Sunteți pe pagina 1din 57

www.dacoromanica.

ro

CORPUL

SYLVICULTORILOR STATULUI

www.dacoromanica.ro

DE ACELA4 AUTOR
Studiu forestier asupra judetelor Muscel i Darnbovita.
Despre regimul Sylvic i aplicarea lui.
Studiu asupra administratiunei exploatfirei i amenajfirei
pfidurilor statului austriac (misie in Austria).
Studiu asupra pdunatului in pfidurile Statului.
Dare de seam asupra lucrului Congresului international
de Sylvicultura din 1900 dela Paris (misie).
Valea Lotrului din punct de vedere Sylvic.
Sylvicultura la Expozitiunea Societfitei Agrare din Bucureti in 1904..

www.dacoromanica.ro

CORPUL
SYLVICULTORILOR STATULUI
DE

MIHAIL TANA SSESCU


INSPECTOR SYLVIC

EXTRAS DIN REVISTA PADURIL.OR"

,,JMNM

BUCURESTI
TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBL
20 - STRADA DOANNEI. - 20
1906

www.dacoromanica.ro

Corpul Sylvicultorilor Statului ')


In aceste vremuri, cnd guvernele se strAduesc, a indrum/ starea economic/ a Orli pe o cale sbnbtoas, a face
s infloreascd diferitele industrii nationale, pe care le protejeazal prin legi si conventii comerciale, este imposibil ca
s nu se fi gandit dregatorii acestei tdri si la pAduri,aceast
ramurd ajutAtoare a industriei nationale,a cdror protectiune,
ingrijire i exploatare rationala se impune in chiar interesul agriculturii, cunoscut fiind indestul, rolul dominant al
padurilor, intr'o tard agricola Ca a noastrA.
PAdurile trebuesc scApate de regimul de fiscalitate la
care sunt recluse astazi, si prin exploatri sistematice sd le
facem a ne d maximul sustinut de productiune, mentinandu-se in acelas timp, starea lor prosper.
La societatea noastr Progresul Sylvic care numArA
deja 19 ani de existentA, seria .conferintelor s'a inceput in
1899, odata cu alegerea ca presedinte activ, a iubitului nostru
presedinte D-1 I. Kalinderu, cand in cuvntarea de deschiderea conferintelor din acel an, intre altele, ne spune vorbind despre avutia padurilor tArii :

cAceastd binefacere a proniei nu trebue sd ne lase


indiferenti, reci ; dacd ea a fdeut din noi o lard privilegiatd, ar fi din parte-ne o vdditd ingratitudine, dacd ne-am
ardtd nedemni de binefacerile primite, abuzdnd de pddu1) Contort*. tinuta la societatea Progresul Sylvic in ziva de 26
Martie 1905, in prezenta D-lui I. Lahovari Ministrul Domeniilor, D-lui B.
Missir, fost Ministru de Domenii,'I. Kalinderu, prwdintele Societatii,
i a numeroi sylvicultori.

www.dacoromanica.ro

rile noastre. Abuz ar fi, dacc am kith aceastei neprefuitd


amigo kith ingrijire, dacd am det-o jafului i ruinei, prin
lipsd de culturei, de mdsuri protectoare ale frumusefei, ale
inflorirei, ale seindteitei ei, dacd mei pot astfel exprima>.
Set nu Madre iardpi pddurile expuse lacomiei orii cui,

care null del socoleald cd proprietatea forestierd, este tot


atat de dreaptd, de sfelntd, ca or care alta, pi cei ea e chiar
de un folos universal, prin nenumeiratele intrebuintdri pe
care le are lemnul in industria omeneascei ; i prin rolul covarpitor pe care-1 joacei raid

in regimul apelor unei teirb .

cPeiclurile sunt nipte mine pe care natura ni le-a dat

mai prefioase pi mai nesecate deceit cele de argint din


Peru, ceici acelea s' au secat de mull ; o pddure nu
dispare dacci e bine intrefinutd.
cNici o mdsurd nu e dar de prisos s'o lu7,m, pentru
pdstrarea i apdrarea peidurilor noastre, nici o ingrijire
pi nici un studiu pred ameinuntit, pentru a ti ce sei facem
pentru exploatarea 0 inflorirea lor.
Cate lucruri frumoase, cate cugetAri sAnAtoase i de
mare importantd in aceste putine cuvinte I
Toate cele spuse mai sus de iubitul nostru Presedinte
acum 16 ani, sunt adevAruri certe ;
dar oare fdrd mijloace,
fdrd un personal, pus la addpostul fluctuatiunilor,
si rAu retribuit, putem oare sA ne ateptArn la o recoltd
rodnicA ? cdci pentru ca sd proaspere pddurile, trebue ca si
cei ce le ingrijesc i le administreaza, sd fie intr'o stare de
prosperitate vditA, sA aibd amorul meseriei.
Este oare cazul in tara noastrA, unde corpul Sylvicul-

torilor Statului, desi are o existent de peste o jumatate


veac, totusi nu a ajuns sA aibd o lege cat de simpld de orCand retributiunile personalului de astAzi, sunt
mai mici deck acum 30 ani, de1 conditiunile de traiu s'au
ingreuiat cu mult, iar nicidecum nu s'au usurat dela 1875
pand astAzi ? Cred cA nu. i este o mirare, cd o tard ea a
noastrA, care a Meat progrese tilt de repezi, in toate directiunile,
progrese recunoscute de toti strdinii cari au venit
la noi, pe taramul forestier sl fie a*a de inapoiatd. Cand
toate serviciile din tard ca Corpul Technic, Corpul Veterinarilor, Corpul Medicilor, Corpul Telegrafo-Poptal, etc.,
ganizare ?

pand si notarii de sate au legi de organizare, care regu-

www.dacoromanica.ro

leaza stabilitatea i siguranta personalului, numai noi Sylvicultori, nu avem nimic, i este cert cu toate acestea, ca
noi suntem un element de conservare i productiune in
Stat, pe cand alte multe corpuri cu bune legi de organizare, Inca de mult capatate, sunt numai servicii de consumatiune. SI. speram insd cd .cu bunavointa guvernului, i
cu ajutorul prea iubitului nostru Prepdinte, a caruia ascultare este vadit apreciata de 'dregatorii acestei tari,
vom
obtine intr'un viitor cat de apropiat o lege de organizare
a Corpului Sylvicultorilor Statului.
La Societatea noastra s'a tinut conferinte technice o
multime, s'a vorbit i de stejar i de brad i de fag i de

traverse de fag, etc., etc., i s'a scris, pot zice volume intregi
de literatura silvica.

La congresele noastre s'au votat motiuni relative la


chestiuni importante de resort sylvic, in fine este o activitate,
o energie consumata. Dupd 19 ani de existentd ca Societate,
putem i cred ca este chiar o datorie sa ne ocupam cu toata
atentiunea i de starea acelora din membrii Societatii care
fac parte din serviciul Statului i care constituiesc chiar majoritatea acestei Societati.

In cele ce urmeazd voiu face mai intai istoricul desvoltarei Corpului sylvic, voiu arata aprecierile celebritatilor forestiere streine asupra necesitatii organizarei Corpului
sylvic,

voiu vorbi despre raportul din punct de vedere al

salariilor i avantagiilor intre sylvicultori i ceilalti functionari ai Statului, cum i intre sylvicultorii din celelalte tad ;
in fine voiu trage concluziunile necesare, aratndu-mi parerile asupra organizarei Corpului sylvic al Statului.
In coloanele revistei padurilor, s'a desbatut ce e drept,
timp indelungat chestiunea organizarii Corpului sylvic, s'a
facut numeroase proiecte de legi din ordinul Ministrilor din
diferite timpuri, caci nu putem sd ne plangem, au fost multi
Ministrii, care apreciind importanta acestei avutii nationale
aveau dorinta de a organiza Corpul sylvic, dar pe care flue-

tuatiunile politice, i-au impiedicat de a transforma in fapt,


dorinta lor, ramanand noi i astazi, cum eram acum 40 de
ani, i pentru ca s v dovedesc aceasta, vd rog sa-mi dati
voie a va face istoricul Corpului sylvicultorilor statului.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I.

Istoricul Corpului Sylvic.


Prime le indicii in materie de conservarea padurilor le
gsim pentru Moldova, intr'o lege din 1843, in care se prescria tratamentul Tir et air, pe cari Francezii II adoptase prin
ordonanta dela 1669.
In Muntenia pe la 1847 se opresc taierile de lemne din
padurile mndstirilor.
Pe acea vreme nu exista sylvicultori in tara, mdsurile
luate fiind pur administrative.
Printul Stirbei, a fost acela care s'a gandit cel dintaiu,

c pentru a putea conserve pAdurile, ii trebue mai intaiu


un corp de oameni specialisti, pentru care scop in 1851 infiin o scoald de Sylviculturd cu trei profesori si anume :
Inspectorul Reichmond, subinspectorul Reichome i guardul

general Patras pe care i-a adus din Franta.


Primii elevi ai acestei scoale au fost Domnii : Mihail
Relmniceanu, Joseph Hartel, C. N. Racotd i Scarlat Trdsnea.
Acestia s'ar putea numl streimosii nostri Sylvicultori.

Tot atunci se constitui la Ministerul Cultelor o administratie speciala sylvicg. Forestierii francezi impreuna cu
elevii lor Romani, constituird ash. numita : Comisiune fo-

restiera, a principatului Valahiei.


Tot acest mare si prevAzdtor Domn a infiintat scoala
de agriculturd dela Pantilimon (astazi la Ferastru) coaIa
de Arte si Meserii, *coala de Medicing, coala de Inginerie,
coala Militar6, telegraful in tara fit introdus tot de dnsul
In 1853, din cauza evenimentelor politice, cei trei francezi pardsesc tara, desfiintandu-se astfel scoala de sylviculturd, iar Ramniceanu plena la Nancy in 1856, pentru au
complecta studiile in scoala forestiera francez.
In 1860, Martie 10, fiind ministru al Cultelor A. Golescu,

un mare patriot si iubitor al padurilor, cu concursul lui.


Ramniceanu reinfiint scoala de sylviculturd de sub $tirbei,
si creie printr'un decret pe langa Ministerul Cultelor Direcliunea Generald Silvicd.
La art. 1 din acel Decret, se zice : Directorul General

al administratiei silvice va dirige sub autorizarea directci

www.dacoromanica.ro

a ministrulni nostru secretar de Stat la departamentul


Cultelor i Instructiunii Publice afacerile i operatiunile
relative la administratia silvicd, etc.1) si tot ash si mai la
vale se prevede in mod detaliat atributiunile Directorului
General al PAdurilor. Deci, la 1860, serviciul pAdurilor de
chtivh ani numai infiintat, constitui 9 Directie General la
Ministerul Cultelor, iar in 1905, il gAsim ca o sectie, din Directia Domenilor a Ministerului Agriculturii.

')DECRET
.

Pentru atributiunile impiegatilor directiunei silvice.


Decret. 1860, Martie 10.Pron. 1860 Martie 24.

Art. 1. PAnd a se determina printr'un proect definitiv, atributiunile fiediruia din impiegatii administratiei silvice, determinAm deocamdat atributiile impiegatilor directiei acestei administratiuni cum
urmeazA :

1. Directorul general al administratiei silvice va dirige sub autorizarea direct a Ministerului nostru secretar de Stat la departamentul
cultelor i instructiei publice, afacerile i operatiunile relative la administratia Silvicd; va coresponda cu diferitele autoritAti in chestii de
pAduri ; va priml si va deschide aceast corespondent ; va sub-semna
sub a sa responsabilitate lucrArile respective curente, ci va supune pe
cele importante Ministerului, care le va sub-semna insuci.
2. Lucrdrile pe care Directorul le va supune la sanctiunea Ministerului sunt :
a) Bugetul general al Administratiei Silvice ;
b) Adaosul i desfiintarea de functiuni Silvice ;
c) Destituirea sau darea in judecatd a agentilor administratie

Silvice ;

d) Modificarea circomscriptiei mArginitA pentru inspectiele $i subinspectille Silvice ;


e) Proectul de amenageamentul pAdurilor ;
f) Therele extraordinare reelamate pentru diferitele trebuintii
publice ;
g) tatul anual al parchetelor $i al cantitAtii materialului pAduresc, destinat a se pune in exploatatie ;
h) Conditiele de adjudecatie pentru aceste expldatAti ;
i) Anularea sau reductia actelor de estimatie pentru delictele pa-

dermal ;

j) Orce dispozitii ale administratiei Silvice, care ar da loc la cheltuieli neprey'azute de orce sumA ;
7c) Orce instructii generale sau chestii indoioase.
3. La toate celelalte ataceri ale administratiei silvice afari de cele

mai sus expuse, va da curs directorul general singnr.


4. Ceilalti impiegati ai directiei administratiei silvice, vor aveA
male* atributii ca functionari de gradele corespondente de minister.

www.dacoromanica.ro
1

10

Judecati dar, vd rog, cum am mers noi si unde am


ajuns dupd 45 ani de munca'.
Ziceam cd sub A. Golescu s'a reinfiintat scoala de sylviculturd. In aceasta scoald pentru a fi admis trebuia
sd aiba candidatul liceul terminat, iar cand era promovat
din scoald, intra in serviciu cu un salariu de 200 lei vechi
lunar, deci cu un salariu mai bun decat astzi.
Astazi un sylvicultor este primit in corp ca asistent cu
un salariu lunar numai de 141 lei pe budget.
Scoala lui A. Golescu s'a desfiintat in 1864 sub Generalul Tel, iar dintre sylvicultorii esiti din acea scoald, putem
/walk% pe D-1 Al. Moroiu, fost mult timp seful serviciului
silvic, Gheorghe Vlddescu astazi decedat i altii.
Cum insa prin legea de secularizarea averilor mewlstiresti dela 1863, Statul devine deodatd proprietarul unui
imens domeniu paduros si cum nu avea suficienti sylvicultori pentru a putea complecta cadrele din corpul silvic, ei-a
recrutat personalul din vechii elevi ai scoaki de agricultura
dela Pantelimon. Tot in 1863 se alcatuieste un regulament
pentru serviciul padurarilor i brigadierilor, cand li se impune i o uniformd pe cat de simpld, pe atat de frumoas.
Acest regulament de atributiuni al padurarilor si brigadierilor era foarte complect, prevzand aproape toate cazurile

ce se puteau ivl in serviciul acestui personal, asa c nu


fard succes si numai cu mici modificari cerute de legiferdrile
dela 1863 incoace, ar fi putut servi i astazi, ceeace dovedeste cd i mosii nostri silvicultori, erau la inaltimea chemrii.
Padurarii i brigadierii au avut aceeas soarta ca si
superiorii lor, caci de unde atunci un padurar pe langa alte

avantaje era plata cu lei vechi 300 anual ; iar brigadierul


cu lei vechi 600, astzi padurarii au ajuns la 100 lei.
Brigadierii atunci mai aveau dreptul la 10 0/0 din delictele care nu vor trece peste suma de 300 lei valoarea indoit ;
50/0 din delictele care nu vor trece peste suma de 1000 lei valoa-

rea indoitd ; 10/0 din delictele care vor trece peste 1000 lei.
Atat brigadierii cat si pAdurarii aveau drept la pensie ;
drept pe care astazi nu-I mai au.
Dela 1864, incet incet incepe a se reglementa exploaWile, se alcatueste in 1868 un caiet de sarcini, iar in 1870

un regulament de licitatii. In 1871 Iulie 18 se creiaza un

www.dacoromanica.ro

'P

11

Consiliu technic de administrarea pdurilor, compus din Directorul Pddurilor, de drept, un advocat, 2 ingineri forestieri,
un inginer civil numiti prin Decret de Domn.
Atributiunile lui sant fixate in 11 articole, iar printre chestiunile asupra cdrora erau chemati s statuieze la alin. b gdsim :
Consiliul Technic se va pronunla asupra mijloacelor
budgetare ale administrafiei silvice i ale organizdrii ser-

viciulni sylvic, iar la alin. i) asupra organizeirii personalului peidurarilor.


