1. Utilizarea profilelor cu pereti subtiri in constructii.

Generalitati
Profile din otel formate la rece
Tipuri de profile din otel formate la rece
Elementele structurale din otel formate la rece pot fi clasificate n dou tipuri distincte:
1. Profile n cadrul structurii de rezistent propriu-zise a cldirii;
2. Panouri de tabl profilat pentru nvelitoare sau plansee.
Tipuri de sectiuni formate la rece

a) Sectiuni deschise simple

b) Sectiuni compuse deschise

c) Sectiuni compuse nchise

n mod obisnuit, nltimea sectiunilor variaz de la 5070mm pn la 350400mm, cu grosimi de
aproximativ 16mm.
Table profilate si casete

nltimea panourilor variaz de obicei ntre 20mm si 200mm, n timp ce grosimile

variaz ntre 0.41.5mm.

Probleme specifice n proiectarea elementelor formate la rece

Probleme specifice de stabilitate
Elementele metalice cu pereti subtiri pot fi supuse la unul dintre modurile generice de flambaj:
local, distorsional sau global, si la interactiunea acestora. Flambajul local sau voalarea peretilor
sectiunii transversale, respectiv distorsiunea sau strmbarea sectiunii, sunt ntlnite la profilele din
otel formate la rece care, de regul, au peretii subtiri.
Flambajul distorsional modul de pierdere a stabilittii care apare ca o consecint a distorsiunii
sectiunii transversale
Moduri de flambaj simple si n interactiune, sau cuplate, pentru un profil cu sectiune C comprimat
Moduri simple: (a) local (L); (b) distorsional (D); (c) ncovoiere (F); (d) torsional (T); (e)
ncovoiere-rsucire (FT
n cazul n care elementul este constituit dintr-un profil metalic cu perei subtiri,
modurile de flambaj sectional apar naintea inceperii plasticizrii. Flambajul
sectional este caracterizat printr-o comportare post-critic stabil si nu produce cedarea elementului;
acesta, ns, pierde n mod semnificativ din rigiditate..Plasticizarea ncepe la colturile sectiunii
transversale, cu putin nainte de ruina elementului, cnd flambajul sectional se transform ntr-un
mecanism plasticlocal cvasi-simultan cu producerea flambajului global
Rigitatea la torsiune
Profilele formate la rece au, de regul, pereti subtiri si n consecint, o rigiditate la torsiune redus
Multe profile produse la rece sunt cu sectiuni monosimetrice,
avnd centrul de tiere excentric fat de centrul de greutate,
Pentru elemente solicitate la compresiune, excentricitatea ncrcrii fat de centrul de tiere poate
provoca flambajul prin ncovoiere-rsucire, la o fort inferioar celei corespunztoare pierderii
stabilittii prin ncovoiere,
Strivirea local a inimii
se produce n dreptul ncrcrilor
concentrate sau al reazemelor
(a) n proiectarea profilelor formate la rece nu se prevd n mod uzual rigidizri suplimentare pe
peretii sectiunilor n dreptul concentrrilor de forte
(b) Zveltetea peretilor sectiunilor transversale si implicit a inimilor acestora este n mod obisnuit
mult mai mare dect n cazul profilelor formate la cald
(c) n multe cazuri inimile sectiunilor sunt nclinate;

(d) Sunt situatii numeroase n care elementul de legtur, prin intermediul cruia se aplic
ncrcarea transversal, este excentric fat de inima profilului.

mbinri
n cazul tehnologiilor aplicate curent, specific profilelor cu pereti subtiri formate la rece, se
evidentiaz mbinrile cu nituri oarbe
si cele cu suruburi autoperforante si/sau autofiletante. Bolturile aplicate prin
mpuscare sunt, de asemenea, utilizate n mod curent pentru prinderea unei table subtiri de profile
cu grosime de perete mai mari
alte metode de mbinare, specifice profilelor cu pereti subtiri, cum ar fi mbinrile cu adezivi sau
cele prin presare si/sau stantare
mbinrile cu adezivi folosesc rsini epoxidice sau adezivi acrilici. Avantajul mbinrilor cu adezivi
const ntr-o bun repartizare a eforturilor n zona mbinrii, mbinrile prin presare (press-joining)
sau stantare, reprezint o metod nou de mbinare a profilelor cu pereti subtiri.

