Sunteți pe pagina 1din 66
‘Coperta si viziunea grafic ‘Doina DUMITRESCU © Anastasia pentru prezenta edie ISBN 973-9239-06-4 EOMORILE PUSTIEIM _ sfantul Ignatie Branceaninov : Talcuiri la _ Patericul egiptean Traducere din limba rusd de Preot Gheorghe Rosca Guo prefasd de Protosinghel Daniil STOENESCU a inifiativa_ unor monabi romani de la Sfantul Munte Athos binecuvantarea _ Chipul calugarului imbunatarit dupa Patericul egiptean as Taina al cat chip Wade spre stare desdvérsit* (Ef 4, 13). Colecfia patristica Apopbtegmata Patrum (,Patericul” sau ,Ghe- I") este plind de astfel de chipuri st icoane | “vit ale cuviosilor monabi, din multimea cdrora in- im sa irdsdnurile esentiale care con- 5 en alt parinte cere ,a fi rastignil fata de patimt si a ft gata la tot necazul ‘Dumnezeu" Paterie Xill, 7 si XVI, 13), Intrebat.fiind Ce este mona- bul?" avva Ioan Colo raspunde ,osteneald”, adica nevointa (loan Colov 37), tar avua Zabaria, intre- bat de ava Macarie ,care este lucrarea monabu- lui’, i rdspunde ca ,cel ce isi face silé lui iniru toa- le— prin tdierea voti — acela’este monab* Zabaria WD. Prin lepadarea de lume si de sine, prin rabda- rea necazurilor si acceptarea pagubelor, monabul care s-a ldsat jefuit de rdufétcdtori trezeste in cele din urma admiratia acestora. ,Cu adevarat oma lui Dumnezeu este acesia" (Zosima 2 si 3; XVII, 10). Calugarul imbundtajit este 0 intruchipare a se~ riozitatti— despre avoa Pamvo se spunea cid ,nicto- daid. nu zambea a rade faja lui“ (Pamvo 12) —, umilinte’ si plansulud (Arsenie 41), a tdcerit desé- uarsite (Visarion 4), a rugdciunti neincetate (Arse- nie 30), @ smereniei adanci (Sisoe 14) si a dragostei destvdrsite faté de aproapele (Agathon 26; IX, 1). ‘Calugdrul imbundtafit este gata oricdnd sd in- soarcd si obrazul celdlal, Prin implinirea acestut cu- edint al lui Hristos (Matei 5, 39), 0 demonizatd care a palmuit un monab este vindecaté de dwbul necurat (Daniil 3), iar capiva filosofi sunt tamaduiti de man- drie, marturisind despre cel. ce Je-a intors si celdlalt obraz: slatd, acesta este cu adevdrat calugdr* (1, 23). ‘Ava Macarie, intrebdnd doi pustnici cum poate ss facil clugar promese aces! rdspuns: De nu se cineva de toate ale lumii, nu poate sa fie cdhagirt ‘QMacarie:2). Lepddarea. de lume ca prima conditie a urmadri lui Hristos este urmaid de lepa- -darea de sine care se icreaza prin ascultare si prin 6 ‘idierea voit. De aceea, avva Nil fericeste pe caluga- ‘care se socoteste pe sine ,lepdddtura tuturor” (Nil ), asemenea Sfintei Isidora care era socotité ,un bu- al soborului” (Timotei 2), ajungand s@ ,absoar- a" toatd necuviinta si tot dispreful celor dint jur. Dupd Pateric, cilugérul imbundiatit sia doban- discerndmédntul sau ,dreapta socoteald" fiind de buna mireasmd a Sfantului Dub* (Avva nul 1). El pune in fiecare zi .inceput bun" — ‘Spune avva Pimen, despre avva Pior (Pimen 85). incarea si bdutura cdlugdrului adevdrat la praz- ‘sf fn toaid vremea sunt umilinja si lacrimile® 14; XXIV, D, iar mdsura staturii dubovnicesti este Socott ,ocara ca si lauda, paguba ca si cdstigul, ‘straint ca si rudele, ipsa ca indestularea" (XXV, 47). _ Callugdr imbundtatit este cel ce ,nu se numara sine" (Visarion 10), cel ce se adénceste in isthie “Grsenie 25), cel ce acoperd greseala fratelui (Am- -mona, 10). ,Cununa calugdrului esie'smertia cuge- iar ,oglinda calugérului este rugdctu- nea" (XXII, 22). De aceea atva Pimen ne atrage ‘11 imbundtasit se vede pe sine ,mai decat tutd zidirea" (Pimen 97, Sisoe 13). Aceasta find statura cdlugarulut imbunataptt, d nu rie rdmdane decat sd zicem impreund cu ‘Macarie: ,Eu inca nu m-am féicut cétlugér, dar wdzut cdlugari. lertati-md, fratilor !" (Macarie 2). Protos. Daniil Stoenescts sae stfel, cunoscatorul inimilor, Dumnezeu, si-a at Vasul su cel ales spre viala pustniceasca, ile cel Mare, eal Cezareei din Ca- jocia. Acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era @ deplin neagonisitor, tieagonisitor pana la desi- fa siricie; insi in timpul shujbelor bisericesti el cu o ordine neobisnuitd si cu un fast snuit. Ce fel de manifestare era aceasta ? ‘oare o manifestare a slavei desarte sia vani- dupa obiceiul si in dubul lumii? Nu, acest fu- vera o manifestare inaltd si dezinteresata de con- "int Fata de tot ce este frumos. Din cauza fapta stitea alituri de neagonisire, luxul ca- ‘© nevointa aspri si, prin urmare, prea cuvio- bekeprgircent Sasnie ips ote , de care inima lui nu era legati, si s-a de- -numai pentru ceea ce era cu adevarat frumos. luctu intr-adevar frumos este Dumnezeu ® ea vietil crestine ni se di de catre implini- ‘lor evanghelice, insojiti de lepidarea Este limpede ci injelepeiunea lumeasca, “are inceputul su in céderea omului, mu n poate si participe la opera de innoire a camenilor realizata de citre Rascumparator. Daca in luerarea mantuirii oamenilor, in lucrarea Tui Dumnezeu noi vom amesteca principiul nostru distrugitor, duhul nostru de trufie si de vrdjimsie impotriva lui Dum- nezeu, el va deveni o piedicd mare in aceasta lu- ¢rare, daci nu va fi supus in felul cel mai hotirat injelepciunii lui Dumnezeu (¢ p. 14 £5) ® 4. Cunostinjele pe care i le da Egipteanul erau ago- nisite prin implinirea poruncilor evanghelice, Aces- te cunostinte se’aduna in suflet si au in el o dovadi netigiduit de mate; ele se prezinta ca 0 noutate iz- Ditoare celui ce a fost invajat dupa stihiile naturii, celii ce a primit toate cunostintele sale din afar, celui lipsit de 0 dreapta privire de sine, care ni se descoperi numai in lumina invaxiturii lui Hiristos. Fericit este avva Arsenie, care a cinstit in felul cuve- nit injelepciunea, ce s-a coborat de sus citre oa- ‘meni si si-a umilit in fafa ei intelepciunea ce s-a ivit din ciderea oamenilor. Multi, foarte multi au prefe- rato pe a doua celei dintai si s-au pierdut pe sine si pe adeptii lor, inliturdind de la ei lumina lui Hristos si rimanand cu lumina proprie (¢f p. 15, $6). : ® 5. Lucrarea launtrica este acelasi Inert cu tucrarea duhovniceascd. Ea se aledtuieste din rugiciunea 12 facut cu gura sau cu mintea, din plansul.ini- in amintirea mori, din prihiinirea sa (si te oci- Hine), in Fecupoagterea si martes pe enici sale si din alte lucruri aseménatoare, lu- é.de nevoitor inlauntrul sufletului, in. sine insusi @ Yorba din céa mai inalté nevointa pustniceas- adevarata nevointa si tragi harul lui Dumnezeu si, primindu-l, sa-1 men- Fin sine printr-o nevoing adevarati. Cei ce sau Ta lenevie si nepisare dupa primirea harului, | pierdut (ofp. 15, $10). Cand un sihastru igi va insugi lucrarea, care va Inge in el o necesitate de nelipsit, atunci el nu va ‘avea puting de a trece Ia o alti lucrare, desi sti noua lucrare ar avea meritul ei duhovni- ‘a unei lucrari insusite ar fi la fel cu a Viet Gf p. 15, $13): ® Sa sa vindece o judecati dupa tp despre fapia, barbat duhovnicesc, fapti care putea si park strigitoare a poruncii lui Dumnezeu de~ ostea faja. de aproapele, Sfantul Arsenic a 13 descoperit taina comportarii sale fata de vizitatorii pe care nu i-a primit, precum si descoperirea Dum- nezeiasel pe care a avut-o si din care’a iesit la iveald si 0 astfel de implinire a poruncii, de care rau in stare nuaiai purtitorii de Duh (op. 20, $20. ® 9. Astfel a fost marturia ui Dumnezeu despre un si- hastru intr-adevar insingurat (¢/ p. 22 £38), ® 20, lati un niijloc, dat noud din vistieria priceperii duhovnicesti, care ne arata ci la temelia curviei se afla_mandria. Adam cand’ a vrut sa fie Ia fel ca jezeu si sia ardtat aceasti dorint’ prin fapta sica plerdut simtirea duhovniceasea a neprihdnirii, a cazut la simtirea trupeasca a poftei de femcie si Prin aceasta pofta s-a aliturat, dobitoacclor celor neintelegitoare si s-a aseminat