Dupa cum se vede dar, chestiunea organizdrii Corpului
sylvic dateazd incd dela 1871 si cu toate cd de atuncea au
trecut 31 de ani, totus pand astdzi nimic nu s'a fdcut din
acest punct de vedere.
La 28 Martie 18 72 se promulgd : Legea pentru admi-

nistrarea Domeniilor Statului, lege prin care se trece la


Ministerul de finante gestiunea tuturor bunurilor Statului.
Consiliul era compus din 3 administratori numiti de
Domn, dupd recomandatia Ministrului de finante cu avizul
Consiliului de Ministri, alegandu-se dintre persoanele cu
cuno#inle juridice, administrative, economice fi experienfei
proprie de interese economice ssi de afaceri comerciale.
Numirea se Mesa pe 3 ani. Functiunea de membru administrator este incompatibild cu calitatea de deputat si senator. Deciziunile se luau cu majoritate de voturi. Ministrul
si in locul sdu Secretarul general aveau dreptul s prezideze Consiliul, nu insd si a lua parte la vot.
Lucrarile cdrente se expediau fdrd vreo aprobare speciald a Ministrului.
Se vede din cele ce preced puterea mare ce avea Consiliul acesta de administratie si cat de destoinici trebuiau sd
fie acei administratori.
Directia administrativd a Domeniilor condusd de un
Director, era divizatd in 4 sectiuni :
1. A proprietatii financiare ;
2. Aceea a pdurilor ;
3. Contenciosu ; i
4. Comptabilitatea.

Acestea pentru serviciul central, iar pentru serviciul


exterior, in ceeace priveste pdurile gasim art. 12, care sund
astfel :

Pentru administrarea fi paza pcidurilor se insti-

www.dacoromanica.ro

12

tuiesc Inspectori sylvici, fefi


subpefi de circompscripiii
sylvice i pddurari.
In 1875 se voteazd cLegea administrutiei generale a
Domeniilor i pddurilor Statului pi aserviciilor dependinteD. Aceasta lege complecteaza pe aceh din 1872.

La aceasta data gasim Corpul silvic compus din 44 de


silvicultori din care :
4 Inspectori impartiti in 3 clase cu salariu 6000, 7200 si 8900 lei anual.
3
.
3600, 4200 si 4800
*
.
10 Subinspectori
2

2400, 3000
30 Guarzi generali
*
1200
15

ajutori
D

Acestea ereau salariile curate in afara de indemnizatiile de deplasare.


Brigadieri silvici
de 3 clase cu salar de 600, 800, 1003 lei anual
.
Padurari si caporali
.
200, 240, 300 *

Dacd comparam acum ceeace era la 1875, cu caeace


este astazi, gasim ca in loc de 44 de silvicultori sunt 155,
cd veniturile padurilor in loc de 932.000 lei cat era la 1875
sunt de 5.684.000 pe 1903-1904 ; deci s'au inesit i cu toate

acestea in loc ca salariile sa se fi marit, s'au micprat foarte


mult, cu toate c conditiunile de traiu sunt astazi cu mult
diferite i cu mult mai grele de ceeace era la 1875.
Astazi avem :
Inspectori cl. I cu 5712 lei leafa in loc de 8400 lei cati era pe atunci.
.

II

4500

7200

P*

i tot aa la toate gradele aproape pe jumatate, deci vedem,


,

c dell ca organizatie nu am facut nici un progres gasindu-ne tot sub imperiul legei din 1875, din punct de vedere
al salariilor ne gasim in o stare cu mult mai rea.
Dar s examinam mai departe.
In 1881, se promulga Codicele sylvic sub vechea admi-

nistratie a Domeniilor, iar in 1883, creindu-se Ministerul


Agriculturei, Industriei, Comertului i Domeniilor, vechea Directie trece dela Finante la Domenii, unde se gasete i astazi.
Prin legea de crearea Ministrului Domeniilor se prevad
numai : .Directia General& a Domeniilor i Padurilor Sta_

taint cu 5 sectiuni i anume : Administrativd, Proprietdlii


funciare, Dobrogiei pi ordonantdrilor, Sylvicd, Ingineri
topografi, precum i Diviziunea Agriculturii, Industriei,

www.dacoromanica.ro

13

Comertului, Diviziunea Comptabilitdfii i Diviziunea Statisticei Generale a Romdniei.


Personalul exterior rdmannd sub imperiul legei din
1872 si 1875.

Primul Ministru de Domenii a fost Ion Cmpineanu a


cdruia dragoste pentru pddure era foarte mare.
Ca un intelept bdrbat de Stat, prevAzdtor, cunoscand
avutiile ce coprind 'Muffle tarii ; caut s deh exploatarilor o extensiune mai rationala, in care scop din lipsd de
personal, prin legea din 3 Iunie 1883, creiazd o scoala speciald de Sylviculturd, la care si-au castigat cunostintele, mare

numar din sylvicultorii nostri de astzi, iar prin art. 3 al


legei zice :

Pentru creiarea in viitor a personalului didactic precum 0 pentruinmulfirea mai grabnic a personalului sylvic.
< Ministerul de Agriculturd va trimite pe fiecare an si

in timp de 5 ani cdte 5 tineri bacaloriati in co a lele sylvice din strdindtate pentru a-si complectd alit studiul teoretie ccit i practic asupra culturii peidurilon.
Din aceste promotii au Meat parte rposatii : Chrnu
Munteanu, Petraru, Stdtescu, Em. Demetresou, Stoenescu, etc.
a cdror memorie ne este aSh de scumpd,
i alti sylvicultori astdzi in vieatd cari ocupd situatiuni de conducere in
invdtdmantul sylvic cum si in corpul sylvic.

Scoala infiintatd de Campineanu a functionat separat


pand la 1889, cand s'a alipit sub raposatul Ministru Stolojan,

la scoala dela Ferstrhu, la care s'a addogat un an pentru


aplicatiunea sylvicd.

Child numarul sylvicultorilor s'au mai mdrit si au inceput a so inapoia dela Nancy, promotiunile trimise de Campineanu, pline de ideal, adapate la cultura francezd, cu dorul
de a munci pentru prosperitatea padurilor, i cu ravna de

a yodel corpul sylvic pe o treapta mai inaltd, incep a se


misch si pun bazele Societdtii Progresul Sylvic la 1 Aprilie

1886, alegand ca Presedinte de Onoare pe D-1 Ion Kalinderu, iar ea presedinte activ pe C. F. Robescu un nanceyan
din promotia 39-a a anului 1864.
Dela aceasta data se incepe adevdrata luptd pentru a
se obtine o organizare a Corpului Sylvic. Articole dupd articolo se publica in coloanele Revistei Peidurilorl, de catre

www.dacoromanica.ro

14

Cdrnu Munteanu, Petraru, Stdtescu, Pintdreanu, etc., *i


in fine, prin 1889 fiind Ministru mult regretatul Gr. PAucescu se institueste o comisie compusd din silvicultorii : G.
StAtescu, Petraru i Danielescu, toti decedati astAzi, pentru
a stadia organizarea Corpului Sylvic.

Ca o proba a solicitudinii ce guvernul de pe atunci


caved pentru pdurile Statului, in mesagiul Regal din 15
Noembrie 1889, se gAsesc urmAtoarele :

cExploatarea pcidurilor Statului i in general regimul

nostru sylvic fac progrese simile, ele au totup nevoe de


imbundtdtiri care sunt obiectul preocupdrii stdruitoare a
guvernului..
Comisiunea instituit de PAucescu isi depune lucrarea
care este una din cele mai bune i complecte din cate exist
astAzi.

Ea coprinde 3 'Atli :
Partea I, Adrninistratia Pddurilor supuse Regimului silvic.
Partea II-a, Corpul Sylvic in care se coprinde organizarea acestui corp. ln tithe I se ocupd de infiinlarea Corpului de ingineri sylvici in general, pentru toate administratiile ; in Witt II trateazd despre serviciul sylvic al
Statului, avdnd la Sectia I : Admiterea in serviciu ; in
Sectia II : Diviziunile i atribuliunile serviciului ; in ...1ectia
III : Pozifiunea agentilor in serviciu ; iar in titlul al III-lea
se mai ocupd de serviciul sylvic al persoanelor morale pi
a proprietarilor particulari.
Partea III-a despre veindloare.
Acest proiect a fost trimes tutulor sylvicultorilor din
tar pentru a-si face adnotdrile lor i in urm'a intr'o serie
de conferinte tinute la Ministerul Dorneniilor sub presidentia

D-lui inspector Th. Galleriu, la care imi reamintesc cd am


participat i eu impreund cu toti -efii do circumssriptii sylvice i efii comisiunilor de amenajamente, s'a elaborat in
mod definitiv proiectul de organizarea serviciului sylvic.
Nenorocirea a Malt insa ca Ministru Paucescu sd cazd
dela Minister la 16 Noembrie 1890, astfel c de undo toti
speram cd in aceh sesiune sa treacd legea de organizare,
am rmas tot ateptnd.
In 1891, odatd cu reorganizarea Ministerului Domeniilor

www.dacoromanica.ro

15

sub D-1 Ilariu Isvoranu, se si face un proiect care se tipareste, infiintndu-se directia pAdurilor, iar la titlul 3 gasim
organizarea corpului sylvic, facut cu prea putine modificari
intocmai dup proiectul despre care am vorbit mai sus.

Prin aceast lege se mentine lefurile dela 1875 mai


creandu-se pentru personal superior o functiune de Inspector
general sylvic, salariat cu 9600 lei anual si se mai maresc
lefurile brigadierilor si padurarilor, cand insd sa se depuie
si

acest proiect pe biuroul Corpurilor legiuitoare, cade si

D-1 Isvoranu la 3 Noembrie 1891.


Dela aceasta data des]. mereu s'a scris i s'a cerut
organizarea Corpului sylvic, dar totus nimic nu s'a mai facut
D-1 Inspector Th. Galleriu
pana la 1899 cand din ordin,

elaboreazd un nou proect de organizare al serviciului sylvic, cari urma s serveasca de bazd a organizarei din 1900,
el insd nu a luat flint!, clot la acea data s'a alcatuit numai
legea de organizare a Ministerului find nu si a sorviciului
sylvic ;

ramanand astfel acel proect ca un simplu desiderat.

Acest proect este publicat in No... din Revista Pddurilor.

In 1900, pe o epoch de mare saracie se voteaza proiectul de lege pentru organizarea Ministerului agriculturei,
industriei, cornertului i domeniilor sub D-1 Ministru N

Fleva. In aceast lege care astazi este aplicata numai in


parte gasim art. 49 care sund astfel: c0 lege speciald va
cletermind conditiunile de admisibilitate pi funclionarea a
Corpului sylvic. Aceastd lege va asigurd stabilitatea membrilor Corpului sylvic.
Cu alte cuvinte prin aceh lege se recunoaste atat ca nu
avem nici o stabilitate.
Legea D-lui N. Fleva insA a Meat un mare rau Silvicultorilor Statului, cci de unde pana atunci din punct de
vedere al salariilor stAteam sub imperiul legei din 1875, de
unde un inspector cl. I, aveh 700 lei lunar i se reduce simtitor leafa la 600. Inspectorul de cl. II care avea 600 i se
reduce la 450 si ash mai incolo pana la brigadieri i padurani. Dupd aceasta nenorocire in 1901, vin;budgetele de economii cu curba D lui Haret, astfel cd am ajuns astazi la salarii derizorii:
-

www.dacoromanica.ro

16

Spre stiinta :
I primeste in mind ea leafd 407. lunar.
.
II
320. s
'
.
.
. 301.
Sub-inspectorul el. I
*
..
.
. . 266.75
. II
.
.
.
. III
.
232.
Inspectorul

el.

>

X.

Guard general
2

.
Brigadier
.

Brigadier
Pddurar
.
Confinist

el.

. II
. III
I
.

II
cl. III
*
II
, III
.

.
P

.
.
.

.
.

.
.

.
7.
D

.
.

.
.
a

V
V

.
V

.
.
.

.
.
.

.
.
.

.
.

194,05

156.
129.
69.30
55.80
43.20

20.
15.
8.33

.
.

AceastA masurd a fost Cu atat mai dureroasa pentru


noi cu cat asupra salariilor din 1875 am suferit 2 reduceri
una in 1900 prin legea D-lui Fleva i alta prin curba D-lui
Haret, punandu-ne pe un teren de inferioritate, cu celelalte
corpuri constituite din tara, cAci toate fiind organizate prin
legi noi, cu ocaziunea organizArilor ii s'au sporit si apuntamentele ; astfel incat curba D-lui Haret gasindu-i intr'o situatiune prosperA nu a flout atatea ravagii ca in corpul sylvic.

In afard de proiectele de legi indicate mai sus si cari


au fost alcatuite din ordin ministerial, de autorii lor, mai
avem i alte proiecte Haute din initiativA proprie ; astfel
avem proiectul de lege pentru organizarea Corpului sylvic,
datorit penei D-lui Dem. Ionescu Zane, sylvicultor sef la
Stat, care propune o organizare militareasca a Corpului sylvicultorilor Statului ; si care se gaseste in extenso publicat
in Revista Pddurilor din 1899.
Un alt proiect este datorit colegului nostru D-1 Dem.

Boiarolu, care tinde la crearea unui Corp de ingineri forestieri, si care prin 95 articole detaliazd intreaga organizare ; acest proiect este publicat in Revista Pddurilor din
Ianuarie 1901.