2.Rezervoare servesc pentru pastrarea produselor petrolicre, a apei. gazelor etc. Dupa forma
rezervoarele se clasifica in: cilindriee vertieale. cilindrice orizontale. in forma de picatura si sferiee.
O clasificare a rezervoarclor metalice, in funetie de capacitatea de depozitare, : mici : <100 m3 ;
mijlocii : 100-5000 m3 ; mari: 5 000-50000 m3> ; foarte mari : > 50 000 m3.
Rezervoarele pot avca volumul constant sau variabil si pot fi ansezate deasupra solului sau
ingropate. Tipul rczervorului se alege in functie de materialul inmagazinat.

de capacitate si de

regimul de exploatare.
Corpul .si fundul rezervoarclor cilindriee verticale se cxeeuta din tole de otel
de grosime 4 mm. Pentru acoperisuri se folosese tole a caror grosime poate fi mai mica. Grosimca
maxima a peretilor poate ajunge pina la 30-35 mm
In corpul rezervoarelor se prevad o serie de gauri pentru trecerea con-conducte, capace pentru
vizitare etc. De regula aceste gauri trebuie intarite in mod corespunzator pentru a evita concentrari
excesive de tensiuni care, ar putea duce la amorsarea unor ruperi cu caracter fragil.
Rezervoarele cilindriece verlicale cu capac fix sunt alcatuite din fund, corp si capac
(acoperis). Instalatiile rezervoarclor constau din conductele pentru umplere si golire. din ventile, din
dispozitive pentru curatire si supraveghere (guri de vizitare, scari etc.). Pentru protectia impotriva
descarearilor electrice se prevad instalatii de paratraznet sau o legare corespunzatoare la pamant
Corpul rezervorului este alcatuit din fisii cilindriee orizontale denumite virole a caror
inaltime este determinata de latimea tablei folosite. Innadirea tablelor care intra in alcatuirea unei
virole de regula este realizata din uzinacu sudura cap la cap

1 capac : 2 gura de alimentare si vizitare ; 3 manta. ; 4 - stilp central ; 5 ~ scara acces si

sustinere conducta de alimentare ; 6 conducta de alimentare ; 7 gura de golire 8 tuburi
indicatoare de nivel ; 9 supapa de siguranta ; 10 Balustrada.
Fundul rezervorului se realizeaza din subansambluri uzinate, alcatuite din tole sudate cap la cap

1 izolatie anticoroslva ; 2 strat filtrant ; 3 argila compactata : 4 inel din beton armat : 5
dala beton armat : 6 nisip grauntos : 7 solciment : 8 piatra sparta : .9 beton
simplu B 50.
Rezervoarele mici si mijlocii se pot. ascza pe un pat elastic pe cand rezervoarele avind
capacitati mai mari de 20 000 m3 (cu presiuni mari pe fundatie) necesita un suport mai rigid
Tablele care alcatuiesc periferia si de. care se sudeaza virolele mantalei se iau mai groase decit cele,
care alcatuiesc partea interioara a fundului
Legatura intre pereti si fund este realizata prin sudare directa cu cordoane in relief sau
folosind o corniera care permite corectarea unor neregularitati si nepotriviri privind asezarea virolei
inferioare pe tabla de fund
Legatura intre pcreti si fund este realizata prin sudare direeta cu cordoane in relief sau
folosind o corniera care permite corectarea unor neregularitati si nepotriviri privind asezarea virolei
inferioare pe tabla de fund

Forme ale acoperisurilor rezervoarclor.

Capacul rezervorului se poate realiza cu diferite forme : cupola conica sau sferica, pinza cu
concavitatea in sus sau cupola din tabla intarita cu nervuri de rigidizare. sub forma de arce si inele ;
acoperisul cu nervuri de rigidizare se poate realiza sub forma de panouri prefabricate curbe sau
plane care se sudeaza intre ele pe santier
3.Rezervoare cilindriee cu fundul curb

Rezervoarele cilindrice vertieale de capacitate mica se realizeaza uneori cu funduri curbe

(sferice, conice etc.), caz in care ele sint sustinute prin grinzi inelare si stilpi
Rezervoarele cilindriee orizontale
Se realizeaza cu diferite capacitati, pina la 300 mc si avind dimensiuni gabaritice pentru a fi
transportate pe calea ferata : ele apar indicate datorita urmatorilor factori : posibilibatea executarii
integrale in uzina si a transportului la locul de montaj ; posibilitatea cresterii presiunii interioare si a
vacuumului sensibil mai mare decat la rezervoarele cilindriee verlicale si ca urmare micsorarea
pierderilor prin evaporare a lichiduhii continu
Rezervoarele pot fi calculate pentru presiuni variind intre 25 si 200 N/cmp-. Vacuumul poate atinge
10 N/cmp
Volumul rezervoarclor cilindriee poate fi de la 3 la 300 m3, grosimea pereperetilor variaza
intre 3 si 35 mm, diamelrul ajunge la circa 4 m, iar lungimea pina la 30 m. Pentru vizitare, curatire
si reparatii se prevad guri cilindriee cu capac

rezervor cilindric orizontal : 1 corp cilindric ; 2 capac elicoidal ; 3 picior sustinere ; 4

gura de golire 5 gura de umplere si vizitare ; 6 gura de ventilare ; 7 supapa de siguranta ;
8 inel de rigidizare ; 9 diafragma de rigidizare ; 10 scara acces.
Corpul rezervorului este alcatuit din tole sudate in adincime si este inchis la capete cu
capace de diferite forme
Tipul capacului se alege in functie de diametru si de presiunea interioara, rcspcetiv de
vacuum. Rezervoarele se prevad cu nervuri inelare din corniere sau otel lat.

