Clonarea umana

Clonarea umana este posibila, dar si foarte probabila in viitorul apropiat. Directorul de la
Institutul Roslin din Edinburg, unde a fost creata Dolly, dr. Harry Griffin a tinut sa atraga atentia
comunitatii stiintifice internationale asupra faptului ca experientele de clonare umana presupun o
serie de esecuri inacceptabile, dar inerente unei tehnici aflate la inceputuri: noi nascuti morti,
mortalitate infantila crescuta, aparitia unor neoplazii si riscul imbatranirii precoce. De exemplu, pana
la clonarea reusita a oitei Dolly au existat nu mai putin de 277 de incercari nereusite.
Chiar daca clonarea diferitelor specii de animale s-a perfectionat in ultimii 10 ani, rata de
succes prezentata de catre cercetatori ramane inca sub 5%.
Un aspect foarte important in ceea ce priveste clonarea umana este faptul ca o clona nu
reprezinta o copie xerox a unui individ. O clona este identica unei persoane doar din punct de vedere
genetic. In plus la conturarea personalitatii unui individ contribuie mediul inconjurator si
experientele de viata ale acestuia.
Care sunt scopurile pentru care procesul de clonare este atat de interesant pentru unii, pe langa
evident dorinta de senzational si de celebritate?
In primul rand prin intermediul clonarii umane reproductive s-ar putea produce persoane
frumoase, geniale, cu calitati exceptionale si astfel ni s-ar oferi "sansa" de a deveni o specie perfecta,
ai carei indivizi vor fi copii ale lui Einstein, Beethoven, Shakespeare si Michelangelo.
Dar ne imaginam o astfel de omenire sau ne-am dori sa traim doar printre oameni perfecti?
Prin clonare umana s-ar oferi sansa cuplurilor care se afla in imposibilitatea de a avea copii de a
deveni parinti sau s-ar putea interveni in zestrea genetica a individului pentru a evita combinatiile
genetice "nefericite" intre genele masculine si cele feminine.
In ceea ce priveste clonarea umana terapeutica, scopurile ii sunt mult mai bine definite:
posibilitatea de a vindeca boli grave, precum Alzheimer, Parkinson, sindrom Down sau diabet, pentru
care pana in prezent nu s-a gasit nici o solutie. Un alt scop pentru acest tip de clonare este gasirea de
noi surse de organe sau tesuturi pentru transplant.
Ca orice alta tehnica, clonarea are si ea limite. Este imposibila obtinerea de clone identice,
"exacte". Identitatea materialului genetic dintre cel clonat si clona sa este de 99,7%, restul pana la
100% fiind reprezentat de ADN-ul extranuclear, de exemplu mitocondrial. Cei 0,3% par un procent
insignifiant, dar avand in vedere ca genomul cimpanzeilor este identic cu cel uman in proportie de
98%, cei 2% reprezinta multiple diferente. Asadar, si cei 0,3% pot realiza diferente pe care putini
dintre noi si le-ar putea imagina in acest moment.
O alta problema care trebuie luata in calcul cand ne gandim la procesul de clonare este instalarea
imbatranirii precoce la organismele clonate. Aceasta se datoreaza scaderii progresive a dimensiunilor
si pierderii capacitatii de regenerare a celulelor provenind de la organisme adulte. Dar, printr-o mai
buna manipulare a ADN-ului si prin intelegerea mecanismelor prin care ADN-ul se modifica la
fiecare diviziune s-ar putea solutiona si astfel, elimina o serie de impedimente.
In ceea ce priveste legislatia in vigoare aupra clonarii umane exista inca dezbateri aprinse si vor
mai aparea modificari in urmatorii ani. In S.U.A. se interzic fondurile federale pentru cercetarea in
domeniul clonarii umane, dar nu exista legi care sa interzica complet acest proces.
In Marea Britanie clonarea terapeutica, in prezent, este aprobata doar sub licenta "Autoritatii
pentru fertilizare umana si embriologie" ("Human Fertilisation and Embriology Authority"). In

august 2004 un proiect ce viza clonarea terapeutica pentru solutionarea cazurilor de diabet, boala
Parkinson si Alzheimer a fost aprobat si astfel, li se permitea cercetatorilor din Newcastle sa studieze
aceste noi posibilitati de tratament.
In Australia clonarea umana este interzisa dar mai exista inca discutii in ceea ce priveste clonarea
terapeutica. Franta a interzis initial clonarea terapeutica, dar in prezent, se incearca revenirea asupra
pozitiei sale, in sensul acceptarii cercetarilor de acest tip. Prof. Claude Sureau, fost presedinte al
Academiei Medicale Franceze explica aceasta schimbare de pozitie: "Daca nu vom face cercetarile
noastre, vom fi obligati, intr-o zi sau alta, sa cumparam aceste linii celulare din Statele Unite".
Care ar fi motivele pentru care am putea fi de acord cu clonarea?
Un prim motiv ar fi unul egoist, din narcisism, din dorinta de proprie perpetuare. Urmeaza apoi
motive, considerate, mai intemeiate: pentru inlocuirea unui copil decedat pentru a atenua astfel
durerea produsa de pierderea acestuia sau, prin clonare, s-ar putea oferi sansa cuplurilor ce sufera de
infertilitate sa dea nastere la copii care sa poarte mostenirea genetica macar a unuia dintre parinti.
Cuplurile de homosexuali sau lesbiene ar putea avea posibilitatea clonarii unuia dintre parteneri,
putand deveni, astfel, "parinti".
Persoanele care sufera de boli genetice rare (exemplu: hemofilie) si care isi doresc sa devina
parintii unor copii sanatosi ar putea rezolva aceasta problema. Prin clonarea partenerului sanatos
dintr-un cuplu supus riscului de a avea copii afectati de o boala ereditara s-ar elimina riscul nasterii
unor copii bolnavi.
O alta posibilitate de aplicatie a clonarii terapeutice umane ar fi clonarea pentru tesuturi si organe
necesare transplantului. Avand in vedere lipsa acuta de organe pentru transplant si incercarile
disperate ale specialistilor de a gasi noi surse, organele si tesuturile obtinute prin clonare umana ar
putea rezolva o parte din aceste probleme.