Mai avem un proiect de lege pentru infiintarea unei


case de pensiuni a brigadierilor i pAdurarilor Statului, publicat in Revista Pddurilor din Octombrie 1900 si datorit
tot D-lui D. Boiarolu.
Dupd cum vedem proiectele nu au lipsit, si este inutil

de a mai ardth ca toate aceste proiecte de legi au parti

www.dacoromanica.ro

17

bune, si care cu putine modificAri, s'ar fi putut transform


in legi, ele prevdd obligatiuni, drepturi si apuntamente
normale personalului sylvic, si in raport cu salariile ce
primeste personalul celorlalte corpuri similare de functionari
ai Statului ;
dar ce folos c toate.... toate aceste proiecte
si cele din initiativ personal, ca i cele fcute din ordine
ministeriale, au avut aceiasi soarta soarta clasdrei la dosar.
Clad oare va veni si ceasul legiferitirei si promulgilrei !!

M. ITtnassescu.Corpul Sylvicultorilor Statului.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II.

Firerea diferitelor somitati sylvice


strine asupra padurilor trii i necesitatii organizrii
Corpului Sylvic.
Dup ce am ardtat diferitele stari prin care a trecut serviciul Sylvic de cnd s'a pus primele lui jaloane, pang astdzi,
edict( de mai bine de 1/2 veac, s v expun acum i pArerea
cAtorva celebritAti sylvice strAine asupra pAdurilor t Arii, i
asupra Corpului Sylvicultorilor Statului.

Incep cu Bouquet de la Grye.


In anul 1875, vechea administratie a Domeniilor Statului de curand infiintatA, in dorinta de a vedea prop4ind
aceastA ramurd de bogltie nationala, a cerut pe cale diplomated sd i se trimeata din Franta un sylvicultor in misie
si in adevAr i s'a trimes unul din cei mai capabili conservatori de pAduri i membru al SocietAtii Centrale de AgriculturA din Franta. D-sa studiaza cele mai principale centre
forestiere din tard si-si depune raportul la 15 Octomvrie 1875.
In raportul sau trateazd chestiunea nesigurantei hotarelor la pAduri. Despre p4unari, delicte, lipsd de exploatAri
sistematice i pierderea valorii materialelor din cauza restransului personal sylvic.
D-sa adresandu-se D-lor administratori se exprimg astfel:

cLa suspension des exploitations ne doit d'ailleurs


pas etre impute dans tous les cas a l'administration.
Souvent l'insuffisance cm personel n'a pas permis de faire

etudier les projets cl'exploitation les plus urgents).


Vorbeste apoi despre reglementarea paunatului, iar la
capitolul personalului, relativ la pdurari, zice :

www.dacoromanica.ro

19

Les padurari sont maintenant consideres comme les


serviteurs-nes de tous les fonctionnaires. Ils recoivent de
toutes part, des ordres pour asister, escorter, guider les employ& du gouvernement. Aucune discipline n' est possible
avec de pareils erements. Les gardes des domaines de l'Etat ne doivent recevoir d' ordres que des Sylviculteurs. Toute
requisition pour l'accomplissement d'un service publique de-

vra done etre transmise par l'intermdiaire de leur chefs.


L' administration des domaines peut faire cesser les abus

que je signale en donnant aux agents des instructions


formelles a ce sujet,.
Vorbind despre organizatia corpului, zice ea personalul
este insuficient, iar printre mijloacele de recrutare, propune
infiintarea unei coli de sylvicultura, coala care s'a i infiintat in anul 1883 sub Campineanu dup5 cum am ardtat
mai sus.
Vorbind de muntii notri, zice :
La Roumanie doit avoir pour ses montagnes une solli-

eitude gale a celle des Hollandais pour leurs digues, car


elle est menace par les torrents, comme la Hollande par
les eaux de la mer.
Cat de bine, in scurt timp d-1 Bouquet de la Grye ajunsese s cunoasc starea padurilor noastre i sa propue mdsurile ce se impuneau de urgentd !
Terminand raportul sdu cari desi restrans, dar este plin
de invdtdminte, zice in concluziuni :
Les forts domaniales de la Roumanie ne sont pas en
bon tat, mais elles sont loin d'tre ruines.

Pour assurer leur conservations, il faut organiser la


surveillance et rendre efficace la repression des delits.
Il y a dans les forts de l'Elat d'immenses quantits de
bois de grande dimension qu'il est urgent d'exploiter; mais
pour cela il est ncessaire d' avoir un perssonel. Ce perssonel

n' existe pas ; ii faut done le crer en organisant au plus


tot un enseignement pro fessionnel qui ne me parait pouvoir,
etre donn qu' Bucarest, parce que c' est let seulement que

l'on trouve les ressources matrielles et intellectuelles qui


exige l'ducation des jeunes gens.
J'ai insr comme annexe a ce rapport un plan d' tudes et l' organisation de cet enseignement.

www.dacoromanica.ro

20

Les exploitations prendront ainsi un developpement


progressif et compenseront les sacrifices que l'Etat se sera
imposes.

Il est d' ailleurs important de ne pas laisser l' opinion


publique se faire illusion sur la rapidit des progres qu' amenera la creation d'un corps forestier.
La Roumanie a vu s' accomplir en si peu de temps des
rformes si nombreuses et si pro fondes qu' elle ne soit pas
modrer son impatience. Or en matiere de forets surtout
ii faut attendre beaucoup du temps et de la nature.
Ce n' est ni dans cinq ans ni dans dix ans que les forets des Carpathes seront en production. Il suffira a peine
d'un demi-sicle pour ouvrir les routes, organiser le flottage et creer des dbouchs reguliers qu'amenera le dveloppement des moyens de transport.
Mais si chaque annee voit s'accomplir des progres nouveaux dans l' Agriculture et l' Industrie, les forets, aujour_
d' hui presque improductives, feront un jour de la Roumanie
un des plus riches pays de l'Europe.
Prevederile d-lui Bouquet dela Grye erau juste, i astazi

ne putern da foarte bine seamd cat de mare dreptate avea,


cand propunea masuri pentru organiz area corpului sylvic al
Statului.

Creindu-se Ministerul de Domenii, Campineanu invit


in tara o alta somitate sylvica pe D-1 Broillard, cunoscutul
profesor de amenajament dela scoala forestiera din Nancy,
pe atunci conservator de paduri la Macon in Franta. Acesta
ea i predecesorul salt viziteaza in mai multe luni, diferite

paduri din tara, iar inteo excursiune la Tarcau Ii rupe o


coast& si este nevoit sd se inapoeze in Franta de unde si a
trimes chiar raportul sat' pe care 11 incepe astfel :
Domnule Ministru,

cIubirea ce aveli pentru fard, ale cdror lucroiri economice v sunt incredintate mi-au procurat onoarea ca sci
vizitez pcidurile Romcine0i.
D-1 Boillard vorbind despre araturile care se intind pe

www.dacoromanica.ro

21

fiecare an in interiorul pAdurilor, zice : trebue curmat odatel


feird ovaaire cu aceste abuzuri ; sei se deosibeascd peidurea

de domeniul agricol cu poeni cu tot ; i la facerea contractelor viitoare pentru arendarea mosiilor sd se lase xidurea in seama administrafiei forestiere. Cu toate acestea
nici pari astazi aceast chestiune atAt de important pentru
tard chiar, nu este adusA la indeplinire.
Pentru prima oard in 1900 fiind ministru d-1 N. Filipescu, aceastA chestiune a fost adusd in discutie, ceeace a
provocat un Consiliu sub preedintia D-lui Ministru la cari
din partea serviciului Sylvic a participat d-1. V. Banta, N.
NAdejde i Eu, cAnd dupd discutiuni aprinse s'a dat cu drept
cuvnt cAstig de cauzd Sylvicultorilor. Se luase chiar dela
serviciul mosiilor, toate perimetrele i poenile din interiorul
padurilor pentru a se administr i planth de serviciul Sylvic.
Urmand ins'a dupg aceea schimbdri in personalul Ministe-

rului, adversarii acestei separatiuni au cdstigat teren

astAzi din acest punct de vedere, suntem tot ca la 1883 i


chiar mai rAu ca inainte de 1900.
D-1 Broillard vorbind despre exploatari, zice : Pentru
a ufurd comerful de lemne si a face exploatdrile mai productive prin protejarea concurentii, este neapeirat trebuitor ea Statul sei aducei peidurile sale intr' o stare accesibilei, celci se poate foarte usor exploatd o peidure feird
amenajament, pe cdnd fdrei drumuri, aceasta este in genere aproape cu neputintd. Fiecare pddure trebue sei aibd
un drum de scurgere principal legat cu refeau drumurilor
publice i prin ele cu locurile de consuinatiune. Drumurile
bune dau proprieteitii o valoare durabild i in acelas timp
insufleteste miscarea general& Orce cheltuiald ce face Statul
pentru drumuri este indoit productivei ci orcdt de mult asemenea cheltueli nu pot fi in exces.

Singur luxul de constructiune ar fi regretabil, dar la


drumurile forestiere nu incape lux.
$i cu toate acestea nu avem nici un drum forestier,
dar avem in schimb, gratie unei directiuni nechibzuite parcuri costisitoare pe la ocoale si alte lucruri tot inutile.
Vorbind de organizare, d-1 Broillard, zice :

Chestiunea capitald este organizarea unei administratiuni forestiere. Dela solutiunea ei depinde D-le Mi-

www.dacoromanica.ro

22

nistru solufiunea tutulor chestiunilor importante ce afi


binevoit a'mi face.
Numai o administrafie tare poate d aceste rezultate
in modul pi dupd cum permite situafiunea fdrii. Am putut
constatd pi D-voastrd ptifi inpivd cei personalul de guarzi
ajutori pentru supravegherea pddurilor este cu totul nesu-

ficient, trebue dar a creid un personal nou de supraveghere i ea s zic astfel in toate incheieturile lui. Numeirul
agenfilor este dealtmintrelea pred mic, lipsepte erarhia.

Trebue dar a aved ca fintei nestrcimutatel fixarea atribufiunilor pi a lucreirilor cari astfel se poate realizd in
curdnd. Separarea admistrafiunii propriu zisei a peidurilor de aced a mopiilor, este in prima,linie o trebuinfd
ce se impune ; in:consecinfd, intreita sarcind ce revine
asteizi guvernului este complexd pi dificild. Ea reclamd
o lucrare neincetatd pi o linie de conduit! invariabild.
Nu un consiliu de mai multe persoane schimbeitor pi feirei
rdspundere poate ep la capcit, trebue acolo un om cu

spirit just lucreind din propria inifiativd sub influenfa


ceildurosului Dvs. indemn, inset avdnd o mare libertate de
aefiune. Acest Director General sau Supra-Intendent Ge-

neral de pciduri, pufin importd numirea, numai sci fie


un om tare de ingeri, ceici va aved sei lupte cu mii de influenfe pi trebue ea nimic sei nu-1 abatel din cale.
Trebue sci cdutafi dar un fortem ac tenacem propositi
virum, al beitreinului Horafiu pi nu md indoesc cci '1 yeti
gcisi, in Romania. Crearea unei Direefiuni generale a peidurilor este imperios necesard. Ii yeti indica direcliunile
generale ale mecanismului administrdrei pddurilor pi '1
vefi lcisci ca sd dispue liber de personalul acestei admini-

strafiuni. Este foarte indispensabil sd nu i se impund

acestei Direefii nici un om, nici un act ; la din contra' nu


vefi obfine deceit o administrafiune fOrd putere pi de pufind valoare.
Directorul pddurilor va proecta codul administrafiei
de organizat, cu erarhia sa, cari va cuprinde: conservatorii Inscircinafi fiecare cu direcliunea serviciului pentru
o regiune mare, cdci nu se poate imbrdlipd dela Bucurepti,
nici toate pddurile, nici toate faptele inteun mod satisfdcdtor, avdnd sub ordinele lor inspectorii, $efi ai servi-

www.dacoromanica.ro

23

ciului local pi responsabili de diferitele acte ale acestui


serviciu, in fine, sefii de ocoale, in general tineri, cari sd
facet recunoapterile i cea mai mare parte de lucrdri pe

teren in ocoalele lor de o intindere proportionald cu inlesnirile in lucrdri i in transporturi. Aceasta ar fi d. ex


erarhia pe care $eful Administratiunii ar puled s v o
propund. Orcare ar fi aceastd erarhie, atributiunile fieceirui agent odati determinate printr'un decret, vor trebui
sd fie respectate in mod scrupulos kith alte ingerinfe.
Principalele cloud lucrdri ce reclamd starea Domeniului
D-voastrd pciduros sunt : ereatiunea imediat a unei administratiuni independente de aceit a domeniilor agricole
si punerea in exploatare en prudent& a tutulor pftdurilor
Statului.
D-1 Broillard inchee raportul sau in urmatorii termeni :
Sunt, in fine, dator a vei multdmi, Domnule Miuistru,
pentru buna-vointd ce au avut de a md prezenta Majestd.

filor lor Regele 0 Regina Romdniei. Am vdzut, in adeveir


la Sinaia, c cultura peidurilor nu este un privilegiu al

forestierilor, i cd ele au ca auxiliar puternic inimi geroase fi mari.


Cate sfaturi intelepte ; cate lucruri binefacatoare nu recomand ilustrul profesor de amenajament si cat de departe

pe calea progresului ar fi fost padurile tarn dacd s'ar fi


realizat propunerile din raportul D-lui Broillard, pe cari
desigur numai fluctuatiunile politice le-au impedicat de a fi
o realitate astazi caci este inadmisibil ca un Ministru de
talia D-lui Campineanu sa nu fi vazut cat de folositoare padurilor erau recomandatiunile D-lui Broillard, dar ce folos
D-sa a ramas prea putin la Minister dupd depunerea raportului, numai cateva luni, adica pand la 2 Februarie 1885.
D.1 Profesor Broillard este a 2-a somitate forestierd cari
propovadueste ca un bine pentru prosperarea padurilor, organizarea serviciului sylvic.
In anul 1888, in timpul regretatului Ministru Alex. N.
Lahovary, soseste in tard un al 3-lea forestier Francez, D-1
Sub-Inspector G. Huffel, astazi profesor la scoala forestiera
din Nancy i autor al unei publicatiuni recente : l'Economie
forestiere, aparuta in 1904, care a facut ecou in intreaga lume
forestiera.

www.dacoromanica.ro

24

Huffel rdmne in tard 1 an de zile i studiazd in delete


starea pdclurilor OHL depundnd o serie de rapoarte de cea
mai mare importantd, din care unele s'au realizat imediat
transforrndndu-se in legi, cum a fost cu crearea fondului de

20/o din venitul brut al pcidurilor, pentru punerea lor in


valoare Lege de mare importanta depus i votatd la Senat
in prim dvara 1889 de cdtre chiar Ministrul Alex. N. Lahovary.