4.Rezervoarele sferice sint folosite atit pentru depozitarea gazelor (comprimabile) cit si a
fractiunilor usoare de benzina si au capacitati variind intre 600 si 4000 m 3; se realizeaza presiuni
interioare de 25-180 N/cm2
Rezervoarele sferice pot fi realizate din table taiate sub diferite, forme.
Sudarea rezervoarclor se face pe instalatii speciale care se rotesc, permi-permitindu-se astfel
sudarea in pozitie orizoutala a tablelor cu ajutorul unei masini automate de sudare

Moduri de taiere a tablelor pentru manta

Rezemarea rezervoarelor sferice se realizeaza pe picioare metalice cu sectiune tubulara sau
dublu T fixate tangential pe corpul rezervorului. Stilpii se realizeaza suficient de elastici astfel incit
sa nu impiedice deformatia peretelui rezervorului sub actiunea solicitarilor si a efectelor
temperaturii. Prinderea se face prin intermediul unci placi de repartizarc, evitind suprapunerea
sudurilor de prindere cu cele de legatura ale tablelor rezervorului propriu-zis
Elemente pentru calculul rezervoarelor
Incarcari
Incarcarile la care sint supuse rezervoarele sint. :
presiunea data de lichidele sau gazele din interiorul rezervorului ;
suprapresiunea care se produce la umplerea rezervorului si la -evaporarca lichidelor volatile
~~ depresiune a (vacuumul) la rezervoarele care contin lichide usor volatile, prin condensarea
vaporilor sau la seurgerea liebidelor din rezervor
greutatea proprie a constructiei metalice inclusiv greutatea izolatiilor termice atunci cind este
prevazuta ;
incarcarea utila cu eventuale instalatii sustinute de constructia metalica :
incarcarea cu zapada :
-- incarcarea produsa de actiunea dinamica a vinlulut
incarcarea data de umplutura cu pamint la rezervoarele ingropate ; - efectele variatiilor de
temperatura sau a incalzirii inegale a diferitelor
parti ale rezervorului
- efectul actiunii seismice asupra lichidului.
Determinarea eforturilor de calcul
Rezervoarele au de regula peretii in forma de suprafata de revolulie. obtinuta prin rotirea
unci curbe plane in jurul unei axe siluata in planul curbei
Grosimea peretelui fiind mica in raporl cu dimeusiuuile rezervorului. mantaua se considera
ca o membrana a carei forma este delerminata de suprafata mediana In aeest stadiu (membrana)

efortul unitar normal pe suprafata mediana (de natura fortelor taietoare), precum si momentele
-ineovoieioare se pot neglija

Eforturi unitare in stadiul de membrane

Efecte de legatura
Eforturile in stadiul de membrana sint, perturbate atunci cind deformarea libera a peretilor nu se
poate produce. Astfel de cazuri apar de exemplu la legatura intre doi pereti cu curburi diferite sau la
legatura unui perete cilindric cu fundul plan. Peretele unui rezervor cilindric vertical se deformeaza
-alungindu-se proportional cu efortul si invers proportional cu grosimea virolei
Calculul Rezervoarelor cilindrice orizontale

Verificarea la valoare apare necesara datorita eforturilor de compresiune care se pot dezvolta in
pereti, in special cind rezervorul este gol si este solicitat la eforturi unitare de compresiune
provenind din greutatea acoperisului si a peretilor cu termoizolatie atunci cind exista. din incarcarea
cu zapada si din actiunea vintului sau a vacuumulu

5.Buncare
Principii generale de alcatuire
Buncarele sint recipiente care servese pentru pastrarea sau transportarea

materialelor

pulverulente sau sub forma de bulgari ; sint alcatuite dintr-o parte prismatica sau cilindrica avind la
baza o pilnie sub forma tronco-piramidala, tronconica etc. prevazuta cu o gura de desearcare. Avind
raportul h/hmax < 1,5 frecarea dintre materialul inmagazinat si peretii buncarului se poate neglija

1 corpul buncarului ; 2 structure de sustinere.