lor (fp. 27, $21). @ IL. Prin aceste cuvinte se arata cat de sirguincios se pizeau pe sine de molima picatului sihastrii cei adeviirati si cat de mult se temeau ci de ea. Molima este ingrovitoare! Cand otrava picatului, chiar in- tro misura cit’ de micl, va patrunde in vasul cel iu af Sfintului Duh si se va impristia in el, va pro- “u nimicire: si 0 prefacere inspaimantatoare. use de molina paeatula intra chip att de si de hotirat, jenfind totul pentru a pastra in . sfinti pasinti indeplinese intocmaipo- paului, care cere si tiem mina si si em ochiul cind ne: smintesc:.Povestirea-de la yarati. de-asijderea felul lor de-viepuire, care deloc clatinat de socotinjele omenesti, ci‘in si indeplineasca voia lui Dum- ie numai pe placul Su (fp. 27,523) ® Duie tinut cont cat de greu se putea gsi din Iris seancul pustului 6 usealtd necesaa pentns lie (lueru manual), care ficea parte si din fade chile stotodatl era si singurul miloc “intrejinere. Numai findnd seama de acest lu m pretui in modul cuvenit fapta bitrinului, ‘era atit de atent fari de sine $i tinea asa de ‘fa linigtirea sa. © ee a Agathon, desi © viata de linistire, prefera a jot despre dragostea fati de aproapele, ase- ‘cuviosului Moise Maurul si cu totul altfel de ea cuviosil Arsen cel Mate, ae intrunit in drigostea de Dumnezeu si ‘aproapele si a ridicat-o pe aceasta dea doua nea unei nevoin{e tainice, mai presus de le sivarsite prin mijlocirea trupulut (ot p. 27,525). 15 13. Este limpede ci Uuntui vesmant strani bitea in ochii tuturor; gandul de a’duce un anumit fel de viawi, care ar fi atras atentia multora, era pus jin mintea nevoitorului de pirerea de sine, neprice- put deel. Cuviosul Ammona I-a jinvatat nevointa ‘smereniei, singurul lucrw bineplacut de Dumnezeu, singurul in stare sa atragi mila si harul iui Dumne- 2eu ciitre nevoitor (op. 25 £4). @ 14. O astfel de stare vine in suflet de la luarea-amin- te necurmatd, de la plansul pentru pacatele sale si de la lucrarea rugiciunii pline de har din minte. ea ‘rea es ‘imbelsugate a lui a sine si fata de omenirea intreaga Gp. 30, $8) : ® 15. Avva Ammona s-a abiitut de Ja lucratea pe care © cerea rivna trupeasc’ a invinuitorilor si totodata a actionat moralmente si asupra fetei, aratindu-i o ‘indurare neasteptatd si amintindu-i astfel cai de aproape de ea este moartea. O inima muiata de du- rere si amintindu-si de moare este in stare si se Pockiasca (ef p. 31, 610) : ®@ 16. Multi dintre monahii acelor timpuri, din pricina interpretirii gresite pe care o dideau feluritelor lo- 16 ‘din Sfinta Scripturd, au/cizut irt eresuti: Lamu- ‘Scripturii ni se cruieste de harul lui Dumne- “Monahul care nu are acest tar si tinde 81a sci Scripturile din de sine si face vinovat inaintea Sfantului Dub care a Scriptura; pentru indrazneala sa, el este radi dulurlor celor taleure a Scripturitor pro si apostolesti au risdrit toate eresurile $1 ‘schismele. ovestires din urma vorbeste de un Ammun de iu, nu de acela care a vorbit cu Antonie cel | povestirile despre Ammun sa si urmi- stire despre muntele Nitriei, In aceast pus- @ locuiau ca la cinci mii de monahi. Bi duceau iti felurité, dupa vointa si puterile fiecaruia. ‘dintre i locuiau singuri, insingurat, altit cite tre alfi, intrun numdir si:mai mare, aleatu- ‘chinovii, ©’ asifel de viefuire feluriti, satisf3- vointa liberi si aptitudinile fiecaraia, foatte joa It spores duhovniceat a monahilor @. ® Pimen cel Mare si-2 petrecut viata intr-o obste alcituita numai din frati buni. Petrecand me- ei, el se insingura in sine si a ajuns la sire printr-o trezvie crescanda, inlaturand icile care i-ar fi putut stingheri lucrarea. foarte bun pentra 2 pazi pacea’si linistea imii precum si a rugiciunii mingii nedespanite de 7 aceasta ne da Sfantul Apostol Pavel: Purtati sarcini- Je unul altuia, zice el, si aga veti implini legea lui Hristos (Gal, 6,2): Oamenii se arunc’ mai mult spre alte stiri, potrivnice acesteia: ei pretind de la aproa- pele staruint si desivarsice in. virute, improprii $1 i pentru om, iar despre: propria virtute au o injelegere destul'de slab, iar uneori chiar perversi-O astfel de nizuinta fra judecatd nu ingi- lie iim tse afunde in privien Kunci sme- renia cea adevarati, din care decurg nugiciunea min- 1 si linistea inimii © astfel de nizuint Hird socoteala {ine ininta intr-o tulburare continua $i aduce minjii o muhime de ginduri si visiri Riri rost; .purtati satci- nile unul altuia si asa veti implini legea Tai Hristos’. in pustiul larg al Schitulvi existau diferite felusi de vietuire monabalt ‘Acolo era si chinovi si viakt in doi sau (rei — numiti cale imparateasca, si sihas- trie. — adica viata in singurdtate, Din povestrile 1- mase Pimen cel Mare, se vede ci el intrecea pe (oti cu sporirea , ci pentru indru- marea duhovniceascd se-adunau la el monahi, desi el, din smeriti cugetare, intru toate didea intdiewte fratelui siu mai mare: Avva Anuv, Povestirile aces- tea ne releva faptul ci Pimen cu timpul a ajuns in fruntea obstii sale, probabil dup’ moartea lui Anuv. In aceste povestiri chilia lui Pimen cel Mare este aumiti uncori monastire, cum in general se aumea orice locuinta insingurata (ofp. 34,90. ® 18. In acele vremuri Sfantul Botez era primit Ia. 0 ‘virstd mai inaintata (of p35, $2). 18 ftatea acestor vorbe este la fel cti cea a in §1. Ambele vorbe aratd omorirea de- earsita fata de toate si pardsirea tuturor grijlor, ide grija mantuirii, Monahul se ridic& la o ast- de stare prin credinta,’Numai dintr-o astfel de poate si tind’ in intregime citre Domnul, prin ciunea minjii; numai intr-o astfel de stare rugi- jmea mintii poate si cuprind’3 intreaga flint a mului. Numai atunci-il ridicd ea pe lucratorul sau vacea dragoste de Dumnezeu, care’ este rinduit’ de El ca lege (cf p.36. $2, Avwa Alonie), "i -O povat’ foarte folositoare. In chinovii se nasc ‘iri din asemiinarea sa cu alti. Fratelui meu i ‘dat cutare Iucru: de ce nu mi sa dat un astfel “de lucru si mie? zice monahul neiscusit si izgoneste jeea din inima sa. Ca si scipim de ingelarea de gine $i de tulburarea sufleteasca, care ne vin in ur ‘asemAnarii cu alti, trebuie meteu si né peizim in de 2 cugeta adus nou de smerenie, iar pentru trebuie si veghezi mereu asupra ta si si i adunat in sine, iar pentru ca si ajungi Ia ita este nevoie sd pistrezi ticerea (Cf p. 42, $10). : ® 19. 21. Nevoinja Jui Awa Visarion face parte din felu- tile exceptionale de nevoingi, la lucrarea cirora sunt scosi din Pronia lui Dumnezeu foarte putini ‘oameni. Urmarea lor din capul cuiva, fara o chema- te deosebiti din partea lui Dumnezeu, este oprith Op 2512) 22, Astfel este starea celui ce si-a agezat in suflet fu- area mintii, umbriti de harvl lui Dumnezeu. Ba nu inceteazi a lucra in vasul Sau la orice ocupatie din ‘afard si pazeste mintea intru libetatea duhovniceas- cl. Dimpotriva, mintea care nu a cipatat aceasta li- bertate nu poate si nu fie momiti de sclipirea lucru- rilor celor mai marunte, Cei care nu au cipatat liber- tatea Duhului, webuie si pazeasci o neagonisize cat ‘mai strictd, ca si fie paziti de impatimize (cf. p. 48,65). ®@ 23. In paza inimii de cugetele cele picitoase se cu- Prinde pricina cea de capetenie si miczul mantuiri (945 di Gero 24, Sporirea batranului tn fucrarea duhowniceasca era astfel, incat el cu mintea petrecea necurmat in ci- ‘mara iniini; lao astfel de desivarsire el tindea sé-1 tidice si pe ucenicul su. Indrumarea de citre un 20 puirator de Duh este asade important, parinii sfatuiesc pe monahul ineepator sa Piala untei pustictati duct in'aceasta pict este un povituitor — purtitor Duh (gp. 50.55) ®@ nitru Alexandrovici (al lui Alexandra) Sepe- , al cirui trup se afid inmormAntat in biserica sului Serghie din Sihastria Sfantul