Este pdcat Ca aceastd lege nu a fost ldsatd in spiritul


in cari a fost creiatd, ci dupd ce a fost odatd desfiintatd in
23 Martie 1896 s'a reinfiintat in 12 Maiu 1900, iar in 1902 a
primit modificdri printr'o tlmdcire a legei Meath sub forma
de Deciziune Ministeriald, ad c astdzi fondul acesta acoperd articole budgetare, in loc de a se fi ldsat in spiritul cu
care a fost creat, aceasta a impedicat chiar atingerea scopului propus.
In ceeace privete serviciul sylvic, D-1 Huffel propune
organizarea Corpului i infiintarea unei Directiuni speciale
a padurilor, intocmai ca i predecesorii sal, el mai propune
infiintarea a 3 Inspectori generali insdrcinati cu Controlul.
Propune mdrirea lefurilor *efilor de biurou din administratia centrald Sylvicd, la 7.200 pentru efii de biurou cl. I
6.000 lei cl. II i 4.500 cl. III, prin aceasta intelegand Ca

acesti efi de biurouri sa fie cu gradul de Inspectori sau


cel putin sub-inspectori cl. I ; D-1 Huffel si-a dat seama
Ca pentru a se realiza progres, trebue ca in administratia
centrald sd se aducd tot ceeace are Corpul mai capabil, mai
experimentat; cdci de aci pornete conducerea lucrdrilor i
aci se rezolvd toate chestiunile complicate i grele ale serviciului in plus cd viata fiind la Bucuresti mai scumpd ca in

toate pdrtile trii, trebue ca functionarul sd fie mai bine


remunerat.
Pentru cadrele Corpului propune lefurile dela 1875 ce-

rdndu-se a se addoga i o indemnizare de locuinta pentru


cei ce nu o au in naturd, adied cum este la Corpul Technic.
Astdzi din punctul de vedere al locuintelor este o adevaratd anomalie. $efii de ocoale au locuinte in naturd, la
vreo 10 *efi de ocoale insd care nu au case la tard, li se dd
un ajutor in bani pentru plata locuintei. Sub-inspectorii i
inspectorii insd care sunt obligati sd eazd la ora unde chiriile sunt de necomparat cu cele dela tarA ei nu capdtd nici

www.dacoromanica.ro

25

o indemnizare de locuintd, ci locuinta si-o pldtese din mizerabilul lor salariu.


In toate administratiile unde este prevdzut case de lo-

cuing in naturd, ca la C. F. R., la Corpul Technic, si nu li


se dd casd, li se serveste locuinta in bani socotitd ca fiind
egala cu leafa pe 2 luni.
SA sperdm ca D-1 Ministru I. Lahovari nu va trece cu
vederea aceasta nedreptate ce ni se face astAzi si se va aduce

la timp indreptare.
Iacd salariile ce propune D-1 Huffel pentru cadrele corpului sylvic :

Director al pddurilor
Inspector general cl.

Sefi de biurou

>>

II 7200

>>

I 7200
II 6000

III 4200
.
I 7200

II 6000

III 5000

I 4500
II 4000
III 3600
I 3000

II 2400

III 1800

>>

Inspector
>>

,
Sub-inspector
>

Guarzi generali

>>

9000 lei anual, serviciul central


I 8400

>>

de contr.

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

>>

, central.
1

exterior.

acestea sunt lefurile in afard de indemnizdrile de locuinte


i spezele de transport pentru deplasdri.
La gradele inferioare propune :
Brigadieri cl.
>>

>>

Pddurari
>>

>>

I cu 800 lei anual


II 700

III

II

>>

600
480
360

Vorbind de gradele inferioare D-1 Huffel, zice :


Gradele inferioare sylvice i mai cu seamci brig ctdierii constituesc baza serviciului.

www.dacoromanica.ro

26

Fdrd grade inferioare bune, totul este zadarnic, regulamentele rdmcin nefolositoare, legile rcinzdn fdrd sancliune.

Serviciul pddurarilor trebue cu totul modificat. In

unele pcirti pddurarii de abid au de pdzit 150-200

hectare, in alte pcirti intinderea datd in supravegherea


lor se urcd la 4000 hectare. Pentru ca un pddurar sci fie
atapat functiunii sale, i sd se devoteze, trebue sd cciftige
indeajuns, ca sci aibd cu ce trai.
Cu toate c (dranul roman e cumpdtat, el nu poate
cheltui mai putin de 30 lei lunar, explicnd astfel pentru
care cuvnt a propus aceastd tifrd ca minimum.
D-1 Huffel mai propune si infiintarea a 2 servicii speciale : unul pentru urcarea valorii pddurilor, si altul pentru
reimpduririle locurilor goale. Aceasta in legdturd cu crearea
fondului de 2 010, despre cari v'am vorbit odinioard pentru

punerea in valoare a pdurilor.


Aceastd propunere este de cea mai mare important
si ar trebul sd fie adusd la indeplinire, iar sumele necesare
ludndu-se din fondul de 2 0/a, care urmeazd sd fie lsat in
spiritul in care a fost creat, golurile ce se umple cu el astdzi,
sd fie ca i in trecut articole obisnuite ale budgetului.
Pentru crearea acestor servicii D-1 Huffel, propune adu-

cerea a 4 silvicultori francezi si iacd cum se exprimd din


acest punct de vedere : Avem increderea cd aceastd propunere va fi aprobatd de Romcinii luminati can ipi iubesc tara.

Niciodatd veri o naliune nu s' a ferit de a face apel


la strdini cand s'a simit nevoie. Rwii la inceputul acestui
secol1), au adus cu mari cheltueli Germani, cari au organizat serviciul forestier. Englezii s' au adresat la Francezi
pentru a organizd gestiunea pddurilor ce posedd in CoIonia dela Cap ; vi astdzi chiar Un forestier francez conduce acel serviciu. 0 misiune de ofiteri "francezi au construit arsenalele i a organizat artileria Japonezilor.
Francezii cand au organizat serviciul pastoral in Alpi
nu s' au ferit de aduce oameni din Elvelia care sd Inv*
pe munteni modul cum trebue sd func(ioneze o fruitierie
fi cum sd manipuleze laptele de vacd, etc.
1) Raportul d-lui G. Huffel din 1889.

www.dacoromanica.ro

97

D-1 Huffel sustine dar aducerea a 4 silvicultori francezi cari constituind nite comisiuni cu silvicultorii roman i
.

sa fie supuse sub ordinele directe i personale ale Ministrului i sd se ocupe cu urcarea valorii padurilor Statului i
cu reimpadurirea locurilor goale dupd un plan bine studiat.
Aceast idee o gasesc bung, chiar i astazi in afard de
aducerea sylvicultorilor straini, intrucat astzi aceasta necesitate de alta data, numai este simtita punerea ei in aplicare va trebui s schimbe insd mecanismul vanzArilor cum
i felul de a se face exploatarea pAdurilor astazi.
D-1 Huffel termind raportul situ exprimand respectoase
multumiri D-lui Ministru al Agriculturei Gr. G. PAucescu, P.
P. Carp 0. Al. N. Lahovary a cdror prea multd bundvointa
nu i-au lipsit niciodatA, i chiar au dat un impuls puternic,
modestelor incercari ce a facut, spre a fi util tdrii lor.

La putin timp dupd plecarea D-lui Huffel i cu ocaziunea venirei D-lui P. P. Carp pentru a 2.a cart la 1891
ea Ministru al Domeniilor, vedem ca se ocupA serios de ame-

liorarea fondului paduresc. D-1 P. P. Carp este acel care a


obtinut i dat creditele in sumA de 2 milioane necesare
pentru constructiunea caselor forestiere pentru Sefii de
ocoale i caselor de padurari rezolvand astfel o problemd
foarte grea, aceea de a fixa pe $eful de ocol in centrul
circonscriptii ce a yea. de administrat. In ceeace prive0e pe
Sylvicultori timpul cat D-1 P. P. Carp a fost ministru, a fost
cel mai rodnic, de aceea suntem datori sa-i exprimAm
toata recuno0inta noastra.
In ceea ce prive0e organizarea Corpului Sylvicultorilor aduce i D-sa tot pe cale diplomatica in Sept. 1892
un sylvicultor austriac pe D-1 Iohan Pitcheak cu contract pe
3 ani i in al Mimi angajament se vede intre altele la art.
3 Ca sei studieze organizatiunea Serviciului forestier Ro-

man i sd arate ameliaraliunile ce s' ar puted introduce


atdt in serviciile exterioare cat i in administraliunea
Centrald a Ministerului Domeniilor.. Contractul acestui Syl-

vicultor s'a reinoit Inca in 2 randuri sub diferite guverne


ramanand astfel 9 ani in serviciul Statului. Dupd urma
D-sale nu ne-a ramas ins nici un raport tiparit din care
sa-i vedem activitatea i propunerile. $tim ca au depus rapoarte pentru mai multe chestinni, insa ele nefiind date pu-

www.dacoromanica.ro

28

blicitatii au ramas uitate in dosarele Ministerului, se vede ca

nu erau de vreo mare importanta.


In ceeace priveste organizatia Corpului Sylvic si pentru cari in mod special D-1 Pitcheak a fost angajat, dupa
cum aratai mai sus, D-sa nu a depus nici un raport desl a
stat in serviciu dela 1892 pana la 1902, ash fiind nu putem
cunoaste parerile acestui sylvicultor strain asupra felului de
a se organiza serviciul sylvic roman ; desigur insa ca nici
el nu ar fi putut fi in des acord cu predecesorii sal.
Cu acest sylvicultor strain, s'a inchis pana astzi seria
misionarilor sylvici adusi i consultati de diferiti ministri ai
tarn, in ceeace priveste gospodaria pdureasca romand din

toate punctele de vedere ; toate parerile pledeazd pentru


schimbarea starii de lucruri existente in momentul chemarilor in tara ; cari nu cu deosebiri fundamentale, ci privit
in trsuri generale, este acea cu cea de astazi.

Pdrerile lor le am vdzut dar in detaliu vi cred cd

lectorului nu i-a rdmas deceit impresiunea care mi-a rdmas i mie, anume: pentru ca ameliorarea fondului paduresc sti, se poata face, trebue mai intaiu sa se realizeze organizarea Corpului Sylvic i sa se imbunatateasca soarta personalului de jos pana sus, dela padurar la inspector general.

www.dacoromanica.ro

PARTE A III.

Diverse consideratiuni relative la Corpul Sylvic.


Dupd cum vdzurdm din cele spuse mai sus, dela 1875
chestiunea pddurilor
ca sd nu zic dela 1860,
si organizgrei Corpului Sylvic, s'a agitat cu mici intreruperi,
aproape continuu. Toti ministrii cari s'au perindat la ministerul domeniilor au apreciat rolul important ce are pddurile
in tara noastr5, cdruia i se mai zice eminamente agricold,
cunoscutd fiind legtuta intre sylviculturd i agriculturd. Ei
aveau dorinta de a organiza corpul Sylvic, si in acest scop
in atatea rdnduri, am vdzut cd au consultat chiar somitdti
forestiere ; voiau s de o satisfactie acestui corp, care duce
in spinare aproape intreg ministerul domeniilor ; caci in exterior, el administreazd toate proprietdtile Statului, efectudnd
toate preddrile ; controlAnd indeplinirea tutulor contractelor
de arendarea mosiilor i pddurilor ; inchiriind toate bunurile mici,Mcdnd constatdri, Oland numeroase licitatiuni,
mai multe la mosii deck la pdduri, Sylvicultorii predau bunurile ; ei fac si pe inginerul hotarnic la mosiile Statului,
ei ingrijesc de paza hotarelor, ei desfac piatra si nisipul
carierilor, ei centroleazd i aplicarea legei pescuitului si vincoace,

natului in tara, ei apard procesele statului in materie de


delicte sylvice, ei controleazd pe arendasii sanalurilor Dundrei, ei administreazd, masoard si exploateazd padurile, etc.,

intr'un cuvdnt, ei sunt albinele muncitoare, care aleargd,


se strdduesc, pentru strdngerea i realizarea tutulor veniturilor ce produc Domeniile Statului, ba mai au si controlul aplicdrii Regimului Sylvic la toate padurile particu-

www.dacoromanica.ro

30

larilor si stabilimentelor publice, ce cad in prevederile codului Sylvic.

Ministerul Domeniilor in gall de 5 ingineri de mine


pe care ii are mai mult pentru controlul legii industriei de
cat pentru mine si cariere, tot Sylvicultorii duc greul in
serviciul exterior,

caci tot ei desfac produsele carierelor,

si pana mai acum cativa ani, constatau chiar si redeventa


puturilor de petrol si cu toate acestea, cu toata dreptatea
cauzei recunoscuta de toti, nimic nu s'a facut pentru Sylvicultori pand in prezent, cum nu s'a fdcut nici pentru ameliorarea padurilor.
Imi vine sa cred c suntem blestemati de calugari, Inca
dela secularizare caci nu stiu ce sa mai zic i ce sa mai
cred,
cand vad Ca atati oameni mari ai tarii, au voit... si
aveau toata bunavointa de a inzestra i acest serviciu cu o

lege de organizare, si totus nu au reusit. Lucrarile se injghebau... mergeau bine... cum zice proverbul, pana aproape
de mal... si cand s crezi ca hait... ai ieit... tocmai atunci cddeai la fund.
La 1875, Corpul Sylvicultorilor Statului era compus din
44 agenti de diferite grade ; astazi serviciul este impartit in :
serviciul central i serviciul exterior numarand 156 agenti.
Serviciul central, constitue de fapt astazi o sectie independentd din Directia Domeniilor Statului, condusd de un
Inspector Sylvic.
Serviciul exterior este compus din 100 ocoale, intre cari
sunt distribuite toate proprietatile Statului din tara, fiecare
ocol, fiind condus de un Sylvicultor (guard general) ajutat
de brigadieri si padurarii necesari. Cele 100 ocoale sunt repartizate pe 10 Regiuni Sylvice, conduse fiecare de un inspec-

tor si in lipsa de un sub-inspector de cl. I or a II-a. Ocoalele sunt puse direct sub controlul si conducerea regiunei,
cu cari sunt obligate a corespunde pentru orce afaceri, iar
regiunile sub ordinele ministerului. In 1903, din oarecari con-

sideratiuni mai mult personale, printr'un decret so fdcuse


exceptie cu 2 ocoale, pe cari intitulandu-le model, le-a scos
de sub controlul regiunilor, punandu-le direct sub controlul
Ministerului, in curand Irma experienta dovedind rezultate
negative, s'a revenit asupra acelei stari anormale de lucruri
atasandu-se i acele ocoale la regiunile respective.