Unghiul de inclinare a peretilor pilniei trebuie sa corespunda proprietatilor fizice ale materialului
depozitat ; pentru a fi asigurata aluneearea materialului , unghiul de inclinare fata de orizontala a
peretelui pilniei trebuie sa fie mai mare decit unghiul taluzului natural al mat.
Buncarele se incarca mecanic sau pneumatic pe la partea superioara. iar descarcarea se
realizeaza gravitational prin gura pilniei prevazuta cu un inchizator.Dimensiunea gurii pilniei se ia
a- este latura patratului sau diametrul gurii de desearcare ;
d dimensiunea maxima a materialului, in mm ;
tg phi unghiul taluzului natural al materialului ;
k ~ 2,5 un coeficient experimenta
La buncarele care servese pentru depozitarea materialelor dure sub forma de bulgari (de exemplu
minereuri dure), suprafata interioara a peretilor inclinati se captuseste pentru a evita uzura si
deformarile locale datorate socurilor. Tipul de. captuseala se alege in functie de duritatea
materialului. Captusirea se face cu placi de otel de duritate ridicata.
Dupa modul de realizare a peretilor
Buncarele cu pereti plani se realizeaza dintr-o parte superioara prismatica si o pilnie in forma
de trunchi de piramida. avind sectiuni transversale si forme in plan foarte variate

Peretii verticali, realizati din tabla, sint prevazuti cu elemente de rigidizare din profile U,
corniere, platbande sau otel lat. Pilnia se rigidizeaza si ea cu elemente profilate (U, dublu T sau
corniere) care servese la preluarea presiunilor normale pe suprafata peretilo. Prinderea pilniei de
partea superioara se realizeaza cu sudura sau cu suruburi.
In ansamblul lui. un perete vertical devine o grinda cu inima plina care reazema pe stilpi din
metal sau beton si ale carei talpi sint dezvoltate corespunzator solicitarilor la care sint supuse.
Nervurile de rigidizare verticale si orizontale ale inimii realizeaza reazeme pentru placa supusa la
presiunile orizontale produse de materialul din buncar. Innadirea tablelor se poate realiza cap la cap
cu sudura in adincime. Rczemarea buncarclor se realizeaza prin intermediul grinzilor verticale pe
capul slilpilor sau pe console asezate pe fetele laterale ale stilpilor. Fixarea de stilpi se realizeaza cu
suruburi.
6. Buncarele cu pereli rotunzi sint alcatuite dintr-o parte .superioara cilindriea. si o pilnie de
forma tronconica ; de regula se realizeaza ca elemente izolate. Prezinta avantajul ca in pereti
predomina eforturi de intindere. nefiind necesare rigidizari la pereti si la pilnie. Pentru rezemare, la
partea inferioara a partii cilindrice se prevede un element circular rigid la incovoiere si la rasucire,
realizat dintr-uu profil sau dintr-un element compus prin sudare . Buncarele cu pereti rotunzi
prezinta unele dificultati la trasarea, taierea, indoirea la cald si asamblarea elementelor componente.

Calculul Buncarelor
Incarcarile
Buncarele sint supuse la presiunea produsa de materialul din interior si la iucarcarile date de
utilajele de transport, incarcare si descarcare sustinute de constructia buncarelor. Buncarele situate
in exterior sint actionate si de incarcarile date de vint si zapada

Buncarele cu pereti plani

Tabla pereiilor verticali se calculeaza ca o placa subtire rezemata pe nervurile de rigidizare,
solicitata de presiunea p0 . In functie de modul de asezare a nervurilor de rigidizare, presiunea p0 la
care se calculeaza tabla se. poate lua : in cazul nervurilor de rigidizare orizontale , ca o medie a
presiunilor de la reazemele aferente ; egalizind momentele incovoietoare
prin variatia distantei h dintre nervuri, grosimea tablei poate rezulta in acest caz constanta pe toata
inaltimea peretelui ;
-- in eazul nervurilor verticale se recomanda impartirea peretehii in fisii de tabla cu grosimea
constanta, grosime care va creste de la o fisie la alta, o data cu cresterea adincimi.
daca peretcle este prevazut cu nervuri combinate (orizontale si verticale) placa se considera
continua si articulata pe cele patru laturi, presiunea de calcul p0 fiind media aritmetica a presiunilor
de pe doua nervuri orizontale consecutive

7.Turnuri sinl construetii inalte avind peretii realizati din structurii cu zabrele plane sau
spatiale solidarizati intre ei cu diafragme. : se pot realiza si cu peretii plini sub forma de pinza
(membrana) cilindrica sau conica.
Turnurile rezulta mai grele decit pilonii ancorati, insa ocupa o suprafata construita mai
redusa, conditie importanta in special pentru constructiile din centrele locuite. Lipsa cablurilor de
aneoraj le fac mai putin periculoase pentru transportul aerian. In. zonele in care poleiui apare.
frecvent, sant de preferaf turnurile, deoarece poleiui se depune in special pe cabluri, conducind la
solicitari defavorabile pentru piloni.
Turnurile se realizeaza de regula cu patru fete ; se pot realiza turnuri si cu Irei. sase sau opt
fete. Solutiile cu patru fete rezulta de regula mai simple., mai economiee si se preteaza mai bine la
modulare