Avantajele clonrii
n cazul clonrii reproductive exist numeroase argumente pro i contra. Unul dintre argumentele pro ar fi
faptul c aceasta ar fi o soluie pentru persoanele la care tratamentele de fertilizare precum i fertilizarea
in vitro s-au dovedit ineficiente. Astfel o familie poate avea copii nrudi i genetic cu prin ii, chiar dac
aceti copii sunt de fapt copii ale indivizilor care sunt considera i prin i. De asemenea, n cadrul familiilor
n care exist o boal cu transmitere genetic i al cror urma i prezint un risc foarte mare de a avea
boala, exist posibilitatea ca prin clonare prin ii s aib copii snto i. Un alt argument ar fi acela c am
putea conserva prin clonare anumite caracteristici speciale ale speciei umane sau acela c prin clonare, sar putea recrea anumii oameni marcani pentru istoria umanit ii i li s-ar putea studia structura genetic
pentru a nelege ct de important este materialul genetic pentru dezvoltarea trsturilor precum
inteligena,
cogniia
i
comportamentul.
Avantajele clonrii terapeutice sunt numeroase incluznd: posibilitatea de transplant de organe i esuturi
compatibile cu gazda, dezvoltarea unor tratamente pentru boli neurodegenerative, transplantul de mduv
osoas
n
cazul
leucemiei,
prepararea
vaccinurilor
etc.
De asemenea clonarea ar putea crea posibilitatea crerii unor exemplare din specii disprute i
reintroducerea lor n ecosistem precum i conservarea unor specii pe cale de dispari ie. Ne-ar putea ajuta
i s nelegem de ce celulele nervoase sunt singurele care nu se pot divide, iar dac s-ar reu i clonarea
celulelor nervoase i reintegrarea lor n organism multiple boli neurodegenerative inclusiv paralizia post
accident vascular cerebral ar putea fi vindecabile.

Dezavantajele clonrii
Clonarea reproductiv ar putea favoriza folosirea fiin elor umane clonate n scopuri abuzive, stagnarea
genomului i reducerea posibilitilor de diversificare a pool-ului genetic al unei popula ii, Din punct de
vedere religios s-a afirmat c este extrem de riscant jocul de-a Dumnezeu, de asemena clonarea are
multe aspecte periculoase n ceea ce prive te folosirea ei pentru eugenie i crearea unei popula ii umane

de elit care n final va fi sortit extinc iei datorit lipsei de selectivitate a genelor deoarece la un
momentdat toi indivizii vor avea material genetic similar. S-a exprimat de asemena i ngrijorarea c un
copil clonat va fi geamnul mai mic al donatorului i va fi supus constrngerilor i discriminrilor de ordin
social.
Exist atitudini diferite de la ar la ar n ce prive te clonarea. n China, Anglia i Australia clonarea
reproductiv este interzis cu desvrire ns sunt permise cercetrile n ce prive te clonarea terapeutic.
Alte ri care interzic clonarea reproductiv i o permit pe cea terapeutic sunt: SUA (n California i New
Jersey), Japonia, Suedia, Singapore, Coreea de Sud i Canada. Majoritatea rilor au o legisla ie incert n
ceea ce privete clonarea i altele nu au deloc legisla ie n acest sens. n Romnia clonarea uman este
interzis cu desvrire, creterea i dezvoltarea embrionilor umani fiind permis doar n cazul fertilizrii
in
vitro.
Muli oameni de tiin de la universit i importante din lume, precum Harvard, Cambridge i Princeton
sunt mpotriva clonrii deoarece consider c acest procedeu ar putea fi utilizat n mod abuziv dar conarea
terapeutic este privit cu interes deoarece ne-ar putea ajuta s n elegem numeroase aspecte legate de
caracteristicile genomului uman i modul n care se dezvolt bolile genetice.

Importana clonrii
Clonarea este foarte important din punct de vedere al dezvoltrii terapiilor i studierii modului n care
celulele se comport n diviziune. Clonarea uman este considerat o modalitate de control i tratament al
bolilor cu folosirea embrionilor drept modele experimentale. n cazul bolii neoplazice, studierea modului n
care celulele se reproduc i se multiplic este actualmente foarte greu de realizat, ns utiliznd tehnica
transferului nuclear se pot crea embrioni i se poate studia modul n care aceste celule se reproduc i
interacioneaz ntre ele precum i capacitile lor de dezvoltare n cadrul unei culturi i posibilitatea de
invazie i metastazare.

Bibliografie
[1] Astarastoae V., Trif Almos Bela (1998), Essentialia in Bioetica, Editura Cantes, Iasi, 1998;
[2] Engelhardt Jr. H.T., Fundamentele bioeticii crestine. Perspectiva ortodoxa, Editura Deisis, Sibiu,
2005;
[3] Grancea O., Ce este clonarea?, Editura Teora, Bucuresti, 1999;
[4] Ionescu R., Problematica inceputului vietii umane in etica biomedicala contemporana. Implicatii
teologice, extras din vol. Stiinta si teologie. Preliminarii pentru dialog, 2001.
ResurseInternet
www.en.wikipedia.org/wiki/Cloning
www.reproductivecloning.net/hosting//waite/
www.hgalert.org/topics/cloning