www.dacoromanica.ro

31

La fiecare regiune sunt 2-3 agenti, numiti agenti de


control, care sunt ajutoarele sefului de regiune i pe care
11 ajutd in inspectarea ocoalelor, in executarea lucrdrilor
de punere in exploatare, in facerea diferitelor anchete si
controluri. Acesti agenti de control trebue sd aibd gradul
de sub-inspectori pentru a putea avea autoritatea necesard
asupra personalului de controlat, in lipsd de sub-inspectori
insd pe la unele regiuni, sa afld i cdte un agent de control

cu gradul de guard general, ceeace constitue o anomalie


care ar fi in interesul serviciului ca s dispard ; toti agentii
de control trebuind sd aib gradul de sub-inspectori ; cum
de asemenea, sefii de ocoale, trebue s aibd de reguld gradul
de guarzi generali, iar nu de sub-inspectori ; cel putin in
starea actuald a serviciului.
Desvoltarea serviciului Sylvic s'a fAcut fArd o reguld

bine stabilitd, neavnd o lege de organizare, care sd asigure pozitiunea si drepturile Sylvicultorilor din toate punctele de vedere.
In adevdr, la noi, avansdrile, permutrile ca i inlo-

cuirile se pot face orcum, totul depinde de bunavointa si


intelepciunea Ministrului sau reprezentantilor stir, existd chip

un consiliu de disciplin, dar el neavand un drept legal,


cnd este, cnd nu este intrebat, noi nu suntem garantati
prin nimic in contraf luctuatiunilor,

mai mult,

avansdrile

nu au nici o norma, nu se fac dupd nici o reguld, nu se id


nici avizul sefilor ierarhici,si dela o vreme, de vreo 6 ani
este o stagnare mare in corp i foarte descurajdtoare, mai
ales pentru guarzii generali, stagnare care tinde a slab!
dragostea de serviciu, ne mai existand stimul.
Se stie cd in orce serviciu administrativ, si mai ales
in cele de productiune, pentru ca lucrurile sA meargd bine
i nimic sd nu so piarza, trebue sd fie stimul, cdci el provoacd concurenta intro camarazi, si-i indeamnd a se intrece
cari pe cari, in a executd lucrdri mai importante si mai cu
atentiune. Dacd insd stimulul a dispdrut, cum este astdzi
cazul cu serviciul Sylvic al Statului, uncle pot zice, dela o
vreme, foarte rar am vdzut o incurajare a celor muncitori,
i capabili, totul lincezeste, personalul se deprimd moraliceste si materialiceste, si in loc de a &data ca prin muncd
sarguitoare si inteligentd sd-si creeze drepturi la avansare,

www.dacoromanica.ro

32

de exemplu, se indrepteazd pe cdi piezie, prin influente


cdtre acel scop, obtinand, fie o avansare onorificd mai intdiu, fie altceva,lucruri cari provoacd invidie intre camarazi i discordie in corp.
Si cum a puted sd cred i sd zic altfel, afard numai
dac nu mi s'ar impune s ascund adevdrul, cnd deschizand anuarul Corpului Sylvic ce gdsesc ?
Din 61 Sylvicultori cl. II, ccifi sunt tofi, avem 50 cu

o vechime in aceasta clasci dela 6-15 ani, dintre cari


numai 12 au fericirea sei aibei o vechime numai de 6-10

ani ; ceila4i 38, au o vechime dela 10-15 ani.


Din 46 sylvicultori el. I-a, avem 32 cu o vechime
de 6-15 ani.
numai 4 sunt cu o
Din 18 Sub-inspectori el.
vechime mai micei de cinci ani, too ceilalti au o vechime

intre 6-16 ani.


Din 9 Sub-inspectori cl. II-a, nunzai 3 au o vechirne

de 5 ani, tori ceila4i au intre 6-12 ani.


Din 7 Sub-inspectori cl. I-a, numai 3 au cede 5 ani
de vechime, too ceilalfi an intre 6-12 ani.
Din 6 Inspectori cl. II-a, numai 2 au 5 ani vechime
tofi ceilalfi au intre 6-10.
In fine, ea sei termin toatei scara erarhice : din 4
Inspectori cl. Da, numai unul are o vechime de 3 ani, top,

ceilalfi au o vechime dela 10-19 ani.


Inspectorii generali sunt preveizuti numai in lege.
Serviciul Sylvic, nu a ajuns sei aibei Inca vreuuul in
came i oase.

Trist este desigur tabloul ce va ardtai mai sus, dar


este real ; i nu voiesc sd spun prin aceasta ca toti cei cu
vechime ar merit sd fie avansati, cdci i aici ca i in
toate administratiile, nu se poate sd nu-i gdseascd aplicatie

proverbul pdclure fcirci usceituri, nu se gdse;te., dar in


marea majoritate, Sylvicultorii Statului ii fac datoria cu pricepere, in mod contiincios i cinstit,
i sd nu se creadd c
pledez ad cauza leneilor sau incapabilor, sau acolora cari

dintr'un motiv or altul nu sunt la locul lor, pledez cauza


Sylvicultorilor harnici, corecti i capabili, cdrora serviciul nu
le poate imputa absolut nimic, i cu toate acestea stau neavansati cite 10-14 ani, i acestea constitue marea majoritate.

www.dacoromanica.ro

33

Ma mir,

i ma intreb de unde mai le vine energia si

dorul de lucru.

Orce alta cariera ar fi imbratisat, ar fi fost cu mult


mai departe, pe cata vreme devenind Sylvicultori ati vazut
in ce situatie se gasesc. Avem exemple chiar dintre camarazii nostri, cari vazand cd in serviciul acesta nu este nici
un viitor, il au parsit, unii mai de mult, altii mai de curand.
Eacd nu mai departe la Administratia Domeniului Co.
roanoi, Sylvicultorii acestei administratii, recrutati din Corpul

Sylvic al Statului, au Meat departe, mult departe, pe camarazii lor, ramasi in serviciul Statului, cei mai vechi din acei
Sylvicultori au astazi salarii de peste 800 lei (leafa necu-

noscutd pentru serviciul Sylvic al Statului) and dacd ar


fi ramas la Stat nu ar fi putut avea mai mult de 375 lei
leafa bugetara, ca Inspectori cl. II-a.
Ce mare deosebire ? !
Dacd cadrele se inchid, atunci trebue adoptat sistemul
gradatii, cari se practica si la noi cu profesorii i capitanii,
caci este greu foarte greu sa pretinzi unui functionar sa trdiascd
in mod cinstit i la inaltimea serviciului, cu aceeas modesta

Ward de 141 lei cu cari debuteazd in serviciu la varsta de


23 ani, i dupd 15 ani de serviciu, cand poate are o familie

impovarata de 3-4 copii, caci sper ca nu se va pretinde


Sylvicultorilor, ca sd nu urmeze calea fireasca a lucrurilor.
Cum o sd mai ajunga unei astfel de familii o asa de redusa

leafa, ma intreb chiar cu co poate s trdiascd ; de sigur


foarte mizer, dacd nu mai au oarecari venituri, din averea
parinteasca.

Este chiar in interesul i castigul administratiei, dacd


voieste s aiba un corp la inaltimea obligatiunilor, ca sa-i
amelioreze de urgentd starea, altfel poate mai tarziu va fi
cu mult mai greu, i o afirm aceasta, din experienta proprie
ce am capdtat de aproape 20 ani de cnd neintrerupt fac
parte din Serviciul Sylvic al Statului, si in care timp mi-a
fost dat s. vad foarte multe lucruri.
Se mai crede c serviciul nostru este usor, din contra,
i pentru a
pot afirma cd este greu, chiar foarte greu,
ii indeplini in mod constiincios trebue sa ai pe langa o constitutiune robusta amorul sacru al meserii, altfel dificultatile ce intampini la fiecare pas, te obosesc peste masura,
M. nnIssescu.Corpul Sylvicultorilor Statului.

www.dacoromanica.ro

34

i iti trebue milt. energie, pentru ati indeplinl contiincios


datoria.

Mi s'a intamplat sa aud oameni de Stat spunandu-mi


Meseria D-voastrei este frumoasd fi ?ward. 0 pldcere
sd te plimbi la peidure. Da... meseria noastra este foarte
frumoasa, intrucat avem a face cu natura... dar este grea,
caci daca activitatea Sylvicultorului, s'ar reduce la plimbari...

atunci ca rezultat am avea, ceeace se culege din orce preumblare... recreiarea spiritului... distractia dar vezi,... Sylvicultorul nu pentru aceasta este trimes la padure, el trebue
sd add de multeori luni intregi in mijlocul padurii, in fel
de fel de marcari, or masuratori, intr'o colibd, de multeori
mai primitivd deck a lui Robinson, acoperit cu coji de
molift i infundate cu cetind de brad ; este obligat din
cauza dificultatilor de transport sa doarma pe jos, pe pamantul gol pe care il indulcete cu un strat de frunze,
iar cand timpul este ploios, i te inapoezi seara dela lucru,
patruns de apa, uneori pand la piele, nu gaseti o camera
calda unde s te schimbi, ci de cele mai multeori trebue sa
te invarteti imprejurul focului pentru ati usca hainele pe
tine, caci pand acum nu am ajuns la progresul Sylvicultorului

Austriac, Francez or German, cari au refugii construite in


toate partile, din aceasta cauza cea mai mare parte a Sylvicultorilor Statului incepe a suferl de reumatism numai dupa
cativa ani de serviciu, i cu toate aceste greutati de trai
vadite, ale Sylvicultorului, noi nu beneficiem de art. 3 din
legea pensiilor de cari beneficiaza toti functionarii dela C.
F. din serviciul exterior, inginerii, functionarii dela poWa' i
telegraf, medicii Eforii i medicii de judete, etc., ca i cum
serviciile acelor functionari, ar fi mai greu de indeplinit decal
serviciul nostru. S iau un exemplu : ce deosebire este oare

intro serviciul unui inginer dela C. F., s zic dela serviciul


de intretinere, cari este cel mai greu, i acela al unui Sylvicultor ?

Vieata lor este aproape aceen cu deosebire c unul se


duce pe linia de drum de fier, cu drezina sau pe jos, are
cantoane unde sa se adaposteasca la fiecare pas, i seara
este mai totdeauna a casa, pe cata vreme Sylvicultorul lipsete zile intr'una, uneori cu saptamanile, plecat s pund in

exploatare padurile dupa varful muntilor i colinelor,

www.dacoromanica.ro

35

restrans este numdrul acelor Sylvicultori, cari pot sd beneficieze in regiunea de campie, de addposturi, cum pot sd o
facd la tot pasul inginerii dela C. F., numai inginerii dela

lucrArile noi a C. F. pot spune cd au serviciul tot asa de


greu ca al nostru, dar numdrul lor este restrans.
Atunci dacd asa este, noi Sylvicultorii pentru ce nu am

putut profita de acel articol al legii pensiilor, de cari profad, atatea alto categorii de functionari, cu vieata cu mult
mai putin expusd decat a noastrd ? Cauzele sunt multiple,
intre care este si aceea Ca avem prea multi vrsmasi puternici, vrjmasi fdcuti din cauza izbirilor de interese, caci
functiunea de sylvicultor fiind cu atributiuni de conservare
al bunului Statului, era firesc ca interesele sd se ciocneascd
si de aci nemultumiri, reclamatiuni, vorbe i chiar calomnii
pe spinarea sdrmanului Corp Sylvic, atat de incercat i atat
de putin apdrat.
dacd Sylvicultorii astdzi, nu lupta poate toti cu aceea

ardoare pentru conservarea i apdrarea averei ce le este


incredintatd, o mai fac bietii oameni si din cauza nesigurantei zilei de maine, cad nu au nici o lege care sd le garanteze stabilitatea si drepturile, asa ca sd fie pusi la addpostul mizeriei, si sd facd numai ceeace constiinta lor
legile in vigoare le zice cd este drept sd facd. i cand afirm
aceasta, rog pe lector sd creadd, c afirm aceea ce cugeta
tot Corpul Sylvic al Statului, cad sunt sigur c exprim sentimentele unanime ale camarazilor mei, si nu mt.. tern de
nici o contrazicere intemeiatd.
Sd se ded o lege de organizare infeleaptd, sd se ame-

lioreze starea materiald a Sylvicultorilor, sd se ridice pi


ei la treapta ce o au camarazii lor din alte tdri mai civilizate i atunci se va veded de ce sunt capabili Sylvicul-

torii Statului, 0 in ce stare de inflorire vor f pddurile


Statului, grage abnegagunei acestor albino muncitoare,

dar wt de oropsite astdzi, cdci nu le lipse,ste, nici priceperea nici donut de muncd, nici dragostea codrilor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV.

Para lel intre salariile si avantagiile


Sylvicultorilor romani fata, de Sylvicultorii celorlalte
natiuni, cum si a celorlalti functionari din tar.
Intrucat am vorbit de starea in care se gaseste astazi
Corpul Sylvicultorilor Statului, dupa ce am facut istoricul
desvoltdrii lui Inca dela infiintare
nu fard interes gdsesc a face un paralel intre starea tot de astazi a Sylvicultorilor romani si a celor din Prusia, Bavaria si Franta, tan
a vansate in civilizatiune din toate punctele de vedere, si
cari pe taramul sylviculturii sunt de asemenea fruntasele
tutulor natiunilor din lume
In Prusia, unde cultul padurilor este infiltrat in spiritul natiunii, se cere mai grele conditiuni de admisibilitate
ca la noi i trebue un timp mult mai indelungat dupd terminarea scoalei pana ce s ajungd aspirantul a i se incredinta conducerea unui ocol.
Condifiuni de admisibilitate in personalul superior.
Un aspirant de sylvicultor face mai intaiu un an de practied la un ocol Sylvic, dupg aceea in 2 ani cel putin si 5 ani
cel mult, trece cursurile la una din cele 2 academii Sylvice
(Eberswalde sau Mnden) ; apoi trece examenul de diploma
inaintea unei comisiuni compusd din delegatul Ministerului
cu profesorii scoalei. Pand acl lucrurile se petrec intocmai
ca la scoala noastra de Syivicultura dela Branesti, care a
fost infiintata in 1894 dupd programul scoalelor germane.
Obtinand diploma, aspirantul este numit Forstreferender
(in timpul anului I-iu de practica zice Forstbeflissner).

Referendarul este obligat a studia timp de 1 an la


una din universitatile germane : Economia Politica, Oiin_tele Financiure, Oiinfele Economice, cum si de a trece examenele cerute.

www.dacoromanica.ro

37

Dupd ce a satisfAcut serviciul militar, urmeazd a prac-

tica la un ocol timp de 2 ani, apoi are dreptul a se prezenta la examenul de Stat, dacd rdusete a trece cu succes acest examen este numit Fortassessor i este intrebuintat
in lucrdri fie la ocoale or inspectiunile Sylvice, fie in Minister, plAtindu-1 cu ziva dupd timpul lucrat.

Dupd o trecere de cdtiva ani de Fortassessor, este


numit la loc vacant, sef de ocol (Oberfrster) apoi ForstratOberforst moister, etc.

Condifiuni de admisibilitate la personalul inferior.