Montantii turnuriior de inaltime mica se pot. realiza din una sau dona corniere. In cazul
turnuriior inalte apare mai rational sa se realizeze montanti din tevi care conduc la presiuni mai
reduse ale vantului . Diametrele optime variaza intre 130 si 150 mm, corespunzind unor valori
minime ale coeficientilor

aerodinamici..Fetele turnuriior intre doua puncte de fringere ale

montantilor sint elemente cu zabrele plane

Diagonalele si celelalte bare ale turnului se realizeaza din profile laminate sau din tevi

Calculul turnurilor
Turnul se calculeaza ca o structura spatiala, incastrata in fundatie si supusa la actiunea
incarcarilor din greutatea proprie, din incarcarile utilajului tehnologic. din actiunea dinamica a
vintului la intensitatea maxima ; se considera de asemenea incarcarea cu chiciura, dar in acest eaz se
admitc ea vintul actioneaza CU o intensitate redusa.
Turnurile se calculeaza ca sisteme spatiale alcatuite din elemente plane cu zabrele.
Etapele ce trebuie strabatute la calculul turnurilor sunt:
-evaluarea incarcarilor si stabilirea gruparilor de incarcari;
-determinarea eforturilor sectionale pe ansamblul turnului;
-determinarea componentelor care actioneaza pe fiecare fata a turnului
-determinarea eforturilor axiale din bare. Valoarea eforturilor axiale se multiplica cu raportul intre
lungimea reala a barei si lungimea proiectiei acesteia in plan vertical. Determinarea eforturilor
axiale se face numai in barele de la baza fiecarui tronson, utilizandu-se metoda sectiunilor
(procedeul analitic).
-dimensionarea barelor, cu respectarea conditiilor de rezistenta si zveltete
-calculul imbinarilor;
-verificarea rigiditatii turnului;
-verificarea stabilitatii la rasturnare a turnului;
Valoarea necesara a razei de inertie i se poate determina in functie de coeficientul de
subtirime calculat cu relatia: = 76 + 33
raportul intre valorile razultantelor presiunii vantului pe ramuri si respectiv pe ansamblul
turnului
Lungimea barelor turnului trebuie limitata din considerente de flambaj dar si de evitare
ruperii prin oboseala ca urmare a vibratiei barei. Se recomanda ca raportul intre lungimea si
diametrul barei sa fie 40.
160 m/4 m = 40
1. Utilizarea profilelor cu pereti subtiri in constructii. Generalitati
Profile din otel formate la rece
Tipuri de profile din otel formate la rece
Probleme specifice n proiectarea elementelor formate la rece
Rigitatea la torsiune
mbinri
2.Rezervoare
Rezervoarele cilindriee verlicale cu capac fix
3.Rezervoare cilindriee cu fundul curb
Rezervoarele cilindriee orizontale
4.Rezervoarele sferice

Elemente pentru calculul rezervoarelor

Incarcari
Determinarea eforturilor de calcul
Calculul Rezervoarelor cilindrice orizontale
5.Buncare
6. Buncarele cu pereli rotunzi sint
Calculul Buncarelor
Incarcarile
Buncarele cu pereti plani
7.Turnuri
Calculul turnurilor
8.Piloni ancorati
9.Stalpi de LEA
10.Tipuri de elemente compuse
Domeniu de utilizare
11. Grinzi cu sextiune mixta
Grinzi simplu rezemate
GRINZI SIMPLU REZEMATE
12. Dale mixte
DALE COMPUSE SIMPLU
8.Piloni ancorati sint construclii inalte avand structura realizata cu zabrele sau din tabla cu
sectiunc tubulara ancorata la diferite niveluri cu ajutorul unor cabluri, Pilonii reazema pe o fundatie
de beton. iar cablurile se fixeaza prin intermediul unor izolatori de niste ancoraje. Numarul
nivelurilor de ancorare variaza de la unu la sase. in functie de necesitatile tehnologice, de inaltimea
pilonului si de dimensiunile sectiunii transversale. Pilonii ancorati au consumul de otel si costul mai
mici decat turnurile dar daiorita cablurilor de ancorare ocupa o suprafata mai mare de teren. In
functie de sectiunea transversala a pilonului (triunghiulara sau patrata), cablurile pot fi asezafe in
frei sau patru planuri vertical

i izolalor principal : 2 izolator lateral : 3 cadru de fixare orizontal: 4 surub de ancoraj :