Serghie de gi S. Petersburg, spunea despre sine egumenu- | acestei sihdstri, ‘Arhimandritul Ignatie, urmitoa- BI invita la Liceul Militar. Odata, in Postul are, cAnd elevii se impirtiyeau, tindrul Sepelev ‘exprimat colegului siu_neinctederea fermi cl 1 Potir s-ar afla Trupul $i Sangele Domaului Hris- Cind i's-au dat Sfintele Taine, el a simpit ci in lui se afld carne. Groaza La cuprins pe tanar, | stdtea ingrozit, neavand puterea si inghita pirti- . Preotul, observind schimbarea lui, -a porun- bit SA intre in altar. Acolo, cu pirticica in guri gi turisindu-si pacatul, Sepelev si-a venit in fire si inghitit Sfintele Taine (ef p. 51, $7, rol, 3 apni) ® vl Epifanie, inainte de ridicarea sa in treap- cop, a intemeiat in Palestina o méndstire ‘egumentl ei. Cu toate ci minastirea era in Pustiulti, o multime de vizitatori de pretu- ‘se aduna acolo. Ei erau atrasi'de darul im- a belsugat al fucerii de minuni si de celelake danusi duhoynicesti cu care Dumnezeu a binevoit a impo- obi pe plicutul Siu. Acest lucru adesea il Ficea pe Epifanic si fugi din minastirea sa si chiar pentru tun timp indelungar. intr-o astfel de calitorie, el a EE die Ge fara Ia Spiggnon any Conmants| sq din insula Cipru. Acolo, 1 aceasti vreme, soborul episcopilor se ocupa cu alegerea episcopului aces- tei cetiti sidupa descoperirea de: sus a hirotonisit pe Epifanie ca arhiepiscop val Constantei sil, in- tregii insule 2 Ciprului (op. 65,537 @ 27. Astfel eray exprimate nojiunile si simpamintele ce se misteau de la. rinduiala din chilie care se B- cea ay pricepere duhovniceasci si mai ales cu scop duhovnloese Vf 1.66. #8) ® 28. Sfintii P2ringi, indemnandu-ne si ne aducem aminte de lucrurile lumii nevazute, ne opreau sa ni Je inchipuim in minte prin imaginatie; lucrurile acestea nu sunt deloc asa’ cum sunt inchipuite de imaginatia omului trupese si patimas. A da frau li- ber imaginatiei este o us spre fara minciunii — aceasté conditie necesara si inceput al pierzaniei pcemeaiimeip ies eccma tenga a de la adevir gi o ingelare de sine de bund-voie. cand ne dau navala cugetele de curvie, cand "H ii ne silese si ne pecetluiasca pe noi cu chi- Patimase, se ingiduie sane inchipuim mun- -groziville iadului: intunericul vesnic, tacerea ‘Yesnic’ si vaiete vegnice firs rod, focul ghe- i, in.cate ca intr-o mafé)se ineacd pcatosii. Prin chipuirea groziviilor iadului cu putere se sterg cele patimage (fp. 77, 61, aina uagrt) mai si. vatime sporirea duhovniceasc’, ci si-ti € $1 posibilitatea de a ajunge la ea (¢.p.73. 51) foarte de folos pentru invatatura paza mo- sfinti si incercati fata de aratarile simjite din -duburilor, Pustarea lor cea cu bund. pricepe- de acestea este cu fotul opus purtiri ce a ignorantei neiscusite. Ignoranta si neis- fa orbesc, si ele pripit se incred in orice arata- ‘curiozitate si cu sete cauta aratarea duhurilor mniunea cu ele, spre o Vitimare inevitabila, adesea cu nepiiting’ de vindecat, $i pen” ei ce prin harul lui Dumnezeu au facut cunos- 1 lumea duhurilor, lumea aceasta este att de ita $i Injeleasd, cd cea mai mare pazd ‘de/aritarile venite de acolo este necesari chiar -sfintii- lui Dumnezeu. Haru! lui Dumnezeu B ne da cunostiniele: trebuincioase mantuirii noastre, iar nu pe acelea pe care le cauti sile cere: curiozita- tea vanitoasa 5i cu slava desarti a lumii. p.73.59) ® 31. Din multe documente ale monahismului din primele veacuri se vede ci. monahii stiteau la rugi- Ciune, in singuritatea chiliei, cu mainile ridicate. Astfel se rugau cuviosii Pahomie cel Mare, Sisoe cel Mare; probabil astfel se rugau foarte multi; asa sfatuieste sine rugim la navalirea. cugetelor toase Sfantul loan Scirarul. Q asemenea pozitie.a trupului ajuta si suflctul si ajungi intr-o astfel de stare: Si se inalje spre cele de sus. insi trebuie si ne ferim sa intindem méinile prea tare si si le ridi- ‘cm ct mai sus, ca si nu ajungem in stare de fier- a si de extaz, de la care este numai un pas and la Taselare de sine’ si/amdgire driceascl. Mai- nile trebuie intinse moderat, ca dubul si rimana in liniste, smerenie si umilinta; trebuie sa dim trupu- Jui pozitia celui atamnat pe cruce, iar nu pozitia ce- lui ce zboarit spre cer. Capul sf fie plecat in jos, iar mainile ridicate Ce p24, 52. @ 32. Staretul. plin de intelepciune duhovniceasca si de dar sa. ingrijit sa pastreze. pentru Zaharia teme- lia pe care se zidise sporirea lui duhovniceasca. De la adevirata ascultare se naste si'adevirata smere- 24 rata smerenie, este umbritd de mila, lui De Ja o-ascultare gresita si pe placul or se naste o smerenie fals’, care. depar- ‘om de la darurile lui Dumnezeu, facandu-1 i (B85. @ 1 isaia spunea: dorinta de a invata pe alti, ‘ai recunoscut cX nu esti in stare si faci , poate fi pricind, pentru ciderea sufletului. Sunt indrumati de parerea de sine si doresc dice pe aproapele lor la starea de neprihanire, sufletul intr-o stare nenorocité. 54 stil cl ind pe aproapele tu sf faci una sau alta, tu ‘ca si cu o uneah cu care ii dirdmi casa ta, end si o zidesti pe cea.a aproapelui. Tuer nu se referi la preoti, care au dato- juiasci pe cei de aproape, nici la mona fi, a Glror nevointi este umbriti de -haral ezeu si care prin orinduirile monahale mnati de a sfatui pe incepatori. Aceasta {se referi Ia monahii care sunt ispititi de ssine si de o:ravnd care ined nu este curati= ea trupeasci (fp. 84,69). ® ‘a ziv:si- urdsti toate cele lumesti si irupului, pentru ci acestea te fac vrai- ‘ui Dumnezeu, Dup3 cum un ostas se lupta 25 neinvins sii ripeste aptirudinea de. simtiri i: Acela care isi face trupul usor prin ‘si priveghere, ii procufa prin aceasta ‘trainica sdnatate si face in stare si pri- ‘$i Si/pistreze in sine migcarile duhovni- ec licrarea Sfantului Dub (ef p.89, $78). soe cel ce petrece intru linistire si ipi plinge sale'nu mai trebuie, parisind chilia si lucra- Selinfei, si cerceteze pe cei bolnavi, pe cei in- temnitd g.a.m.d. (¢f-p. 89, $11, Teodor al Ferme’). @ erea celor Dumnezeiesti se naste de la rugi- eu luare-aminte, mai ales de la cea lucrata, ea (of p93, Ava Theona). eu potrivnicul sau, asa si not trebuie sine lupeim cu trupul, far al isa si se moleseasca gi si sli- beasca din pricina odihnei peste misura. ‘Trupul molesit prin odihna si hrana peste misu- 14 ajunge molatic si lenes si capt numai simiri trupesti. El comunici aceste simtiri si moleseste ini- ma. Pofta trupeasca $i mania se intiresc in chip ne- obisnuit intr-un astiel de trup si intr-o astfel de inima. Cand aceste patimi se pun in migcare, apoi lucrarea lor este asa de putemnicd, ci mintea nu Poate nici si le infraneze, nici s se impotriveasc’: ea (mintea) este doboratd $i trata de cle (of p85, $1) ® 35. Odata am cercetat pe avva cand era bolnav. Lam aflat suferind foarte mult de boala. El vizind intristarea mea, provocati de boala lui grea, mi-a zis: Chinuit de astfel de boali, eu: mi-am adus aminte de amarul ceas al mortii. Aceasta amintire a: fi fost straina de mine daci trupul meu ar fi fost sa nitos. Propriu-zis, sindtatea trupului nu aduce nici tun folos: cdutand s& se mentina pe sine, ea (sinata- tea) ajunge vrajmasul lui Dumnezeu. Pomul udai zilnic nu se va usca, ci'ya aduce rodul cuvenit. In- tristarea din cauza durerilor wupului este un ajutor de a pizi poruncile lui Dumnezeu. Nevoitorul trebuie si-si mentind singtatea si pu- terile trepului in asa masura, ca trupul $3 poati su Jui Dumnezeu, O dezvoltare peste masura a sini 4ii si corpolentei il aduce la o stare grea a trupului, afata in el instinetele si pornirile animalice cu o pu: 26 el monshii din vechime se’ pizeau si nu fie ti (of p. 101, $23, Sfantul Joan Colov). ®@ pnea despre avva loan: Dupa ce se inor- _seceris, se ducea i pentru {Si povliuire; pe utmd se indelemicea cu a camtarea de psalmi si numai dupa aceea trecea la fugiciune.' © astfel de continuitate in indeletniciri ra socotita de e} trebuincioasi. pentru a-sii aduce mintea in starea in care se afla pana a nu iesi din chilie, Acela care ate rugiciunea mintii trebuie ‘weptat si revind la ea, dupa ce i se va intampla si fie risipita (fp. 103,33). 