Avnd terminate clasele primare i o verse de 16-18 ani,
candidatul la pAdurar, trebue s facd mai intaiu 2 ani practied, din cari 1 an pe langd un pAdurar al Statului sau particular, iar cel de al 2-lea an in urma unei deciziuni ministeriale recente a cdrui aplicatie a inceput la 1 Octomvrie
1905, este obligat sa Ii petreacd intr'una din cele 4 coli de
padurari ale Regatului din cari una este in Provincia Possen
una in Vestul monarhiei i cloud in provincia Brandemburg.
Aceste coli sunt aranjate in forma de internat. Costul pentru un elev revine la 400 MArci pentru cari i se dd instructie,
mancare i locuintd. Dupd aceti 2 ani (unul de practicd i

altul in coal) intrd a face serviciul militar in Jager-Batalion unde pe langd instructie militard i se predd mai departe cursurile de Sylviculturd, fie de un Oberfrster, fie de
un Forstassessor oficer in rezervd ldsat in acel scop la
batalionul de vAnAtori. Serviciul armatei dureazd 2 ani. Dupd

ce trece examenul i se libereazd din armatd trece la un


ocol ca Hielfsaufscher, iar timp de 9 ani este supus la orce
concentrare militard. Intre 8-11 ani de Hielfsaufscher, trebue s treacd Inca un examen atAt oral cat i scriptic cari
dureazd 6 luni, cdci in acest timp ca incercare i se dA oarecari lucrAri la ocol spre executare, astfel cd abid la 12 ani de
Hielfsaufscher este gata, i la loc vacant este primit in corp
ca Forster dacd a obtinut medii mari la examene, ca Hielfsfrster cu note mediocre, i cu note slabe ca Forstaufscher.
Gradele pAdurarilor sunt dar in ordine ascendente: Hilfsaufscher,, Forstaufscher, Hilfsfrster, Frster, Hegemeister

este un titlu onorific caH se dd color mai buni pAdurari,


Revierfrster, pddurarii cari tin loc de efi de ocoale, dar
cu latitudini restrdnse.

www.dacoromanica.ro

38

Serviciul central. In ministerul agriculturei, domeniilor


i pAdurilor este o Directiune Sy Ivied, avAnd ca sef un Oberlandforstmeister ajutat de 5 Landforstmeister, adica o direc-

tie cu 5 servicii.'
In minister este i institutul central de amenajament.
In exterior sunt 34 Inspectii Sylvice (Regierungsbezirke)

avAnd ca sef un Inspector (oberforstmeister) ajutat de mai


multi Sub-inspectori (Regierungsforstrat) care sunt organele
de control in aparentd ca i la noi. Fiecare Inspector are un
numAr variabil de ocoale (oberforstmeisterei) 20-25 ocoale.
In total sunt 761 ocoale in Prusia cu 4626 pAdurari de
diferite clase.

Suprafaia totald a pddurilor Prusiei


este de
8 271 663 hect.
din care Statul posedA in plinA proprietate 2.884.05 7
.

1.529
iar in devAlm4ie
Peidurile Statului se compun din : foioase 30,90/; din
cari 7,9/0 tratate in crang simplu, 2,6/0 in crAng compus

30/o in codru grAdinArit si 17,40/0 in codru plin.


Resinoase 69,10/0 (Pin 57,50/0, 0,1 Larice, 11,3 Molift, 0,2
Brad) din cari 8,50/0 codru gradinarit, iar restul in codru plin.

Venitul pddurilor statului Prusian pe 1904-1905 este


de 99.751.000 mArci, astfel repartizat :

Din produse principale


secundare
vAnat

Mrci
.

..........

turbd .
Diverse venituri

Total .

93.000.000
5.153.000
453.000
216.000
900.000
99,751.000

Venitul din produse principale a provenit din extragegerea din pAdure a unei cantitAti de material lemnos de
9.259.575 m3.

SA' ma ierte lectorul dna am fAcut aceast digreziune,


am crezut s fiu util camarazilor mei Sylvicultori, punAndu-le
la dispozitie niste date recente care mi-au fost procurate de
camaradul C. Opran de curAnd inapoiat din misia ce a avut
in Germania.
Din tabloul ce urmeazA se poate vedea salariile perso-

nalului inferior si superior din administratia Sylvia a regatului Prusiei :

www.dacoromanica.ro

39

CLASELE DE LEAFA
DESEMNAREA

GRADELOR

Mani
Personalul superior

II

III

IV

VI

VII VIII

OBSERVATII

rci Mrci Marci Marc! Mimi Mini

0 Marcd valoreaed 1
leu 25 bani.

clad', se atin*ef de ocol . . 2700 3000 3300 3600 3900 4200 4700 5700 geFiecare
chip& o vechime de 3
ani in clasa precedentA,
Subinspectori 4200 4600 5060 5400
atat pentru personalul
superior cat si inferior.
5700 6000 7200
Inspectorii.. .

Personalul inferior

Padurarii. .

. .

1200 1300 1350 1400 1450 1500 1550 1600

Un Revirfin-iter pri-

meste pAnA la 1800 M.

tin
primeste 78 M. lunar,
chip& 2 ani 84 i apoi 90
M. peste cari nu poate
trece.
Un Helfsforster primeste 1200 M. la Inceput, dap& 3 ani 200 M.

in plus f}i nu poate trece


peste 1100 M.

Padurarti au drept la locuinta, iar cdnd aceasta nu li


se da in natura primesc 100--200 marci anual, ei mai au
drept a introduce la pasune 3 vaci i 8 porci. Ei au dreptul
la lemne de foc si la locuri de culturd din poenele din padure, pentru cari platen o mica arendA, ei au drept sa la
pang la 19 hect.
efii de ocoale au drept la locuinta i lemne de incalzit,
cdnd locuinta nu i se da in naturd i se plateste indemnizare
pand la 1300 marci. El mai are dreptul de a inchiria in to-

tal sau in parte vAnatul din ocolul salt, pe care il exploateazd, realizand un beneficiu de 1500-2200 mArci anual.
Inspectorii ca si sub-inspectorii au dreptul la locuinta,
si cand aceasta nu li se servete in naturA, li se plteste in

bani. Inspectorul mai are drept la un supliment de leafd


anual de 900 mrci, care se aduna cu leafs i din cari i se
face retineri pentru pensie.
*efilor de ocoale ca si padurarilor, cAnd se instaleazd
in serviciu pentru aezarea gospodarii li se avanseazd bani
dupa necesitate, pentru acest scop, este prevAzut in buget
o sumd de 130.000 marci anual.
La cap. 2 titlu 10 al bugetului pe 1904 se prevede suma

www.dacoromanica.ro

40

de 1.714.890 Marci cu cari se plAte0e peste leafd transporturile Inspectorilor pand la 4000 Marci anual ; Sub-inspectorii
3000 Mdrci, *efii de ocoale 2100 Mdrci, dupd cum vedem
numai pentru deplasari in Prusia se plate0e o indemnizare
toenail care intrece cu de 2 ori lefurile de astazi ale Sylvicultorilor din regatul Romfiniei de diferite grade : la un
loc cu padurarii i brigadierii.
Pentru ea sa termin cu Prusia, unde toate exploatarea
p5durilor Statului se face in regie, gsesc necesar a adaoga
c dintr'un buget la venituri de 99.751.000 M., pe 1904-905
se cheltuWe pentru personal i exploatari 43.897.000 M. deci
aproape 50%; in acest buget de cheltueli, personalul cu suplimentele i indemnrile ce i se servete, intra cu 17.085.525 M
Bavaria. Aci conditiunile de admisibilitate in corp

sunt deosebite de cele cari se cer in Prusia. Astfel, pentru


personalul superior trebue ca elevul dupd ce a terminat
complect liceul sa urmeze cel putin 2 ani cursurile coalei
dela Aschaffenburg (Forstliche Hochschule Aschaffenburg),
apoi trece la universitatea din Munchen, uncle dupd altii
cel putin 2 ani de studiu, obtine licenta in *tiintele Sylvice.
Odata diploma luata, trece ca practicant la un ocol, unde

face un stagiu de 3 ani, in care interval trebue sa tread .


prin toate lucrrile ; in fine trece examenul de Stat, dupa
care numai, i dupd ce a satisfcut legea recrutarii, este
primit in Corpul Sylvic, provizoriu ca Asistent cl. II, apoi
dupd merit este avansat Asistent cl. I, Assessor, Ferstmeister, Forstrat, Oberforstrat, Ministerialrat.
Personalul inferior. Dupd ce a terminat clasele primare

la varsta de 15-16 ani, intra in una din cele 5 coale de


padurari, unde face 4 ani, i dupd ce a facut serviciul miitar, este admis in corpul padurarilor.
Dupd actuala lege de organizare a serviciului Sylvic
Bavarez care dateaza din 1885, modificata la 1894 avem :

1. La Centru: Directiunea Sylvia din Ministerul de


Finante condusd de un Consilier Ministerial (Oberforstdirector) ajutat de 4 Inspectori Sylvici (Oberforstrilte) i celalt
personal technic necesar.
2. In exterior : 8 inspectiuni Sylvice (Regierungs-

Forstabteilungen) condusd de un Inspector (Oberforstrat)


ajutat de 2 sau mai multi Sub-inspectori (Forstrate), un Sylwww.dacoromanica.ro

41

vicultor assesor i 1 Sylvicultor asistent, 4 persoane (nu


sylvice) pentru cancelarie.

366 ocoale conduse de cat() un ef de ocol (Forstmeister) cu pAdurarii necesari. El are ca ajutor numai in
ocoalele grele i mari un Forstassessor, cdruia i se d sub
conducere o pAdure mare sau mai multe pAduri mici, mai
are un Forstassistent intrebuintat mai mult in lucrArile de
biurou ; mai are i padurarii necesari.
Ocoalele au in medie o intindere pAduroasd care este
mai mare la campie decat la munte i variazd intre 2500
5500 hect. ; iar cantonul de pazd al unui pAdurar este in
mijlocie de 570 hectare.

Pentru trupurile de padure izolate i de mica importantA, nerentnd a pune un padurar cu coal, se insarcineaza un locuitor din apropiere cu supravegherea sa, cruia i se dA intre 10-40 mArci lunar (un Waldwarter sau
Waldaufscher).
Distributiunea personalului superior i inferior pe grade

n Bavaria cutn i salariile acestui personal, se pot vedeA


in detaliu in tablourile ce urmeazA :
No. 1.

TABLOU
DE

PERSONALUL SYLVIC AL STATULUI BAVAREZ


RE ANUL 1904-1905
2
0

7...

1i

GRADUL CE FIECARE PERSOANA ARE

OBSERVATIUNI

Ministerialrat = Directorul serviciului .


1
Inspectori sylvici = Oberforstrte . .
12 Din care 4 In Minister, 8 la
nspectii.
51 Din care in Minister, 48 la
Subinspectori =Forstrte
Inspectii.
.
11 Din care I in Minister, 10 la
= Regierungsforstassesoren
Inspectii.
Sy1vicultori-Sefi de ocoale = Forstmeister 384 Din care 18 la pad. sonenate Pfalz.
Sylvicultori-asesori =Forstassesoren . . 135 Teti la ocoale.

Sy1vicu1tori-a sistenti = assistenten .

Padurari=Frster . . .
aspirant =Forstwarte
.

2
3
4
5

......

10

11

12

ajutor = Forstwartegehilfe . .
supraveghertori =Forstaufseh.
Waldaufseher i Waldwarter .

145

361

420

. .

251

288

326

www.dacoromanica.ro

.
..

42
No.

TABLOU

2.

de retributiile personalului sylvic al Statului Bavarez


pe anul financier 1904-1905.

LEAFA CE SE CONSIDERA LA PENSIE


.

0
1. E>

.1 .E
c,-.

''=.-0, E,-.2
- Es

ces

PERSONALUL

'cr,

<a

4.9

sMara

Mara

.1.r)

'.0

7 ''''
0 4r.
a3

&."

r:4

0,1

,-- -0
I

E-+-

ot n.

Marci

G4

cn

-0 0
Marci

Marci

Crt

Mara

A) Personalul cu drept la pensie definitiv.


1

Consilier Ministerial

7020

7380

7740

8100

Inspector sylvic

6120

6480

6840

Sub-inspector .

4920

5280

Sylvicultor-sef de ocol .

3720

4080

180

720

7200

180

540

5640

6000

180

540

4440

4800

180

420

(eful Serviciului Sylvic)

(Oberforstrat)

(Forstrat)

-'

Sylvicultor asesor

-1,

1.r3

_
Pentra

E,.1) c.,<= _. t`-' ._.2

0 a,,-

Iocuino

= ..

la

.--;,--)

,....

CI. VI

na

,''''

D.s

ca.

dupa Mani

:care 5 ani

(Forstmeister)

2280 2640 3000 3180 3360

180

180

Sylvicultor asistent el. I

1890 2070 2250 2430 2610

180

180

136durar el. I .

1890 2070 2250 2430 2610

180

180

(Forstamtsassessor)

(Forstamtsassistent cl. I)

. .

(Frster)

B) Personal ce nu are drept la pensle


a.

d
1

re

E;

7-

= cz,
E.73

FEI

1r)

7-1

1500 1680 1860 2040

PAdurar aspirant

1380 1560 1740 1830

(Forstwart) sau padurar cl. II

3 PAdurar ajutor..

(Forstgehilfe) Padurar cl. Ff.

f=1

Sylvicultor asistent el. II.


(Forstamtsassistent cl. II)

PAdurar supraveghetor

G G
re

7. 0

co

6-.1

ED

ES

120

--

900

90
60

105

(Forstaufscher) Pad. cl. IV.

Acestea

P-.

UD

--

1080 1200 1260


840

7-

sunt lefuri curate in afar de suplimenturi, de in-

demnizdri de locuint, incdlzit i diurne pentru deplasari.

www.dacoromanica.ro
1

. ,

43

Pe langd leafd i suma data pentru locuintd, Sylvicultori-sefi de ocoale mai primesc :
1. Pentru incalzitul cancelariei 60 M. anual, care suma
insa se poate marl dupa imprejurarile locale.

2. 0 diurnd zilnic in caz de sunt insdrcinati, sau a


gir afacerile altui ocol, sau a face alto lucrdri extraordinare, diurnd ce se fixeazd de Minister. Aceastd diurnd este
mai ales pentru inspectia pddurilor particulare.
3. Sylvicultorul-sef de ocol, primeste anual o diurnd
care in mediu este de 360 M. ; Ministerul insd mareste cu
mult aceastd suma cAnd imprejurdrile locale impun.
4. Pe langd diurna, se dd ca spese de transport o sumd

fixatd de Minister, in urma ardtdrilor sefului de ocol, iar


acolo uncle seful de ocol trebue a avea un cal (negasind cu
inlesnire in apropiere trasuri) i se dA anual 900 M.
(eful de ocol poate si chiar inspecteazd in multe parti
pe picioare ocolul sail, care fiind mic i padurile concentrate, nu are nevoe de trasurA).
5. Silvicultorul i padurari pot lila pAnd la 6 hectare
din poenile padurii pentru trebuintele sale, dar pentru care,
trebue a plan anual 16 M. pe hect. (terenul fiind foarte bun,
atunci trebue sd plateasca mai mult).
6. Pentru reparatiunile clAdirilor, Sylvicultorul trebue a
plAti statului 108 M. anual, iar padurari cdte 54 M.
Pentru a incheid. i cu Bavaria, nu gdsesc fArd interes
de a vd ardth cd pentru o suprafata de 1.800.000 hect., cdta
intindere au pddurile Statului Bavarez cari toate se exploateazd in regie, avem un venit brut pe 1904-905 de 40 801.000
MArci din cari cheltueli cu personalul i exploatarea 18.006.290
M. sau aproape 500/0 din venit trAmtlind ca venit net 22.794.710
MArci.