5 izolator pentru surubul de ancoraj.
Punctele de ancorare la sol pot fi separate sau comune pentru mai multe cabluri cuprinse in
aeelasi plan vertical. In cazul prevederii cablurilor paralele cu fundatii separate unghiul de
inclinare se ia apropial de 45.Prevederea unui numar mai mare de cabluri reduce dimensiunea
transversala a pilonului, dar complicatile legate de montare, fundare, ancorare si izolarea electriea.
necesita o analiza atenta a rezolvarilor adoptate. Raportul intre inaltimea H si diametrul D al
cercnlui in care se inscrie sectiunea transversals, variaza in limilele :60<H/D<200
iar distanta dintre punctele de ancorare a eablurilor variaza intre : 15D<l<30D
Pilonul se realizeaza din otel carbon sau din otel slab aliat ; elementele de ancorare se
realizeaza din cabluri de otel, iar izolatorii din portelan. Cablurile de otel au diametre pina la 76 mm
Pentru a realiza intinderea firelor componente, cablul se preintinde inainte de. montare cu un
efort egal cu jumatate din eforlul lui de rupere
Capetele cablurilor se fixeaza in niste pahare (in general din otel) cu ajutorul unui aliaj pe
baza de zinc.
Solutiile constructive pentru montantii pilonilor cu zabrele. sint aceleasi ca si la turnuri ; cu
precadere se utilizeaza tevile rotunde care asigura reducerea substantiala a presiunii vintului, avind
un coeficient aerodinamic mai favorabil decit profilele deschise. Este de preferat ca distanta b dintre
montanti, respectiv diametrul lor exterior (cand se alcatuiesc din tevi rotunde) sa se pastreze
invariabile pe toata inaltimea constructiei ; variatia de sectiunc se realizeaza prin modificarea
grosimii peretelui tevii Diagonalele se pot face din otel rotund in sistem incrucisat si cu
pretensionare termica (ca la turnuri) sau din corniere sau tevi in sistem triungbiular. Prinderea la
noduri se efectueaza dupa caz, cu sau fara gusee. Barele orizontale se realizeaza din tevi cu prindere
directa de montanti sau flanse, sau din profile dublu T in dreptul platformelor. Prinderea intre ele a
barelor din tevi se realizeaza de regula direct prin sudura. Prinderile de montaj se proiecteaza cu
suruburi.

9.Stalpi de LEA
Liniile eleclrice aerieno (LEA) transporta energia elecltrica de la producator (hidrocentrala.
termocentrala) la consumator (zona urbana sau industriala). Ele sc. pot imparti in :
LEA de inalta tensiune care transporta puteri mari (pentru deservirea localitatilor si obiectivelor
industriale importante) ;
LEA de inalta tensiune care transports puteri mici (pentru deservirea localitatilor si obiectivelor
industriale de importanta redusa) ;
LEA de joasa tensiune.
Principalele elemente componente ale unei LEA sint : conducatoarele. lanturile de izolatori, stilpii
cu console, fundatiile

a conductor activ ; b conductor de protectie ; c lant de izolatoare : d

consola ; e stilp : H inaltimea portiunii supraterane : hi inaltimea portiunii ingropate.
Materialele utilizate pentru conductoare sint : cuprul, aliajele de cupru. aluminiul. aliajele de
aluminiu (AlCuSi. AlCuMg) si otel
Stilpii LEA au alcatuire spatiala, sint realizati de obicei din patru fete cu zabrele si se caracterizeaza
printr-un raport mare intre inaltime si lafura sectiunii transversal
Forma in plan a stilpilor este de obicei patrata ; panta fetelor stilpului, in majoritatea
cazurilor cu zabrele, se ia 2,5...3% la stilpii de sustinere si de 5...7,5% la stilpii de intindere si de
colt. Latura patratului de la virful stilpului se adoptas 300. . .500 mm pentru stilpii de sustinere si
100- 1000 mm pentru stilpii de intindere si de colt. Se recomand ca tronsoanele superioare ale
stilpilor sa fie tipizate modificari facandu-se numai la tronsoanele de la baza stilpilor . In cazul unor
distante reduse intre ramurile stilpilor, este indicata solutia bazei comune, iar la o distanta mare intre
ramuri. se alege solutia bazelor independente (pentru fiecare ramura)

Compartimentarea inferioara a grinzilor cu zabrele ce alcatuiesc fetele stilpilor se poate

realiza in sistem simplu triungbiular. dublu triunghiular, combinat sau in K ; inclinarea optima a
diagonalelor fata de verticala este de15

Sisteme de compartimentare interioara a grinzilor cu zabrele ce alcatuiesc fetele stilpilor