40. Conditia care este propusi in Evanghelie si in scrierile Parintilor, conditia cand se primeste poca inga si celui ce se pociieste i se di jertare, este re- peta sf alek Conditia eficactatt pocdiniel este ca el care se pociieste si piriseasca picatele cele de moarte si si nu mai cad& in ele (fp. 104, $43). S ® 4. Un astfel de mod de a lucra nu trebuie sa fie ‘ingaduit din pricina lipsei de sporire la pavaquitori ‘si din pricina lipsei de bunavoingd la cei ce intra in ie, SA cinstim, printr-o cont plind de evlavie libertatea a de lucra la cdlugirii din vechi- me, care s-a nascut din sporirea cea mare! Si-i cin- stim cu evlavioasi ferire de a-i urma, socotindu-ne nevrednici (¢f p. 170, 6 121, $5). ® “42. Adumbrivea haricd a rugiciunii mini, cand mo- nahul incepe sa simta adierea unei linisti neobisnu- of AU trebulie sa se opresci Ia ea; cu ajutorul biel trebvie si tind la o mai maze sporie, ‘are margini. Rugiciunea mintii este i i celui cerese: in acest locas sunt cimari “numds; dupa cimdrile frumoase si mari ur- Shai mari si mai frumoase (¢f.p. 114,57) ® ii isihasti din vechime, pizind linistirea fi cu toatl stiruinta, ‘se fereau foarte mule tate, de orice stiinta de prisos, care ar-fi ca linistea inimii si sd intrerupa vorbirea ei cu Dumnezeu. Acestui lucra trebuie si-i ur- noi, cAlugirii timpurilor din urma, dup pu- site, ca Si cipitim posibilitatea de a ne ‘cat de putin in sine pentru rugiciunea ical avvet Filimon, mere babancn povestit: cand plecam din ehilie la vreo ire, avva niciodatd nu md intreba: unde. si d ce tc duci? larasi, cind veneam, niciodata fntreba: unde ai fost si ce ai fcut? Odata la Alexandria dupa treburile ministici, ‘m-am dus la Constantinopol, pentru nevo- ci si am inceput sa cercetez pe fratil evlas iarisi m-am intors la Alexandria, fard si re slyjitorului lui-Dumnezeu, Petrecand Ja Alexandria, m-am inapoiat la el la jem, s-a bucurat, m-a salutat si fa- 28 2 ) mancat cate o felic de paine. lati) cilugarii evarati, care. postesc intru curitia. inimii: invi- “numele lui Dumnezeu, au mancat-mai mult “fi dorit si mindnce (cf p:120, 3). ® din Egipt intrebuintay. pine uscata, eee ie aun eeaen (Sfantul Sirul, Cuv. 55); prin aceasta se explica ospata- Proaspith (ef p.120, 6. ® iwantul despre avvz Filimon se pomeneste layra lui Toan. Colov, ce era in Scytia. In lavri de obicei viefuiau cei mai linistiti Gsi- petreceau si monahi incepitori, care se on linistire,, dupd. cum se vede din ‘Arsenic cel Mare (of.p.121, 49. ® cum nu toti calugarii incepatori, au ace- a duhului, nefiind toti invajati cu bunele -si randuielile monahicesti, Ja fel nu toti Vin-acceasi misuri desivarsire si iscusin- batranilor nu este. parul cel cérunt, ci turii-din anit incepatoriei, roadele os- ‘Cistigate in viequire. Ceea ce nu ai adunat 31 cand rugiciune a sezut, ins’ nuim-a intrebat'de ni- mic: pentru c& el cu mintea petrecea in vederea cea duhovnicease’, care inalta si in care mereu fl tine, pe cel c& se linisteste Intr-adevar, rugiciunea mintii (fp. 112, $9) 44, Intamplarea aceasta arati cat de’ primejdiva este judecarea cea cu minte usoari si osindirea ce- lor de aproape, cand privim lucrarea lor in chip su- erficial, cnd 'vedem lucrurile maj mult prin pris- ma striciciunii noaste proprii. Osindind din prici- na aparenjelor un ticilos, este foarte usor s8 osin- desti si pe unul sfant si-drept. La aceasta au fost su- pusi multi, care aw uitat porunca Domnului, Care ‘esa poruncit 0 cercetare aminuntita si sirguincioa- si inainte de’a osindi (Mat. 23, 23); Care ne-a po- funcit sa judecim oamenii dupa roadele lor (Mat. 7, 20), iar nu'dupa aparente, Care ne-a oprit si decim dup infitisare, dupa o privire superficial nu judecati dupa infatisire, ci judécati judeeata cea dreapta oan 7, 24) (fp. 126 $1). ® 45. Un fate a adus ‘in chilia'sa paine proaspiti si a ‘chemat pe batrani la priinz. Mincand cite o felie de pling, ef s-au opfit. Fratele cunoscind infrinarea lor cea mare, i inceput sii roage cu smerenie, zicand pentru Dumnezeu méncati astazi de vi Siturati. Si ei 30 drumare cuvenita; sau se sileste’si-i Wajutorel povetelor date de acesti batcini in e, in_neputinga sufletulul, in descurajarea wre de moarte. Dorind si dau o dovadi eplitirea cuvintclor mele, voi expune in fata Pe scurt o intimplare care nu s-a petrecut demult. La un bitrin oarecare. bine cunos- @ venit un cilugar tanar, foarte: ravnitor cu gindul dea spori sia’ se vindeca. Cu Sisi osindeasca. Pentna a judeca pacatele omenesti sunt alte slujiti; slujirea celui ce se linisteste este plansul in fata lui Dumnezeu si mijlocirea peatra picatele si neputintele sale, pentru neputintele si picatcle intregii omeniri. Pana cand inima celui ce se linisteste nu va scipa de osinditea aproapelui, pana cand el nw se va scufunda in bunitate si nu se va imbrica in ex (Col. 3, 12), ea nu va putea si scape de impietrire si sa ‘in umilint’, prin setae bins tone giounie ce vin de ln duc (fp. 179, $100). 62, Astfel este lucrarea minji: prin ea se Inresc tez via si privirea inklunitrul sau si, in sfargit, ajange Ia o astfel de treapt, cind nu mai simte nimic din cele materiale ce-| inconjura. El, auzind, nu aude si va: Zand, nu vede ce se face in jurul sau (ep. 189, s107. ® 63. Astfel este lucrarea rugiciunii_minjii: ea, um- plindu-I pe om, impiedica sa intre in el toate cuge- tele-cele pacatoase. lar cind mintea nevoitorului slabeste si cade in trindavie, atunci cugetele paci- toase intrd lesne, fl inving sil momesc pe nevoitor Pentru aceasta un nevoitor al rugiciunit mini tre: buie si-si pizeasci mintea si fie treazi si veghetou 6 ‘si ingiduie nimic din ce i-ar slabi mintea, ‘multi, nici griji multa, nici raspandire, , nici prisos de mineare, biuturd, somn @ atentie la lucririle camenilor si ale lumii (fp. 181, 9211) b indrumarea lui avva Apollo isi petreceau de cilugari in Egiptul de Sus o obste de vreo fraji. Dintre ei vreo 500 de barbati ajunse- esSvarsirea crestin’ si erau in stare si faca “Minunata priveliste cra aceasta fratime. Vie- ir-Un pustiu silbatic, ei petreceau intr-o ast- Veselie, care nu poate fi vizuté niciodata ceilalii locuitori ai pimantului, Aceast’ vese- vate fi aseminatd cu nici o veselie de pe Printre ci nimeni nu era trist. Avva Apollo, edea pe cineva tulburat, de indata il inireba ina tulburarii si fiecdruia ii vadea tainele El zicea: nu trebuie si fie tulburat acela harizit si capete imparatia cerurilor. $a fie j clinii! si planga iudeli! Si boceasca pa- far dreptii si se veseleasci! Cei ce se gan- |. sporire a lucrurilor pimantesti se inve- de-aceste ginduri: deci, cum si nu ne inve- care ne-am tnvrednicit si cipatim bunu- (eaest!? Apostolul ne porunceste: Purirea neincetat si vi rugati, pentru toate eras 161 | Apollo defaimi tulburarea produsi de du- ‘ecurate, acea tulburare care este un a 4 — sunt dulei pentru sullet si hrinesc trupul. Sfantul Isaac: Sirul numeste cugetele si din care se revarsa aceste lacrimi si de ‘sunt insotite, un. pamant al bucuriei, Ele Ghiar trapul de dinafara al fetei omenesti. evoitorul in lacrimile mingiierii, in lacrimile dovada milei Jui Dumnezeu, prin lacrimi- de pocainti pentru. pacate, prin lacrimi de € pentru pacttosenia sa, pentru ciderea iu robirea sa. duhurilor celor lepidate de la iui Dumnezeu si unirea cu ele, pentru instr ea de Dumnezeu, pentru faptul ci s-a sat s de. vrijmdsie fata de Dumnezeu (Cuv. 21 al i Petru Damaschin) (of p. 185, $140. ® st mijloc de lupti impotriva gindurilor pa- este foarte ee poate fi intrebuintat i monahul se afld singur in chilie. Acest mijloc j multi sporire I-a intrebuintat cuvioasa Maria pleanca (op. 185.5149). ®@ esta este rodul: Iucrarii mintii, Ba vindeca ‘u incetul molima picitoasa din inima, se gi felul nostru de a ne purta cu lucrurile si rile c¢ ne ies in cale, Inima incepe sale pe toate din smerenia ‘si bundtatea sa, darea de sine, din omorarea sa pentru Iu- m viata sa cea intru Dumnezeu (fp. 186, $155) 49 semn sigur al lucrarii acestor duburi asupra sufletu- lui; se.defaima intristarea lumii acesteia, care se naste dintr-o cugetare trupeasc’. si din necredin}a, care naste trindavie si, printr-o lucrare mai inde- lungata si permanenta, chiar deznidejde, aceasta moarte a sufletului Intristarea cea vatimdtoare $i pierzitoare pentru suflet nu trebuie amestecat cu intristarea cea dupa Dumnezeu, folositoare pentru suflet, care este o pricina de pociingi neschimbati spre mintuire (2 Cor. 7, 10), care este pricina daruirii bucuriei celei duhovnicesti de catre Dumnezet, si este unité cu aceasti’ bucuric. Sfintii Pirinti numese’o astfel'de stafe a duhulvi nostru:bucurie-intristare, ‘sau plans Mcdtor de bucutie (Scara, cuv. 7). Lacrimile: care ‘curg in aceasta stare acluc inimii o negrlitd liniste si mingdiere ( p. 182, 5122), ® 65. Foane iubit era plansul pentru avva Pimen! Piansul la, inceput curata de pacate, pe urma jince- pe sé-l ripeascd pe cel curitat la vederi duhovni- cesti, schimbandu-i mintea, transformandu-i. simti- rile sufletesti si trupesti printr-o schimbare plini de has, care nu poate fi Kimuriti print-o cugetare tru- Peasci sicare este mai presus de toate starile ce ‘osebesc firea noastra cea cizuti. Lacrimile celui ce Se caieste, celui ce aduce pociiinta, clupa ce si-a/cu- noscut pacatele sale, sunt insotite de o amiriciune a inimii, deo lucrare dureroasa asupra trapului ccrimile celui curitat, care aduce pociinta din priso- 48 ® 68. Un frate a intrebat pe avva Pimen despre lucra- rea monahald. Batranul i-a raspuns: Cand ne va cerceta Dumnezeu cu chemarea spre cele vesnice. atunci ce ne va ingrijora ? Fratele a rispuns: Pie le noastre. Batrinul a zis: Deci sa intram in chilille nastics! Insingurindune si ne aducem mine de tele noastre, si Domnul ne va asculta pe noi Pat oe er 69. Pimen cel Mare a zis fratilor sai: Va incredinjez 4 acolo unde il vor arunca pe Satan, acolo ma vor arunca si pe mine. Abeste cuvinte sunt rodul vederii duhovnicesti a duhurilor celor indepinate si a unirii cu ele in care a intrat omul prin caderea sa. Aceasté vedere i-a fost descoperita cuviosului de la o adinea si dreap- 1 privire inlduntrul su, la care a fost ridicat de C ‘vantul lui Dumnezeu prin lucrarea mintii si prin ha- ful lui Dummezeu (f p. 168, $170) @ 70. Aceasti povestire este asezata aici dupa acele Povestiri si graiuri ale cuviosului Pimen, unde este zugrivita omorarea lui fatd de lumea aceasta, care ar parea sirdind cugetiri trupesti si care arati cu seami nevointa duhovniceascd a cuviosului Pi- 50, ‘mari ale harului — agonisita numai rinti, ardtate in Pimen prin puterea im- foe dovereac ct de bincplacute il Dum- erat) starea sufleteasca, asezatca _gindurilor a acestui monah; ele sunt totodata si mar- cat de dreapti si temeinic’ era nevoinja thovniceasc’. Cu atit mai insemnati este nevointi cu cit ea foarte usor poate fi apl- ‘viewuirea monahilor din toate timpurile. O, ne~ jneprefuiti! Nevointa cea mai de seama! Ea 2 Jucrarea monahului fnldunteul siu si prin fn felurite imprejuriri poate deveni 0 pro- de nedespirtit a unui monah ¢¢f p. 189, 5282) ® a intrebat pe avva Pavel: Ce mi se cu- fglndese Unindu-ind in chile? Datinol & s: Eu sunt asemenea unui om care cu 0 po- ‘sa scufundat in mocirlé (baltS) pana ig catre Dumnezeu: Miluieste-mi! Paceste cuvinte se arati lucrarea Iuntrica a Pavel, Ea sa adunat toati into rugiciune Miluieste-ma! Aceasta este expresia plan- ‘sea adancit in suflet. Plansul cand ajunge la e sale nu poate fi imbricat in multe cuvinte, multe, ci se multumeste cu a-si ma: duhovnicesti, cele necuprinse, printr-o june (ef p 200, $2. ® st lsh etincten ne Sn en ee m fel aed lucrai patimii de curvie— sunt plice- ‘cu impresiile lumii acesteia si introduce in tile trupului, osiindirea aproapelui. Cel ce a in irea si distractia, care ii zadamnicesc $i fi s@ faci pe placul:trupului si si osindeasca pe " aproapele castiga puterea de a invinge patima cur- @ cuviosi se temeau sa se arate oa- Viel Cf. p. 208; $6). si se pazeau de slava cea desantd, care este de faptele cele bune flcute la aritare $9. ® 73. Batranul a spus acest lucru din pricind c& lucrarea adeviratd a rugiciunii mintit intotdeauna este inteme- iat pe cea mai adiinca smerenie si decurge din ea. Oricare alti Iucrare 2 rugiciunii mintii este gresiti, duce la amagire de sine sila pierzanie (¢fp. 200, $13) é ® impliniea unor virtuti inalte inainte de i ce nu ai ajuns la o sporire corespur 74, Demonii se silesc si intre in comuniune cu Printre virtuti sunt mame $i fiice; daca ‘omul si si-l supuni nu intotdeauna pap ginduri vi- Htinde si le agoniseascd pe mame inainte de dit pacatoase; ci il indeamna a inceput la actiuni nisi pe fiice, pe acela aceste virtuti il omoa- care mu au nimic rau in sine, adesea chiar bune in Moarte duhovniceasc’, adici nase in el o paren, iar pe urmé, cipatind posibilitatea de 3-1 gre a sufletului Ciesire din minte). Sfingii PX- inrauri pe om si de a pune stipanire asupra lui, i ‘si pirisim aceste viruyi cit mai re- anuncd in firidelegi, care astfel sunt niste urmari alc | tulburarea va spori si se va preface in- ascultarii indemnurilor dricesti de la inceput. Acest (Sfantul Isaac Sirul, Cuv. 72). Este clar lucru ne arata cat de stramta $i cu cate necazun ne 2 bolnavilor dup’ capul tiu, si nu di ‘au sub indrumarea unui povatuitor iscu- jales impicarea celor certati, fiind virruti “se potrivesc deloc monahilor incepatori BME icra pe aceates'‘se cere sporite dit ® sch proprie desnil de msemnata Cet cine este calea si cu cat trezvie trebuie si pisim pe ca (Fp 220,90). ee 53 52. d luxul cu care rau impodobite casele din du, povesteste urmatorul fapt: un filozof ‘a fost invitat in casa uneia dintre somitati- lui. Casa stralucea de marmurd si de alte e; pardoseala era acoperiti cu covoare, Oas- Lintrind in casi, a scuipat pe fata stipanului ‘utr; intrebat de ce a ficut aceastd obra @ rispuns cA a simtit nevoia si scuipe $i, Praxul din casi, nira git alt loc mal posivk [acest Iucru decat fata gazdei (Hrisostom, Ep. catre Rom. Omilia XD (ef p. 248, 925). ® sul si lacrimile le au numai cei ce in i care au in inima simanta (arvuna) indurd- tofi cei de aproape, fara nici o deosebire sD. au luat asupra lof, din ignorantd sau dinteo rival ‘arb, o lucrare inalta si au observat ci ea le depa. geste puterile lor, ca le vatama, trebuie si 0 pari- ‘seasca si si treaci la o vietuire Corespunzatoare pu- terilor si varstei lor duhovnicesti, Uneori nevointa este foarte strilucita, foarte frumoasi, ins’ nu adu- ce mantuire, ci pierzare; alteori insi’ nevoinja este lipsita de frumuseje intr-atat, incat chiar arunci o umbra intunecoasa asupra nevoitorului; insi folosul de la ea este esential si imbelsugat (of p. 241, 2) @ ‘78. Aici este limpede ci suntem invatati la lucrarea ‘mintii, in care cel dintai loc 7 ocupa rugiciunes mintii si plinsul inimii, cand iti aduci aminte de moarte, de judecata lui Dumnezeu, de muncile ves- nice ale iadlului si de fericitea cea vesnicd a raiuhni Of p.244, 510), @ hg 79. Aceast’ povijuire priveste viata panicular a ci- lugarului, iar nu gospodaria manistirilor celor de ob- $C, care