In Franfa, pentru o suprafatd de 1.169.820 hect. pAduri


ale Statului in 1904 si 2 mil. hect. pAduri comunale avem urmAtorul personal in serviciul exterior :
platii cu 8.000-12.000 lei anual leafd
32 Conservatori
a
s
200 Inspectoti

4.500 6.000
)
210 Sub-inspectori
) 3.000 4.000 )
tt
232 Guarzi generali

1.200 2.600 )
3650 Brigadieri i pddurani ai Statului
0

600 1.400
))

>>

:>

www.dacoromanica.ro

44

Pe langd salariu, tot personalul are drept la locuinta


in naturd, orcand aceasta nu i se poate servl, i se plateste
o indemnizatie care variazA dupd scumpetea vietei in locatatea unde se gaseste agentul. Pentru aceasta este prevdzut
in buget suma de 196.000 lei ; de asemenea li se pMtesc indemnizAri de transport cari variazd dela un grad la altul ;
conservatorilor pltindu-i-se pe langd cheltuelile de transport (trAsura, tren, etc.), o diurnd pe zi de 20 lei.
In serviciul central avem Directia pcidurilor i apelor
condusA de un Consilier de Stat, vechiu elev al scoalei fore-

stiere din Nancy, avand un salariu anual de 15.000 lei, el


este ajutat de 3 administratori, fosti conservatori de paduri
cari au un salariu de 12-14.000 lei in afard de indemnizdrile de locuintd i cheltuelile de transport, administratorii
sunt ajutati de tot personalul special necesar.
In 1904-905, venitul din padurile Statului a fost de
29.605.000 din cari cheltueli 13.857.000, deci 460/0 din venitul brut.

M'as fi putut intinde cu comparatia cat de departe el


la alte State, dar socotesc ca exemplele ce am dat mai sus
sunt suficiente.
Din cele expuse i comparand apuntamentele personalului Sylvic Prusian, Bavarez, Francez cu cel al personalului Sylvic din Regatul Roman descris la pag.
vedem ce mare deosebire este intre unul i altul, putem spune

chiar cd nu este loc de comparatie. Nu vreau s spun

prin aceasta c i Sylvicultorii nostri de diferite grade ar


trebui s aibd acelea0 salarii ca cele de astdzi din Franta,
Prusia i Bavaria,dar nici asa mici cum sunt, cred c nu
este echitabil sA fie ; intrucat, ceeace se serveste astdzi
unui Sylvicultor roman, de orce grad, nu i se ajunge ea sd
trdiascd in mod modest el si familia lui.
Pe cand in Franta poti ajunge la finele carierii la cel
putin 12.000 lei anual, in Prusia la 10.000 lard, in Bavaria la 9.000 marci, in Austria la 6.000 florini, la noi in tara
abia poti ajunge astazi la 5.700 lei leafa bugetard i atat tot.

Dar sd nu se creadd iaras ca salariile noastre sunt

mici numai in raport cu ale Sylvicultorilor strAini, ele sunt


mici si in raport cu a celorlati functionari similari din tall
i sd-mi permiteti cateva exemple.

www.dacoromanica.ro

45

Un Inspector Sylvic de cel mai inalt grad astAzi, ()ad.:


$eful serviciului Sylvic are 475 leafd bugetard si 129 diurnd
fixd lunar, pe catd vreme un Inspector financiar are 720 lei
lead lunard, plus diurne pentru zile de deplasare. Un inspector de poste si telegraf are 560 lei leafd si 240 diurnd fixd
Un Inspector sanitar . . 720
240
.
.
.
veterinar
300
500
Las comentariile pe seama lectorului.
>

>>

Un guard general Sylvic cl. II-a deli poate sd aibd o


vechime de 10-15 ani de serviciu primeste astAzi modica
leafd de 141 lei lunar, ca i intendentul Ministerului, ca si
un impiegat cl. II-a, i cu toate acestea, ce conditiuni de
admisibilitate se cere unuia i ce conditiuni se cere celuilalt.
Un ofiter cand iese dupd bancile scoalei milita re primeste

270 lei lunar si poate ajunge pand la 1200 lei.


Un inginer debuteazd cu 272 lei si poate ajunge pand
la 1200 afard de locuinta i indemnizdri de deplasare.

Un magistrat debuteazd cu 272 lei si poate ajunge


pand la 1360 lei.

Un profesor de clasele primare debuteazd cu 200 lei


lunar, iar din 5 in 5 ani i se adaog6 gradatii de 15, 30 si
45 'la dupd anii serviti. Numai vorbesc de profesorii secundari ; i as putea d Inca multe exemple de felul acesta.
Desl studiile ce se core unui Sylvicultor echivaleazd
cu studii academice, totus vedem in ceeace priveste retributiunile Ca rdmane pe nedrept la o treapta prea inferioard.

Se stie cd la noi in tar* salariile nu sunt in report la toate


seriile de functionari publici, adicd nu sunt unificate, si bine

ar fi dacd o lege ar stabill diferitele clase de functionari


ai Statului, grupandu-i dupd studiile si greutatile serviciului
si

fixand clasa superioard pand la care poate sd ajungd

fiecare. In aceastd chestiune sistemul austriac ne poate servi


de model.

Afard de aceasta in Corpul Sylvic astazi avansdrile


in leafd dela o clasd la alta sunt asa de mici, incat iti vine
aproape s te lipsesti i s preferi a rdmane toatd vieata
sef de ocol. Aceste avansdri reprezintd suma de 20-30 lei
lunar, mai mult,dela Sub-inspector cl. La la Inspector cl. II-a,
diferenta de leafd este numai de vreo 15 lei. In o asemenea

stare de lucruri, pentru ce sd mai munceascd, ca sd se dis-

www.dacoromanica.ro

46

tingd un Sylvicultor, cnd o avansare numai obligatiuni noi


i mai grele Ii aduce, fart ca materialmente sd-i aducd nici
un avantagiu, am puted zice din contra cd-i aduce mai
multe cheltueli.
Din cele espuse mai sus, sper ea lectorul se va fi con-

vins pe deplin de gradul de inferioritate din punct de vedere al salariilor la care este ldsat Sylvicultorul roman,
atat fafd cu alli funclionari din lath-, cat si fayi cu Sylvicultorii din celelalte tdri, si cd cu drept deplin cere
amelioararea soartei lor.
Cand va veni ins& amelioarea, aceasta este Inca,
o enigma.

www.dacoromanica.ro

PARTEA V

Raportul ce exist& intre sporirea personalului si materialului si mrirea venitului din pduri.
In Serviciul Sylvic ca si in orcare altd administratie
cu caracter de productiune,
i unde este camp deschis
de activitate, veniturile fondului, stau in raport direct cu
inmultirea personalului si a materialului de exploatare. Dau
aci un tablou intocmit pe perioade din 5 in 5 ani, in care

am pus in paralel sporirea numdrului Sylvicultorilor cu


cresterea venitului :
Anii

1875
1880
1885
1890
1895
1900
1904

Nurndrul
Sylvicultorilor
. 44
49

114
137
151
156
156

Veniturile incasate
932.355
2.271.174
2.353.117
3.159.510
3.352.290
7.206.057 vinzari extraordinare
5.684.097

Din acest tablou se vede ca in 1875 cand erau numai 44


Sylvicultori, veniturile abia compensau cheltuelile de pazd
cari erau de 887.880 lei, iar in 1904 cheltuelile cari se tidied
numai la 1.081.472, doci cheltuelile au ramas aproape stationare, numdrul Sylvicultorilor hied au trecut dela 44 la
156, -- veniturile sau insesit,
i suntem totus departe de
starea normal.
Pe cand in Franta astazi revine pe cap de Sylvicultor
o suprafata de teren afectat padurii de circa 4000 hect., In
.

www.dacoromanica.ro

48

Austria de 3500 hect., in Prusia de 3600 hect., la noi proportia este de 7000 hect. pe cap de Sylvicultor, la cari dacd
am mai adaoga i insarcinarile relative la regimul Sylvic
ce decurg din Codul Sylvic ajungem la concluzia & nu am
ajuns nici la jumatatea starei normale la cari este menit sa
ajunga Serviciul Sylvic, in vederea unei gospodarii intelepte si rationale.
Natural, sporirea veniturilor ii are si ea o margine
si marginea se atinge atunci, cand am atins maximum de pro-

ductiune sustinuta, adica venitul anual sa fie maximum


.

normal.
Aceasta in ceeace priveste productiunea,

dar se stie
c Statul nu are numai menirea de a incasa cat mai multe
venituri din paduri, el mai are obligatiunea (ce i-o impune
calitatea sa de persoand morald i neperitoare) de a ameliora fondul pentru a i-1 transmite generatiunilor viitoare,
in aceeas stare, daca nu mai prosperd chiar, decal 1-a primit.

Or pe calea amelioratiunilor s'a facut foarte putin pana


astazi, i ca s se poata face ceeace se cere, trebuesc mijloace materiale i un personal mult mai numeros decal, cel
existent. La noi obiceiul este de a se incasa tot sau aproape
tot ce produce fondul si a i se restitui prea putin sau de loc
sub forma de amelioratiuni. Trebue sa nu mai privim, dupd
cum spuneam i altadatd, padurile ca o oae de tuns si muls,
numai pentru a aduce venituri si a acoperi goluri bugetare,

dar carei i se da asa de putind hrand 'Meat risc5 a murl


de inanitie, trebue sa dispard prisma fiscalitatii, sub cari
sunt privite padurile Orli noastre.
Nu acelas lucru se petrece in Wile civilizate ca Franta,
Bavaria, Prusia, Austria, etc., si sa fac o comparatie.
In Franta dintr'un venit brut de 29.605.000 lei se cheltueste pentru material si personal 13.857.000, deci 36%.
In Prusia dintr'un venit brut de 124.688.750 lei se cheltueste pentru material si personal 54.871.000, deci 44%.
In Bavaria dintr'un venit brut de 51.001.250 lei se cheltueste pentru material si personal 22.507.862, deci 44%.
In Austria dintr'un venit brut de 12.122.314 lei se cheltueste pentru material si personal 8.698.284, deci 710/o.
In Romania dintr'un venit brut de 5.500.000 lei se cheltueste pentru material si personal 1.229.500, deci 22%.

www.dacoromanica.ro

49

Din tabloul de mai sus reese ca, pe cand in Austria se


cheltuieste cu personalul, materialul i ameliorarile 79 0/0,
in Franta 46 0/0,
in Prusia si Bavaria 44 0/0,
la noi
in tara se cheltuieste abi 22 0/0 cu personalul si material,
and ar trebul cu totul contrariu sa fie, caci pe cand noi
numai de putina vreme ne-am indrumat pe calea civilizatiunii, deci acum urmeazd s facem marile eforturi, marile
cheltuieli cu materialul si personal fata cu celelalte tari cu
civilizatiune veche vedem totus cA noi suntem pe o treaptA
cu mult mai joasA cleat ele. Mai mult, dacA facem comparatio din punctul de vedere al raportului la cheltuieli dintre
personal si material ce gasim pe cand in Franta din aproape
14 milioane se cheltuieste cu personalul numai 6.260.000, iar
aproape 8 milioane cu materialul,

in Bavaria din 22 1/2 mi-

lioane se cheltuieste cu personalul aproape 8 milioane, iar


cu materialul i regie 14 1/2 milioane, in Prusia aproape
aceias proportie ; la noi in tara se cheltuieste cu personalul
1.100.000 in cifra rotunda, iar cu materialul abi 150.000, de
unde concluzia ca pe cand in celelalte tali se face gospodArie rationala Sylvia la noi in tarA se face numai administratie, far technic/ foarte putina, ca s nu zic ea nu se
face de loc. Si din acest punct de vedere mai ales trebue
atras atentiunea dregAtorilor acestei tAn, trebue sA fie lu
minati, trebue sa le spunem curat ca pe calea amelioratiunilor nu s'a facut aproape nimic serios pand astazi in tara
la noi, i aceasta numai din lipsa de mijloace materiale. Noi

nu stim Inca in mod precis ce suprafata au perimetrele


noastre paduroase, pentrucA nu toate sunt ridicate in plan,
noi nu avem amenajate padurile, intr'un cuvant noi nu stim
precis ce avem, caci Sylvicultorul de astazi nu este Sylvicultor ; el este intocmai ca un izpravnicel pe o movie mare,
alergand dela un cap la altul al ocolului parcurgand zeci
1;}i

sute de kilometri, ba cu trenul, ba Ware, ba cu caruta,


pentru a satisface numeroasele ordine cu caracter administrativ ce i vin dela cele 4 Directii ale Ministerului Domeniilor,

iar Sylvicultura face mai putin ca or si co ; sau cif fi intr'o


notd mai justd, dacd ai9 zice cd face de toate, numai Sylviculturd nu face.

M. Tiintissescu.Corpul Sylvicultorilor Statului.

www.dacoromanica.ro

PARTE A VI.

Consideratiuni asupra organizrii Corpului Sylvic


cum *i a personalului inferior.
Chestiunea organizArii Corpului Sylvic (agenti superiori) nu este nouA dupA cum am arAtat mai sus, ea este
deja studiatA in toate detaliile ei, i la Ministerul domeniilor
se gAse0e deja un proiect gata numai sA primeascA ultima

retupre pentru a fi transformat in proiect definitiv, acesta


este proiectul fiat de comisiunea de Sylvicultori i desbAtut
de intreg Corpul Sylvic in 1889, este necesar insA ca serviciul sA se organizeze pe baze de descentralizare pronuntute,

iar Seful de ocol sA fie girant responsabil. De asemenea


este necesar astAzi pentru selectionarea personalului destinat
a ajunge la gradele superioare, ca sA se treacA un concurs
dela guard general la Sub-inspector i dela Sub-inspector

la Inspector. AceastA propunere o am sustinut cu aceea


rivnA ca fiind foarte trebuitoare pentru Corpul Sylvic i in
desbaterile din 1889, tot ap cum o sustin i astAzi, cAci si
astAzi ca i atunci conditiunile in care se afl Corpul Sylvic
sunt aceleai.
Ceeace mai trebue indreptat, deodatA cu organizarea
personalului superior este starea person alului inferior despre
cari se vorbete prea putin in proiectele de legi astAzi existente.