LEA : a simplu triunghiuiar ; b dublu triungbiular : c combinat ; d in K
La alcatuirea stilpilor LEA se folosesc produse laminate la cald din otel carbon si otel slab
aliat sau profile cu pereti subtiri formate la rece.
Barele elementelor cu zabrele ce acatuiese fetele stilpilor se realizeaza de obicei din olel
cornier cu aripi egale. Innadirea ramurilor stilpilor la limita tronsoanelor spatiale de expeditie se
realizeaza prin petrecerc sau eclisare, cu ajutorul suruburilor obisnuite sau suruburilor de inalta
rezistenta preten sionale . Montantii (ramurile) se vor execuia fara innadiri pe
lungimea unui tronson. Priuderea sudata a zabrelelor de ramuri se realizeaza direct sau prin
intermediul guseelor
10.Tipuri de elemente compuse
Elementele compuse otel-beton, care contin in sectiunea transversala cele doua materiale de
baza otelul si betonul simplu, armat sau precomprimat, pot alvatui grinzi cu inima plina sau cu
zabrele, stilpi metalici cu sectiune inchisa umpluti cu beton precum ,i stilpi metalici cu sectiune
deschisa inglobafi in beton Nu sint incadrate in categoria elementelor compuse otel-beton grinzile
din beton armat, cu armatura rigida.
Un element compus otel-beton contine trei parti distincte:
elementul metalic (grinda sau stilp)
elemental de beton, beton armat sau beton precomprimat (in general de tipul placii la grinzi si de
forma circulara sau dreptunghiulara la stilpi);
elemente de legatura&, care asigura. conlucrarea dintre elementul metalic si cel de beton.

Domeniu de utilizare
Ele se realizeaza dupa metode foarte variate, in functie de gradul de prefabricare a piacilor
de beton armat, de modul de realizare a elementelor de legatura si eventual de modul de introducere
a unei stari de eforturi unitare de compresiune in dala de beton din zona reazemelor, adica a
momentelor incovoietoare negative
Planseele cu structura compusa se folosesc la cladiri etajate (social-culturale, comerciale,
administrative sau de locuit), avlnd deschideri de la 6,00 plna la 9,00 m si grinzile amplasate la
distance de la 1,50 la 2,50 sau chiar 6,00 m. De asemenea, sint folosite la constructii industriale,
precnm si la garaje, avind deschideri de 16,00 m si distanta dintre grinzi de 2,50 sau 5,00m
Cofrajul poate fi inlo-cuit cu o placa subtire de beton armat prefabricat, peste care se toarna
beton monolit sau se folosesc placi prefabricate de beton, care se asam-bleaza cu grinzile metalice
prin montare la fiecare nivel sau la uzina ori jos pe santier si apoi se ridica prin liftare
Reducerea manoperei necesara confectionarii, montarii fi demontarii cofrajului placilor de
beton armat monolit se obtine si prin inlocuirea acesuia cu o placa ondulata din tabla galvanizata,
care poate sa aibe rol si de armatura a dalei
La realizarea deschiderii de 11,00 m si distante intre grinzi de 2,20 m se folosesc in conditii
avantajoase grinzi compuse cu zabrele, care, pe Iinga economia de materiale, asigura si
posibilitatea de trecere in orice directie a conductelor si cablurilor pentru instalatii
Structura de rezistenfa a unui garaj demontabil este realizata din stilpi metalici cu pasul de
16 x 2,5 m; planseele sint realizate din grinzi metalice care conlucreaza cu dale de beton prin
intermediul buloanelor de inalta rezistent
tn domeniul structurilor cu un singur nivel, deschiderea cea mai mare este realizata la hala peron a
garii centrale din Munchen ; cele doua deschideri de cite 70,00 m sunt acoperite cu grinzi compuse
ofel-beton^ folosind grinzi metalice cu zabrele si sectiune triunghiulars, amplasate la interval de 20
m, . Talpa superioara a grinzilor compuse este realizata dintr-o dala de beton cu latimea de 3,80 m si
grosimea de 9 cm; in zona legaturii cu grinda de otel placa se ingroasa