tolusi trebuie si satisfaca nevoile ministri, iar nu capricille si slava cea desant (fp. 246 $18) ® 80. Iati.o pilda din care se vad obiceiurile oameni lor culti din vechime. Sfantul loan Gura de Aur 54 ca acel post si acele nevointe duc ‘i se fac pentru a fi aratate oamenilor trufas de a ajunge Ia o stare duhov- alti. Nevointele cele cu bund pricepere nie. Nevointele duc la smerenic cand te cu scop.de poctintl, cu scop de a it Sfingii Paring, care au ajuns la starea mai presus de fire, lucrau si nevointe de fire; in genere, ‘cilugirii din vechi- do.sinatate a tupului care nu se intilnes- ‘erat in stare sf lucreze nevointe mari, Noi 35 ‘Au putemy avea “astfel de nevointe; insi nevointa Pe'misura puterilor noustre, cate si ne infrineze si Si ne domoleasci patimile, este cu putinta si pen- tru noi, O astfel de nevointé anume chiar este o nevoin(4 esentialmente folositoare, esentialmente trebuincioasd (cf p. 264, 3) ® 83. Daca unui frate, care se_inisteste in chilie, va sui la inima un cuvant oarecare, iar fratele, cind in mintea sa acest cuvant, nu-l va putea pit trunde din pricina inaltimii lui si mu va fi invatat de Dumnezeu, apoi se apropie demonii si ristilm ese inaintea celui ce se linisteste injelesul acestui cuvnt, dupa cum vor. © observatie foarte important! Apostolul ne fe Si cugetim mai mult decit ni se cuvine ss cugetm. Calcarea acestei porunci te duce neapirai la riticire, si ritacirea 1a ingimfare si pirere. de sine, in latura demonilor si la supqperea fata de ei Din’ aceasta pricina pentru un calugir este foarte folositor si se lepede de stiintd, care nix este nea pirat trebuincioasi pentru: mantuire, care mgules fe numai setea noastra de cunoastere, care ne abate de la calea cea strimta a smeritei cuigetari la calea cea largi a ingimfarii (¢f p. 274, $10), ® 84, Pilda de lepidate de-sine, infrinare si tirie la cei din vechime (ef p 278. $8). irea poftelor omenesti este astlel, cA tre- fnvatim a le invinge si in amanunte. Cel | obignuit inga poftele cele mirunte le Oli si pe cele mari, Cel binuit de poftele cele ‘neapirat va Bi biruit $i de cele mari, Este (4 si invingi patima poftei, sau patima (pnd nu te vei invita sd invingi toate dorin- prin care, si numai prin el, se indreapta ea vointei (of. p. 281/20). ® gir oarecare locuia in pustiu. El avusese ‘0 cunostin(3, chiar rubedenie, o femeie ta Dupi mai multi ani, ea a aflat despre locul e cilugirul si, indemnati de diavol, s-a stiu si] caute, Aflandu-I, a intrat in chilia punaindu-i ci este rubedenia lui a ramas la eaizut cu’ea in picat. In acelasi pustiu petre- ‘monah, Cu el s-2 petrecut urmatorul lu- di venea timpul prinzului, ulciorul cu apa, Ait pentru baut, se rasturna de la sine a se Virsa. Acest lucru $a repetat cateva i a socotit sa se duca la calugirul cel it mai sus, ca sai spund ce se petrece si cu apa, Pe cale, cand s-a intunecat, el fo capiste veche idoleasea daramata, ca $1 aude c& demonii vorbese intre ei: in ipte, ziceav ei, am aruncat pe cilugirul e 7 : Sort sivarsiti. Incredere in. sine, in nec! Becontree inteli, trebuic sa se teama de ele mai mult Care petrece printre sminteli, In inima poate petrece pe neasteptate ces mat in- si monstruoasi schimbare.Ispitele nu in- | necajeasca chiar pe cel ce zace pe pa fe, ele se indepiirtezi numai cind sufle- trupul (¢ p. 287, $10). ® inlelege 0 thvoire cu ginduile picitoa- fdulcirea cu ele, petrecerea Vos in ce, tr ifea lor cea pe neasteptate, de care i) cirela {se poate impotrivi fiecare ® i entru un rizboi intirit og inat mult noaprea. in aceste coz arte mare folos lumina de la o eat as Fee este si mai bine, de la lumanare. Din istii ce O produce aceasta lumina ¢i i ‘vazului, sufletul scapa bah a a \durilor sia navalirilor fe act dg ae id produsa de aceastl lumina (6f p: 304, £38) Auzind acestea él se mira, Cand $4 luminat, el a ajuns la-chilia cllugirului, pe care ka gisit cufundat intr-o mare intristare $i ‘ca zis ce sii fac? Cand vreau si gust mancarea, ul. care este pentru apa de baut, se’ ipa se vars. Cilugirul cel dintil ba tis. puns: ‘Tu ai venit la mine sf ma intreb! pentru ul. Gionil care se ristoarnd si apa care se vated, iar cu fe fntreb pe tine: Ce si fac? In aceastt ‘noapte am cdzut in curvie. ‘A rispuns calugirul al doilea: Si acest lucrw il stiu: — De unde ai putut afla acest lo ru? — Inurind pe drum, ca si petrec noaptea intro Capiste idoleased, eu ‘am auzit cum demonii vor, de al doilea a inceput si-l roage zicand: Nu. fac acest luctu, frate prea iubit! Dimpotriva, suferind ispita cu ribdare, rimai in locul acesta, Pe femeie 0 Yom alunga: si se duc Ia locul sit Este limped. i ispita a fost pusi la cale de siretenia cea tea » vicleanului diavol: cu atat mai mult trebuie sqgrima) fic! pana la sfarsitul vietit tale, nevoinducte ¢u su $i eu trupul, rugind, cu ajutorul plansului li. untric in inima si al lacrimifor, bunatatea lai Dury nezeu si Mantuitorul. nostru, casi afli indurare tn ziua cea infricosata a marii judecati a lui Dumnezeu Asai! Deci patimile-sunt in noi. Acest lucrs trebnie stiut. Plecand in pustie, noi clacem acolo si Patimile cu noi. In. pustie, neavand hrana, chinuite si domolite de nevointa, ele lucreaz’ mai schimb devin mai rafinate. La cea mai mica lebs. gare de seama, cand vine sminteala, ele lucreazi cu © deosebiti viclenie. Nevoitorul are neapiratd nc 58 89. Multi dintre cei inselati de draci av savarsit cele ‘mai ingrozitoare crime, mai ales ucideri si sinucider! La o inselare driceasea vic PUsi mai mult fupti cu patimile lor, Ins cei care merg du- | patimilor log, eare satisfac cerintele lor, di erau supusi si sunt su: ind incercirile fericite, pe care le capata ‘Insingurati si zivorati (fp 307, $1). invataturile din Evanghelie, ei umbli, adica oP fntr-un intuneric moral care premenge al lin iad, o preinchipuire $i o ar- ‘acest intuneric din uma (ef p. 336, 27). ® 90. Nu tebuie si ne lasim deloc momiti de virt file care sunt infitisate de demoni, oricat de inalte i strilucite ar fi aceste virtuti. Tot ce ni se propune de demoni, trebuie respins Fira nici o exceptie. © . pare’ prea aspriia fost lovirea ca moartea supunere de bunivoie demonilor, chiar Men OS pe eer face in urma invitatici si insistenfel Jor 1! pune po el ae acca La ebiae k ea ace ‘om sub stipanirea lor, il lipseste de libertatea de is fer ste in stare si judece hovniceasci, si-! face 0 uunealta.a lor. B ‘omeneascl, care nu. este in sta neenorocire si ajungi sub stipnirea demonilor ees Te a mura el doseage sti sa i ir it devii unealta lor! O nenorocire care cuprinde lumen Ee che a cecal ae sae i i supuse judecatii i si nu este priceputa de lume (op. 310, $9) Fe ae Pee aati prima Gl Duhului lucra din belgug si evident, pe @ - jor vinovali Inaintea Dubului Sfant erau .“Astfel, dupa povestirle cuviosul 91. Si luim aminte, cum se cuvine, a savna cu care slujitorul lof Du prea tubiti fray ‘ca a vorbit impotriva purtatorului ‘Si-si pistreze in sine virtutea sme: aoe cel Mare, indati a fost supus indrici renici (fp. 333, £22) fio Vil, cap. 27). Pedepsele st bate Iu fexista $i astizi. Insi astazi indclunga ® lui Dumnezeu fati de noi cei neputin- i ne lasi mai mult timp pentru a ne tarea noastra sub indrumarea cuvantului 92. O astfel de luctare a smereniei impottiva manici spre poctint ina daca petrecem fn afftani si riutaqi o simt topi calugirii care due o via ‘si nu ne pocaim, apoi dup acestea nea- (2 cu luare-aminte si dupa poruncile Evangheliei si Of uirma pedeapsa si batdile (cf. p. 356, $9). 