9) sau in raport cu c.g. al armaturii comprimate: Med ~ Nea lhe - as2)—Fe(hs -z)-Faihs = 0 (4.10) Pt. sectiuni dreptunghiulare, h,=h2=h/2 Se identifica urmatoarele cazuri: (i) Xmin SX S Xp (AX)min S(AX)S (AX)» > att armaturile intinse, cat si cele comprimate sunt in domeniul plastic de comportare la SLU Conditiile de echilibru devin: Neg — BOX)nfog — Asatya + Astfya = (4.11) Mea + New —blixnfa AE = Aaofyahs =0 (4.12) Obs.: Ec. de moment a fost scrisa in raport cu c.g. al armaturii intinse.Ecuatia de momente fata de pozitia excentrica a fortei Nex (,f i Astfya| © ~4) = blx)nfeal ee x) = Aaa 2-4 -0 (4.13) \ U } \ (i) Daca x < Xmin & (AX) < (MX)mn > armatura comprimataé nu ajunge Ia limita de plastificare la SLU Se negliieaz4 contributia zonei comprimate de beton la preluarea momentului incovoietor, > ble 20 . 2) =0 > condifile de echilibru devin: Neg ~ D0X)nfog ~ Agaos2 + Asifyg = 0 (4.14) Mea — New “S — Aatyahs =0 (4.15) Obs.: Ec. de moment a fost scrisé in raport cu c.g. al armaturii comprimate. Considerand varianta de solicitare in care forta Neg este excentrica, ecuatia de moment devine: Neal @~ Astfyahs = 0 (4.16) Obs.: deoarece compr. exc. cazul | se refera la valori sub punctul de balans, cazul x > xp nu se analizeaza in cele ce urmeaza. Datorita utilizarii claselor curente de beton (fx < 50MPa), in continuare se va considera n=1 si A=0,8.4.2. PROBLEMA DE VERIFICARE 4.2.1. Determinarea momentului capabil al sectiunii, Mra Se cunosc: b, h, as1=ase, Ast, Av, ft fos, New Se cer: Ax, Maa Rezolvare: 1) inadltimea util a sectiunii: d = h- ag, Distanta dintre centrele de greutate ale armaturilor intinse si comprimate: h, = d - a. 2) Excentricitatea accidental, ey = max 20mm | 3) Ini se presupune [x= xmi Se determina Ax din ec. de proiectie (4.11) Neg + (Ast ~ Asa ya Dfea (4.17) Obs.: pt. sectiunile armate simetric, ax = Nea. (4.18) 4) Se calculeaz (ix)min = 2as2 5) In functie de valoarea (Ax) rezultaté > 3 cazuri: a) min SX S Xi) (<> (AX)min $ AX S (Ax)p) => presupunerea facuta a fost corecta. * Se determina momentul capabil al sectiunii, Mv, din ec. de moment in c.g. al armatunii intinse, (4.12) Mpa = ole yea( 22) + Asafyals ~ Neg" (4.19) + Momentul capanit erect Mia = Mea ~Nea®o (4.20) b) be < mid (<> AX < (AX) min) => presupunerea a fost incorecté = armatura comprimata nu ajunge la curgere la SLU * Se determina momentul capabil al sectiunii, Mra, din ec. de moment in cg. al armaturii comprimete, (4.15) A Mra = Astfyahs + Ned > (4.21) * Momentul capabil efectiv: My = Mea ~Nea®o (4.22) c) > xq (<> Ax > (Ax)s) > armitura intinsa nu ajunge la curgere la SLU > contrazice ipoteza cazului | de compr. exc. > se efectueaza calculul la compresiune excentrica cazul I!4.2.2. Determinarea fortei axiale capabile a sectiunii, Nea Se cunose: b, h, as1=as2, Ast, Asa, fyds fea Se cer: Ax, Nw Rezolvare: 1) Indltimea util a sectiuni: d=h ag, Distanta dintre centrele de greutate ale armaturilor intinse si comprimate: h, = d - a. ) 2) Excentricitatea accidental, ey = max{ 20mm |, si cea de calcul ee =e + ey 3) Se identifica urmatoarele cazuri: lec 8 - punctul de aplicayle al forjel axiale N se aia In afara secylunil 3) Initial, se presupune [x 2 Xm 4) Se determina (Ax) din ec. de moment in raport cu pet. de aplicatie al fortei axiale, (4.13), in care se inloculeste e cu e.: nee (3 (4.23) g > T 7 in care (4.24) — ( Mm Aalyal 8 +h 5) Se calculeaza (1X)prin = A852 cud ~ Psy 6) In functie de valoarea Ax. se determina urmatoarele cazuri: a) min © X § x] > presupunerea a fost corecta. * Se determina forta axiala capabila a sectiunii, Neo, din ec. de proiectie (4.11) Nea = B(0x)nfoa + Asatya — Asitya (4.25) b) -< Xmid > presupunerea a fost incorect * Se determina forta axiala capabila a sectiunii, Ney, din ec. (4.16), in care se inlocuieste e cue, (4.26)(ii) |¢, < >| > pet. de aplicatie al N se afla pe sectiune > rezulta, de regula, x>xp Se considera prima solutie a ecuatiei (4.13) (427) | in care B= Aabya| 00M) Aa 0¢~ (4.28) , Se efectueaza calculul la cazul Il de compresiune excentrica.4.3. PROBLEMA DE DIMENSIONARE Cazul in care ariile de armatura, necunoscute, sunt egale, Asi=As2 Se cunosc: b, h, asi=asz, fyas fo, Nea, Mea Se cer: Ax, Asi=Asx, Mra Rezolvare 1) Inaltimea util a sectiunii: d = Distanja dintre centrele de greutate ale armaturilor intinse gi comprimate. fh, = d — agp — 5 lf \ 2) Excentricitatea accidentald, ey = max z 20mm |, si cea de calcul: eg = e+ e \ ) 3) Iniqlal, se presupune [x2 Xm Se determina Ax din ec. de proiectie (4.18) oN ax = New Phe 4) Se calculeaz (ix)pyn = kg —“%2—, (ix), = ad “242 — &cuz ~ &sy £cuz + Esy 5) In functie de valoarea (Ax) rezultata > 3 cazuri: a) mn $ X S$ Xs) > presupunerea a fost corecta. 1 Mg, © Se determina momentul de cal gL, din relatia (4 3) Me = Mea + Negeo = Neale +20)=Nea® * Se determina ariile de armatura As1=As2 din ecuatia de moment in c.g. al armatutii intinse, (4.12) 7 hs po ax Meh + New ‘ ote a") \ As = Aso = (4.29) * Se alege A° = A%, si se determina momentul capabil al sectiunii, Mzs, din relatia (4.12), in care se inlocuieste Aso cu ASS Mpa = bl0x)nfea| ») + ASSfyals ~ Nea (4.30) * Se determina momentul capabil efectiv din relatia (4.4): fh, f Meg = Mra -Nea®o b) k < Xm] > presupunerea a fost incorecta — arm. compr. nu ajunge la curgere = Se determina ariile de armatura A,,=A.2 din ec. de moment (4.15): hs Mea ~Neg 2 Ag =— > (4.31) fyahs* Se alege AS = A%, si se determina momentul capabil al sectiunii, Mrs, din relatia (4.12), in care se inlocuieste As, cu ASf Mpa = Nea fe + ALF ghs (4.32) * Se determina momentul capabil efectiv din relatia (4.4) ef Mra = Mra -Neaeo c) k> xj > marirea indltimii sectiunii de beton, astfel incat x £ x», si repetarea pasilor anteriori, sau calcul pentru cazul II de compresiune excentrica