11. Grinzi cu sextiune mixta

Grinzi simplu rezemate
Dupa modul de preluare a incarcarilor permanente, se deosebesc doua tipuri de grinzi compuse ofelbeton fara eforturi initiale:
a) grinzi de tip I la care toate Incarcarile sint preluate de elementul compus otel-beton;
b) grxnzi de tip II la care greutatea proprie a grinzii de olel si greutatea dalei de beton armat sant
preluate numai de grinda de otel.
Grinzile de tip I se realizeaza la elementele compuse prefabricate, care au grinda de otel
rezcmata continuu In timpul turnarii dalei de beton armat, sau la elementele compuse monolite care
au grinda metalica preva-zuta cu sprijiniri provizorii foarte dese si la care eforturile unitare ce se
dezvolta in grinda de otel. din greutatea dalei de beton, sint neglijabile . La aceste grinzi toate
incarcarile, cu actiune de lunga durata (permanente sau temporare de lunga durata, cum sint cele
cli-matice), cit si acelea cu acfiune de scurta durata (cum sint si unele din incarcarile utile), sint
preluate de sectiunea compusa
La grinzile de tip II se deosebesc doua sau trei faze de lucru in functie de modul de executie.
Daca nu se prevad reazeme provizorii , in prima faza, pina la asigurarea conlucrarii dalei de beton
cu grinda de otel, incarcarile g1 rezultate din greutatea grinzii de otel, a dalei de beton si a
cofrajelor, sint preluate numai de grinda de otel. In faza a doua de lucru, incarcarile din greutatea
moarta g2 precum si incarcarile utile p si climatice pz sint preluate de elementul compus. Eficienfa
acestui tip de grinzi compuse este minima, deoarece o buna parte din incarcari este preluata numai
de grinda de otel, in care se dezvolta eforturi unitare apreciabile, momentul ei de inertie fiind de
aproximativ trei ori mai mic decit acela al secfiunii compuse. Acest tip este recomandat numai cind
nu este posibilS introducerea reazemelor provizorii pentru grinda de otel
Grinzile continue sint mai avantajoase, deoarece reduc numarul rosturilor transversale.
Pentru evitarea fisurarii dalei de beton, sau nu se asigura conlucrarea in zona momentelor
incovoietoare negative, sau se
asigura conlucrarea in aeeasta zona numai pentru .incarcarile utile. Fazele de lucru pentru ultima solufie rezulta din fig. 4.9.
In prima faza, grinda metalica preia solicitarile rezultate din greutatea ei proprie si din greutatea
dalei de beton turnata in cimp, g1 in faza a doua, grinda preia incarcarile g2

GRINZI SIMPLU REZEMATE

Prin folosirea unui beton de marca superioara, sau prin ponderea celor doua materiale si
forma sectiunii compuse, incarcarea de exploatare a grinzilor compuse otel-beton simplu rezemate
este limitata prin efortul unitar maxim admis In talpa inferioara a grinzii de otel, fara a fi utilizata
complet rezistenta la compresiune a betonului. in scopul reducerii eforturilor unitare din grinda de
otel, pe seama cresterii celor din dala de beton, a fost pre-conizat sistemul de executie a grinzilor
compuse otel-beton cu eforturi initiale.
12. Dale mixte
Dalele compuse BP BA, simplu rezemate, se folosesc la constiuctia-podetelor cu
deschidere pina la 6,00 m. Dala compusa, de exemplu, este alcatuita din scinduri precomprimate cu
secfiunea de 4 xl6 cm, asezate alaturat, peste care, in sens transversal, sint prevazute scinduri cu
secriunea de 4 x 10 cm, asezate la interax de 40 cm
Placile compose BP-BA continue. Aceste placi se folosesc, in oonditii tehnico economice
avantajoase, la realizarea planseelor cladirilor civile si industrial. Pe linga avantajul unor greutati
mici pentru transr port si montaj, aceste plangee, partial prefabricate, prezinta avantajul planseelor
monolite, adica a distribute mai avantajoasS a momentelor de incovoiere si o rigiditate mare a
structurii in ansamblu.
In aceleagi condifii avantajoase, placilor BP-BA se folosesc la alca-tuirea dalelor podurilor
pe grinzi cu sectiune' compusa otel - beton beton precomprimat-beton armat.
DALE COMPUSE SIMPLU BEZEMATE
Reducerea grentatii proprii a dalelor cu sectiune compusa prin realizarea unor goluri
longitudinale, permite utilizarea lor la desehideri medii, pina la 30 m. Golurile se obtin prin
eliminarea betonului monolit dintre grinzile T prefabricate . Inaltimea dalei compuse este cuprinsa
intre 1/19 si 1/24 din des-chiderea de calcul. Dala compusa este alcatuita din grinzi precomprimate
prefabricate cu sectiune T intors, asezate alaturat si legate intre ele, la partea inferioara, cu beton
monolit, care protejeaza armatura transversala inferi-oara, iar la partea superioara cu o dala din
beton monolit cu grosimea de 1416 cm. Con-tinuitatea armaturii trans-versale pe intreaga latime
a dalei este asigurata prin golurile care se prevad in partea inferioaraS a inimii grinzii prefabricate.
Se recomanda ca golurile sa se execute cu un diametru egal cu circa 1,75 ori diametral" arma-turii

transversale. In general, armatura transversala repre-zinta 10 cm2 otel moale pe' un metru lungime
de dala.
Conlucrarea dintre elementele prefabricate si dala monolita superioara se asigura prin elemente
de legatura fixate la prefabricare in grinzile precomprimate. Cofrajul pierdut al dalei superioare se
realizeaza din placi prefabricate de beton armat, din placi de azbociment sau din placi fibro-lemnoas