0 61 ® 94. Atat de primejdioase sunt pentru un nevoitot slava desarti, clutarea de afi pe placul oamenilor si fiparnicia! Atat de’ slaba este inima omului, cea atinsa de picat (fp. 360, 57). ®@ 95. In Rusia multi dintre Sfinti au purtat verigi (un fel de lanjuri). Pe linga simplitatea sa deosebita $i pe lang predominarea nevoinjelor trupesti in mo- nahismul rus, purtarea yerigilor nu avea insemnata- tea pe care trebuia so aiba in monahismul din ve- chime, Acest monahism se lupta mai ales prin. ne- Voinja'sufleteasca si mai primejdioase pentru acest monahism, mai tarc i] luptau patimile sufletesti, mai ales indljarea mintii. lar copilul indltasii mingil este eresul, aceasta infricogati imbolnavire a agatit care a zguduit Biserica Raséritului si monahismut ei de o mie de ani, Schisma ignorant rusk (a } ati forma pe care a imbricat-o riticirea religioasi 2 omului tus, bizuindu-se pe dezvoltarea intelecty- alf religioasa. Dupa ce au trecut timpurile simplita- til si odati cu tendinta generala dea fi pe placul oamenilor si spre fatétnicie, pirerea cuviosului Apollo capata o semnificatie deosebita (op, 361, 48) ® La sfarsitul secolului al XVilI-lea petrecea in inastirea Valaam un batran, Xenofont, convertit in fiu al Biseticii dintr-un rascolnic (schismatic) in- it si daseail al rascolnicilor, prin vederea pute- ilor ceresti in timpul Dumnezeiestii Liturghii, pe “care o sivirsea in Lavra Nevscaia (din Petersburg) “un ieromonah. Revenind in sinul Biseticii, Xeno- font, ca un mare nevoitor, a plecat spre victuire Ia mindstirea Valaam, Acolo — asemenea altor doi ci- lugiri, despre care vorbeste povestirea, el a ajuns un vizitor permanent al harului lui Dumnezeu in " feloritele lui manifestiri din timpul Dumnezeiestii Liturghii, Odata au venit in mnistirea Valaam si au intrat in bisericd, in timpul slujbei, niste finlandezi luterani, oameni foarte neingrijiti (ca exterior, n tr). Xenofont s-a scandalizat si i-a defaimat in gan- dul stu. Harul de indata s-a ascuns, Batranul a pri ut care este pricina acestui lucru sia inceput sa pocdintd in fata lui Dumnezeu. Peste o lund, fu mai devreme, Xenofont din now a ajuns vizitor ‘al manifestarilor harului Tut Dumnezeu (Manuscri ‘sul mdnistirii Valaam, scris dupa cuvintele Mofont) (of p. 362 53) 97. Un asemenea har a lui Dumnezeu avea Sfantul Simeon cel nebun pentru Hristos: el petrecea in Sdricie si goliciune, dar impirjea celor nevoiasi aur intr-o cantitate insemnati, fri si. primeasci. acest aur de la cineva (Vietile Sfintilor, 21 Tulie). Slujirea calugarulai smintit din povestire ti era incredintata 63 de harul lui Dumnezcu; ea nu era deloc de bunt voie; acest Jucr nici nu se obisnuia prinre cilu- iri, Acest lucru este @ nevointa exceptional, dupa ‘chemare’ si har; el deloc mu poate sluji ¢a pildi de urmat, Cel care nu este chemat la o nevoint’ care iese din comun, este dator si-si duci vietuirea du- Pa rinduielile generale ale cilugiriei (of p. 367,53), ® 98. Sfinta Scriptura numeste iubirea de argint sluji- re la idoli: iubirea de argint muti dragostea inimit Gin, ctedinta $i nidejde) de la Dumnezeu spre bani, face banii Dumnezeu, il nimiceste pe adevaratul Dummezeu pentru om. Cel iubitor de arginti nu are pe Dumnezeu. Dumnezeul unui iubitor de, argingi ‘este capitalul lui. Neagonisirea este unul dintre yo- turile monahale; prin neagonisire si feciorie sau vie duvie nepribanita un monah se deosebeste de un mirean, carc este obligat si pazeascd toate porunci- Jeui Hristos alaturi de monah; lepidarea neagonj. sini este lepidarea monahismului, este calcarea turilor date la intrarea in monahism. Dumnezeu a fAgiduit si-i rasplateasci fiecirui om dupa faptele lui. Acest lucru cu o aniumiti limpezime se impli neste asupra celor iubitori de argint. Ajungand stra- ini pentra Dumnezeu de bunivoie, pentru bani, ¢, rd s&vrea, se despart de idolul lor — capitalul — ‘dupa legea general. 2 mortii, cunoseuta tuturor, ne ‘cunoscuti numai celor iubitori de arginti — adescori Si inainte de mone. Ei tree la vesnicie numai cu deznddejdea, S-a observat ci pe monahii agonisi- 64 tori fi ajunge moartea cea mai rieasteptatd, sau lip- “sindu-i cu torul de pocainti, sau ripindi-i intr-o “astfel de moarte sufleteascd, ci pociinta lor se re- duce numai la linirea moart, superficialé a ‘moara voastri, acolo va fi si inima voastri (Luca 19, 13-14), spre arvuna sigur sau a fericiri voastre vey. fice, sau a nenorocirii voastre. vesnice (¢f p. 372 $7). ® 99. Astfcl era intocmirea crestinilor din primele vea- ‘curi ale crestinismului! Nu numai monahii, ci si cres- tinii care petreceau in lume vietuiaw pentru vesnicie, jar nu pentru timpul de aici; toatd grja lor era in: 6 icea ui Dumnezeu; celor vremel- nice’ si materiale ei le acordau cea ‘mai mica atentic ® 100. Explicajia injelesului in care eri inurebuinjard de Sfinfii Pirint! nevoitori expresia .a uri lumea, afi bate joc de lume", se poate vedea in desctierea Vie- {ii'sfintilor cuviogi Simeon $i loan Cf p: 399, (2). ® 101. 0 ispitd necurioscutd oaménilor rispanditi, cu- foscut? numai monahilor, care duc’6 viatl eu lua- re-amimel’ Mai ales ea este cunoscut’ ‘nevoitorilor ieafe Se indeletncesc ch ugichunies mini Cel mat mnat cuvant, cel tai neinsemnat Iuera din domeniul lumii; vrdjmasi lui Dumnezeu, se intipa- reSc cu tirie in sufletele celor curati; adlesea ‘nu pot fi sterse impresiile lucturilor murdare si pigubitoare nici cu paraie de lacrimi, nici cu nevointi marsgpnici de cunostinjele vaste teologice, nici de timpul in- delungat. Tori cilugarii trebuie si se pazeasci cu sarguintd, dar mai ales cei zivorati i (op 411,25). i ® 102. in. povestire sunt doua imprejuriiri vrednice de (© luare-aminte deosebita: stiruinta de 2 scoate pe 66 gir din’ chilia hii s?/pasirea hui inaihte de vrernie pfe Viata cea insingurata, pentru care ef nu ajunse~ la miaturitate. Asupra’ sihastralui el a lucrat pe far asupra cilugérilor care in viaya ‘de él lucreaza prin ganduri, inst luerarea, in d, esteuna si aceeasl. Ca S31 Scoatt pe sibastr chilie, diavolul 2 intrebuintat otivele’ cele mai wantate; la fel, ca si-1 scoati dif chilie si din ‘in cele mai rele plcaté, oferind nos bineleé din belgug (Cuv. Awa Dorothei, Dit hie):'Cea dintai iesire a sihastrului nw a fost inso- “dé reo nenorocire pentru suflet, ca sd-i ‘arate rile nu sunt vatimdtoare si €a si lipsease’ su- de paza cea mantuitoate perttni suflet; 1a fel fesiri ale monahului din chilie si mandst- ‘uni astfel de purtiri este ascunsi de cel nevazut pentru ochii minti,-ca’ sa se SCI mai usor cu iegitile, mai ales ew hoind- gi cu atdt mai sigur si arunce intreun deze bru sufletesc: Din aceast pricin’, prétitindeni Parinji se ‘intalneste un ‘indems insistent fru monahi ca él si se obisnuiasc’ ‘eu petrece- plini de ribdare ify mindstire si chilie, siin- Se poate Si-gi tempereze $i si-si scurteze irilé in fume; s nu le facd dupa eapul si-capri- or. Spre'o vial insingurata in pustie sau Zivo- init cAlugiri se hovlrau sain urma unel che- din parted lut cane fiind indrumati ‘un povafultor purtator de duh, ‘care i-a socotit in Oe! bef de "vgs I trina Une? pane oF hatice in intocmirea lor sufleteasci. Alegerea unei astfel de vieti dupa capul si voia sa, precum si ale- gerea in urma unui sfat lipsit de infelepeiune sau de bund-credinti, intotdeauna a fost insotiti de ne- norociri, Sihdstria $i zavorirea, chiar cind te chea~ ma Dumnezeu, sunt o nevointd foarte grea, te in- troduc intr-o lupta deschisi cu. duhurile cele rele, insi Dumnezeu, care a chemat pe un temei cunos- cut numai Lui, El insusi il sprijina pe alesul Sau. La parerea ‘de sine, de care. neapirat sunt atinse sufletele celor ce-si aleg singuri aceasta viewuire inalté, mai ales cu. calcarea ascultirii, cu 0 atractie incipayanata si patimasd, ispita diavolului, s-ar pu- tea zice, este chemata, iar ajutorul si sprjinul lui Dumnezeu sunt respinse. Supunindu-te gandurilor de la diavol si voingei lui in sufletul tau, este cu