AstAzi Sylvicultorii aunt secondati in lucrAri, in modul


cel mai rAu de pAdurari li brigadieri, cAci acestea nu au
cunostinte speciale de loc, cAnd la pAdure tocmai aceasta

se cere. In starea de azi a lucrurilor, orce locuitor din sat,


www.dacoromanica.ro

51

argat la curtea arendaeului, poate s devie padurar, precum brigadier poate BA devie orce slug/ sa-i zic boiereascd
cu cateva clase primare or mai tiu eu care altul. Ce ajutor

pot sa dea n4te asemenea functionari *efului de ocol, de


unde dar curge obligatiunea pentru $eful de ocol, de a face
el tot,

or aceasta fiind o imposibilitate de executat in

majoritatea cazurilor fata cu greutatile serviciului i multiplele lucrari ce se cer, multe din ele raman pe jumatate
facute,
or se ocolesc instructiunile in vigoare, toate fapte
ce se resfrang in mod indirect asupra starei serviciului.
Astzi pentru o suprafat impadurit de circa 800.000
hect. padure curata. avem 1221 padurari, 134 brigadieri, acekiti

din urmd fiind numai Cate unul de ocol, ei nu compteaza


pentru serviciul exterior, abia putand sa satisfacd cerintele
de cancelarie. S'ar putea foarte bine ea numrul pddurarilor
sa fie restrans dar sa fie instruiti i cu un salariu bun de
50-60 lei lunar i cu drepturi la pensie.
Ma vad nevoit in ceeace privete personalul inferior,
sa repet astazi,fiind tot atat de actualitateceeace raportam
Ministerului de Domenii in 1896 din Austria unde mA gaseam
trimes ca sd studiez exploatarea padurilor Statului Austriac.

Ind ce scriam despre personalul nostru inferior.


Personalul inferior este departe de a corespunde cerinfelor ce-i incumbei serviciul ; totup fag cu pufinele

avantaje ce au dela Stat, nu putem sei ne pldngem de


sdrguinfa pi devotamentul bor.

Se ptie cd pddurarii la noi se recruteazd din diferiti locuitori dela lard, fdrd nici o instrucfiune prealabild,
cea mai mare parte neptiind carte, i deci nu in mdsurd

a dd vreo relatiune inscrisd, sau a dresd vreun ProcesVerbal ; in fine, pddurarul nostru de astdzi, este un sdlean cdruia i se incredinfeazd o pupcd, i se aratei porfiunea de padure ce are a pdzi i atdta tot.
Las dar aprecierii lectorului, intruceit acest fel de
functionari in modul cum se recruteazd, pot fi folositori
i corespunde serviciului alit de greu ce le este incredintat.
<Dar ce salariu au ei pi este oare posibil, cu ceeace

li se oferd, sd fie mai buni ? Cdnd pldtepti un pddurar


cu 16 lei pe lund, 2 stdnjeni de lemne pe an pi 6 pogoane
teren de muncd ce ar reprezentd iardp maximum 100 lei
www.dacoromanica.ro

52

depi pe multe pcirli nu face nici 30 lei, ce pddurar putern aved ?

De sigur cd el nu este un funclionar care sci fie indestulat cu familia lui din salariu ce are fi tot timpul
sd-1 sacrifice serviciului ce i s'a incredinfat. Un servitor
dacd ai, i vci rog sd-mi ertati comparalia, trebue sd-1 pld-

lepti cu minimum 30 lei lunar, plus intrefinerea toatd


(locuinta, luminat, Incizit, hrand); cum atunci, Statul,
cu 16 lei salariu, poate avea un bun pddurar ? Deci, in
starea actuald, noi nu suntem in mdsurd s avem pddurani bine instruifi,?care cu pricepere sd secondeze pe $eful
de ocol.
Codul Sylvic a impus pddurarilor indatoriri pe care

el nu este in mdsurd, fafd cu gradul lui de culturd sd le


satisfacd. Orce funclionar, pentru a' 0 face datoria in
mod conptiincios fi cinstit, se pile, trebue sd fie pldtit apa,
ea modest sd poatd trdi cu familia lui pe de o parte, iar
pe de;alta sd fie totdeauna la dispozifia serviciului, sd
poatd fi permutat la nevoe, fie pentru interes de serviciu,
fie disciplinar, in fine, sd fie independent de localitate.
Astdzi la noi un pddurar dacd a grepit ceva, el este sau
amendat sau mai repede destituit, cdci el nu poate fi
permutat.

(Pddurarul, cred cd ar trebui sd fie strein de localitate, dupd cum cu totii vtim cd se cere pe multe pdrti,
fdrd nap or fin in sat, ori legdturi cu arendapul, cu desdvdrpire independent de localitate pi locuitori, putand astfel fdrd nici o jend a'0 exercitd meseria lui.
Am insistat mai mult asupra personalului inferior,
ca sd ardt cat de departe este el la noi de pddurarul austriae Fi cum se impune o datd cu ameliorarea soartei lor
pi schimbarea felului de recrutare.
Dupd pdrerea noastrd ceeace aztdzi este co a la de

brigadieri, insd pe baze mai practice ar trebui sd fie

coa la de pddurari, din care treptat pi anual se va scoate


un numdr de elevi, cari dupd o practicd de un an la re-

fedinfa ocolului, sd fie numiti apoi pddurari, in modul


acesta fiind posibil ca in 10-15 ani, in mod treptat, tot
personalul inferior de astdzi sd fie inlocuit en pddurari
tires* i cu cunoftinle speciale de meseria lor, indepenwww.dacoromanica.ro

53

denfi de localitate pi la dispozifiunea cerinfelor serviciului, iar funefiunile brigadierilor de astdzi sd le ocupe in
viitor pddurari de el. I. In cazul acesta trebue s i se ded
o locuing spafioasei 0 comodd, in apropiere de cantonul
de pazd, pddurarul sd nu aibd drept a fine deceit o vacci
cloud pi un cal, sd aibd un salxriu de minimum 50 lei pi
sd meargd pcind la 100 lei lunar, fdcdndu-se trei clas
de pddurari i sd fie asigurat la bdtrdnefe printr' o pensie
de minimum 40 lei lunar. Numai in felul acesta cred cd
vom puted recrutd un personal inferior, instruit, onest pi
devotat, care sd secondeze cu inteligeng pe $eful de ocol.
Iacit acum in rezumat ceeace credem a se face In vederea prosperArii fondului pAdurresc si a corpului Sylvic.
1. A se creid la centru o Direcfiune generald a pddurilor, avdnd 3 servicii conduse fiecare de cdte un inspector
Sylvic ca pef al serviciului, cu personalul necesar, fiecare

$ef de serviciu avdnd dreptul de a rezolvd pe a sa rdspundere luerdrile curente.

Pe baza celor de mai sus, a se face o lege de organizare a Corpului Sylvic, lege care sd prevadd descentralizarea pentru serviciul exterior.
2. A se alcdtui in vederea legei, un regulament clar
i precis de atributiuni pentru fiecare grad pi funcfiune in
parte, relevcindu-se toate cazurile posibile ce s'ar prezentd
in serviciu.
3. Personalul de pazd a se recrutd treptat dintr' o coald

speciald ce s'ar creid in acest scop (cum este pcoala de


brigadieri astdzi) intrcind pi ei in cadru ca orcare funcfionar, susceptibil de a fi permutafi la nevoie, nefiind legafi, deceit cu serviciul, de pddurea ce are spre pazd, bine
pldtit pi cu drept la pensie.
4. A se constitui pe leingd fiecare inspectie, un serviciu

special de amenajdri, compus dinteun sub-inspector, g


guarzi generali, pi mai multi elevi cu diurnd, dintre aceia
care au terminat complect o pcoald de sylviculturd, pcind

la intrarea lor in cadre : ei constituind cele mai bune

elemente in amenajeri, de oarece se ptie ed in asemenea


lucrdri se cere multd vigoare.
A se face instrucliuni' complecte i detailate de cdtre
Consiliul technic al pcidurilor, de felul cum trebuesc sd luwww.dacoromanica.ro

54

creze aceste comisiuni, tratamentele ce trebuesc in general


prescrise, felul cum trebuese redactate proiectele, semnele
convenlionale, diferite tablouri necesare, in fine, un schelet
complect pe care amenagistul sd-1 complecteze, sd-1 umple
cu toate datele necesare.
5. A se revizui in detaliu pi a se complect toate lacunele ce prezintd actualul Cod. Sylvic, in urma unui studiu

amdnunfit la care sd fie convocati pe circomscriptii toll


pefii de ocoale, iar in urmd la Minister peful biroului delictelor i secretarul contenciosului ; aceste persoane hind
acelea cari mai des decal orcine intelmpind dificultdti din
partea actualului Cod Sylvic.
6. A se reveded pi complectet toate prescriptiunile in
ceeace privepte aplicarea regimului Sylvic la toate celelalte
persoane morale.

7. A se pune sub administratia directd a Statului,


toate pcidurile comunelor,, bisericilor de mir, comunitdfilor,
ci stabilimentelor publice.
A se preceded prin lege pi a se reglementd in interesul

general exploatarea pddurilor moptenepti, earl astdzi nici


sunt prevdzute in Codul Silvic, de pi formeazd poate 115
din suprafata totald a pcidurilor de munte, pi cari sunt
pe cale de a se ruinci complect.
8. Este necesar a se forma un corp de Ingineri Syl-

vici insdrcinati numai cu aplicarea fi controlul amenajamentelor la pddurile supuse regimului Sylvic. Acest corp
sd fie atapat la Direcfia Pddurilor. Un regulament special

va indica in mod detaliat felul sdu de functionar.


Acestea ar fi pe scurt ameliordrile cari dacd s'ar aduce
stArii de azi a lucrurilor i dacd s'ar d suficiente mijloace
materiale pentru creeri de osele i alte drumuri necesare
transporturilor in pAdure, avem convingerea, cl ne-am putea
indrumA i noi pe o cale prosperit

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIUNE
Din cele expuse mai sus cred cA lectorul s'a convins
cu prisosintg, cA din toate punctele de vedere, Corpul Sylvic
al Statului tiade rAu, cum stau rAu de altfel i pAdurile
Statului.

In 1860 acest serviciu velzut cu foarte important de


calm Ministrul A. Golescu, U ridicd la rangul de Directie
generald, la 1875 este trans format in seclie Sylvia, sub
vechia administrafie a Domeniilor Statului dela Minis-

terul de finante pi tot sectie Sylvia este fi astdzi la Ministerul domeniilor, defi intre 1875 ?i 1905 sunt 30 ani
la mijloc.

Fdrd o lege de organizare la 1875 ; feird o lege de


organizare pi astdzi ; cu salarii relativ bune la 1875 ; cu
salarii ridicule de mici astdzi. Totdeauna hrdnit cu speranfa unei organizdri, niciodatd insd realizatd.
Astfel s'ar puted schitd in putine euvinte, starea din
trecut pi de astdzi a Corpului Sylvicultorului Statului.
Cred cA tabloul nu este seducAtor de loc, i incurajtor

pentru acei tineri cari s'ar mai gandl s imbrAtigeze cariera de $ylvicultur, i nimic nu ar putea sA indrepteze
aceastA stare descurajatoare de lucruri, decAt o lege de organizare a Corpului Sylvic pe baze solide dupd cerintele
moderne ;
i cu imbunatatiri materiale.
DacA serviciul Sylvic nu a ajuns la desvoltarea la cari
aspiratiuni intemeiate Ii d dreptul, aceasta se datorete in
mare parte i frAmAntArilor politice inerente statelor tinere
gi mici, cAci de multeori am vAzut cum un Ministru, nu a
stat la Minister, decAt foarte putin, neavAnd nici timpul s

se initieze in ruagiul acestui vast i greu de condus Minister prin complexitatea ramurilor de activitate nationala
ce imbrAtipazA. Se pare a la Ministerul Domeniilor unde
www.dacoromanica.ro

56

tocmai s'ar fi cerut mai multti statornicie fiind un Minister


cari infpar avutia rii, tocmai acl zic s'au schimbat
Minitrii, mai des ca la orcare altul. Astfel intr'un interval
de 9 ani edict dela infiintare pang la 1891 s'au schimbat
14 Minitrii, au fost doui Minitri cari au stat numai cate
23 zile. Ei bine, in asemenea conditiuni este oare posibil
un progres ?

Desigur cA nu. Progresul pentru ca al se realizeze


cere ea conditiune sinequa non, unitate de vedere i eontinuitate de actiune.
Am vdzut ce este drept, multi Minitri de Domenii, interesandu-se de aproape, in dorinta ce aveau de a amelior
i starea pAdurilor odat cu aceea a Sylvicultorilor, cdci
aceste 2 lucruri prosperitate in starea pcidurilor i amelio-

rare in starea Sylvicultorilor sunt apa de strdns si intim


impletite incdt una fdrd alta nu se poate, una rechiamd
pe cealaltd ; dar timpul i imprejurrile nu i-a ajutat in
realiz area dorintei lor.

Cu toate acestea trebue.... trebue faut ceva pentru


atingerea acelui scop, cdci ar fi o mare eroare a celor de
sus pentru ca s ajungd sa aprecieze importanfa Corpului
Sylvic i sci i se ded rangul ce meritd, sd astupe pdnd ce toate

pcidurile se va mind or nimici, pdnd ce toate coastele repezi se vor rupe, ca si fundurile vdilor, cari transformate
in torenti, sci inunde satele 0 cdmpiile, ceici dacd numai
atunci dregdtorii acestei fdri vor veded realitatea, va

fi prea tdrziu,ruina va fi dejd in casd. Suntem abid la


inceputul acelei triste opere. Valea Tapologului ne este
martor. Sd ne oprim dar panel este timp, ingrijind de

aproape domeniul pdduros. Romdnia condusd de oameni


luminati, capabili fi intelepii, trebue sd profite de cunos-

tinla greselilor altora ; tara noastrd micd, cu mijloace


restrdnse, nu va puted suportd cheltueala unor asemenea
mari reparatiuni, cum se intdmpld astdzi in Franta, unde
se cheltuesc sute de milioane cu stingerea torentilor formafi din cauza pcisunatului si despdduririlor nechibzuite
din trecut.

A bon entendeur, salut.


-013EK.-

www.dacoromanica.ro

C.

p.

1C;Alrg.i'Aiii,..,i,,, ,f,,,;,441.,;:ii-4-i-R;..4
-, ,,,,( i
,g . 03,

,,,,FF

"i

7grqa.k.g,',KV:Z%.,:::4 4

't.f-se

,:i

s,

'A.

l',--i'

'

r REATFM401,Wrigtil,-... '',.'qj-NUITA':',#F.,.

www.dacoromanica.ro