Putinté si-i stai impotriva intr-o lupta. deschisa: daci nu Lai cunoscut pe diavol in gindurile ce ti Je-a adus si in initativa din untrul tau, este cu ne- putinja 52-1 recunosti in-nlucire, efind ti se va ari ‘a. Parinjii au spus hotdrdt cdi linistirea ii omoara pe cei ce n-au ajuns incd la misurile ei (Scara, Cuv, 27), Nenumarate pilde ne dovedesc dreptatea artes. tei hotrari. Ca si le facem cunoscut mai pe scumt prea iubitilor frafi felul de a lucra al diavolului, care lucreazi sub masca bunei-cuviinte toatd viclenia lui cea rea, prin care el ar fi putut insela si pe sfinii lui Dumnezeu, daca nu i-ar fi acoperit dreapta Lui, ci- tim o ispitd care [-a atras pe cuviosul Petru cel din Muntele Athos. Acest mare birbat, care a fost in viata lui cea din lume cipetenie de oaste, a fost chemat la cilugirie prin judecitile cele minunate ale lui Dumnezeu, iar pe ural a fost chemat spre 68 viala’Cea de sihastru in muntele Athos. Inainte de'a incepe aceastd viatd, avea deja darul de a face mi- uni; iar dupa ce a pasit in aceasta viata a avut de suferit o luptd grea cu dracii si din aceasta lupta a binuitor: Dupa toate acestea diavolul a incercat ‘s&-| ingele $i si-l piarda pe acest cuvios in felul ur- mitor: el a luat chipul unuia dintre casnicii lui Pe- tru, care erau pe ling el in viata lui din lume, pe ‘And era cipetenie de osti, si a venit la el. Muntele Athos, acoperit de paduri, strabitut de prapasti, ‘era pe timpul acela nelocuit. Dracul a cizut la pi- cioarele cuviosului, La salutat, pe urma a sezut ldin- ‘gi'el, a inceput sa planga inaintea lui si sf zicd: Noi am auzit, stiptne, c¥ tu ai fost luat in robie, dus in Samara,’ aruncat intr-o temnita intunecoasa, ci in urma rugiciunilor Sfintului Nicolae, te-a sc&pat $i te-a adus in tara grecilor. Noi, casnicii ‘Gi, plingind si bocind, te ciutam pretutindeni, am ‘culteierat multe orase si sate, intreband de tine. Ne- @isindu-te, noi ne-am dedat la rugiciuni stiruitoare $i cu lacrimi citre Sfantul Nicolae, ca si ne desco- Pere noud unde petreci tu, comoara noastri. $i nu @ trecut cu vederea grabnicul ajutator al tuturor, Sfintul Nicolae, rugiciunea noastr’, ci ne-a desco- est nowt torul despre tine. Noi, fobil tai, ne-am urat, iar eu, inaintea tuturor, am venit la tine ‘stipanul meu. Deci vino la casa ta, ca si te vada foi cei ce dorese siti vadi fata ta, si proskivit si fie pentru tine Dumnezeu, cel care te-a'scipat prin minune din robie si lanturi. De linistire nu te ingrij ui 4 © 107. Ca ascultarea cilugirilor din vechime era un "dar minunat al haruiui lui Dumnezeu, iar nu 0 ur- ‘mare a vointei omenesti, este Kimurit in sfaturile “pentru lucrarea cea sufleteasci, despre petrecerea in ascultare la un batran (Ep. Ignatie Branceaninov, " Opere, Vol. V, ed. 1886, cap. 12, Darul monahismu- lui contemporan) (fp. 436, #52) ®@ | 108. Din aceastd povestire se vad: taria trupeasci a cilugirilor din vechime si acea stare duhovniceasca “Ja care ajungeau ei. De astfel de lucruri este in sta- “te si 0 infierbintare trufasa si o ingelare de sine ne- itd. Ble si astdzi se intdlnese ‘numai in Bos Se servi necbieaphe peg apstires in. proptii si amaigirea celor de aproape. Lumii ti acca Iocru, Curatit mal ult Uebule se pa- asc’ cititorii povestiri, care este dati pentru con- lare duhovnicesci si zidirea prin smerenie, dar spre o urmare plind de trufie, nesocotiti si paci- 4S4, nu spre vitdmarea noastr insine (@f p. 441, 1). in se si de ce fel. de lucrare duhovniceasca le cuprinsd mintea, _ Gel dintai, care era si cel mai batrin printre ei, a tis: Fratilor, de cand on inceput si ma linistesc, p rastignit pe deplin pe mine insumi pentro ate faptele de dinafara, aducindu-mi aminte de de Scriptura: si rupem, legaturile lor si sa mde Ja noi jugul lor (Ps, 2, 3). Parcd am zi perete inte mintea mea si lucririle mele de » $i:mi-am zis, mie insumi; dupa cum cel inconjurat de_un zid nu ii vede pe cei,ce aga si tu nu lua aminte la nimic din cele finandu-te pe tine zilnic intra nadejdea gindurile si poftele cele paci- ° de tragere de inima, ca si spre ainul serpilor si scorpiilor. Daca voi simti ca ele risara in inima mea, apoi ma,arunc asupra cu o-vorbire hotaratd si cu manie.le nimicese $i ez, si.ma mAnii asupra trupului si sufletului eu; ca cle si nu fact ceva din,cele nedrepte eerie ‘ngumi in iva aceea ygachune, cad Sandor sgt, pe fafa, mea 79 tre Dumnézeu, ew’ ma intore cu nigaciune catre’fn- keri, Cerand ca si-L roage pe Dumnezeu pentru mi- ‘Ne si pentru intreaga zidire. Implinind acest lucru, eu merg spre adancul iadului si fac ceea ce Riceau iudefi venind la Terusalim, chinuindu-se, vatsind la- ctimi si slobozind vaiete pentra cAderea parintilor lor, asfel si eu, privind eaderea omenin sf ormarle acestei cideri, imi asupresc tmpul meu si plang cu cei ce plat Al patrulea: eu cu intocmied sufletului meu sunt asemenea celui ce gade pe muntele Eleonulul cu Domnul si cu ucenicii Lui, Eu mi-am zis mie in. Sumi: Si nu cunosti pe nimeni cu o cunostinta du- Pa trup, ci fii neincetat eu ucenieli Domnulut si ur- mezi viefuiri lor celei din ceruri; sezi la picioarele Jui Tists, cum a sezut Maria, luand’aminte la cuvin- tele Lui, Fiti desivarsiti, ne zice El nou, precum $i Tatil vostru desdivarsit este (Mat. 5, 40) gi: inva falivva de la Mine, cf bland sunt si smerit cu inima (Mat. 11, 39), Al-cincilea: cu ma uit la Ingert, care se suie si se ‘coboari pentru a chema sufletele din aceasta viata spre vesnicie, si neincetat astept sfarsitul meu, 2i- cand: Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este 4inima mea (Ps. 107, 1). Al saselea: eu mi-am pus drept lege, zilnic; si aud cuvintele Domnului, pe care imi inchipui cd mi le rosteste: nevoiti-vi pentru Mine, $i Bu va voi odihni pe voi; tuptay-va aici putin cu pacatul si veri vedea mantuirea Mea si slava Mea; daca voi M2 iv biti pe Mine, daca voi sunteti fli Mei, apot rugati-va cu rugiciune citre Tatal; dact voi suntet fratii Mei, suferifi ceva pentru Mine, dup cum Eu am suferit 80 “inulté pentra Voi; daca voi sunteti oile Mele, apoi ‘saptelea: cu cu sirguintd ma invat in credinta, de si dragoste si neincetat vorbesc cu mine in- xi despre ele, pentru ca din pricina nadejdit me- “feu si ma bucur, din pricina dragostet si nu batjo- pe nimeni, din pricina credintei s& petrec in ‘AI optulea: in agteptarea diavolului, fe rathowte chutdnd sf inghit pe cineva (1 Pet ‘ma silese s4-1 vid cu ochii sufletului in toate ut si chem pe Domne! Dumnezeu Tatr-ajutor potriva lui, ea nettle diavolul sa rimiind Fard “urmari si el si nu reuseasc’ A facd nimic, mai tem de Dumnezeu. Joules: eu alse Contemplu templul cel d- icesc al virtutilor celor duhovnicesti si nul slavei in mijlocul lor, sae, sind din acest lu, ma fecc eee cee seat ei si fard sa ‘mi Vine In gind zisa Scriptu- EE pos or Lui o vesteste tiria (Ps. 18, 1). Atunci so- ot ce s¢ afl pe pimant drept cenusi si necuri- nul inaintea mea pururea, cici de-a dreapta este ca sf til ma clatin (Ps, 15, 8). Astfel eu 81 Wa despre faptele si.cuvintcle mele. Al unsprezecelea: i alee leacu parca. personific vimutile se co Taine ka doisprezecelea,a, zis: voi, Parintilor, avand i, avand o tuire cereasca, aveli $i ticle erased. rit ‘eti si intelepciune cereasc: Inger! pamantesti si oameni AU voi pacatui, Eu nu sunt vrednic de strile veo. tre sufletesti; oriunde i ul rere pide as clice, eu vid ea pi pale Ss yeea, me Si ma Tnconjaed lin toate, c eu m-am osindit pentru iad, zicandu-mi: x mi: fil-cu aceia cu, care esti vrednic 3 fi, cy care te, vei numasa impreuni dupy lupa un timp ini'lase si cutiose stare celor “n iad pan ceréare.Vad si mated’ cea de foe, ind nenieginita, invaluindu-se gh urland: va- ‘cele de foe, mi se

S-ar putea să vă placă și