(adesea scris pi) este o constant matematic a crei valoare este raportuldintre

circumferina i diametrul oricrui cerc ntr-un spaiu euclidian; este aceeai valoare ca i
raportul dintre aria unui cerc i ptratul razei sale. Simbolul a fost propus pentru prima
oar de matematicianul galez William Jones n 1706. Valoarea constantei este egal
aproximativ cu 3,14159 n notaia zecimal obinuit (vezi tabelul din dreapta pentru
reprezentarea n alte baze). este una dintre cele mai importante constante din matematic
i fizic: numeroase formule din matematic,inginerie i alte tiine implic .
este un numr iraional, adic valoarea sa nu poate fi exprimat exact sub form
defracie m/n, cu m i n ntregi. De aceea, reprezentarea sa zecimal nu se termin i nu
ncepe s se repete. Numrul este i trancendent, ceea ce nseamn, printre altele, c nu
exist un ir finit de operaii algebrice cu numere ntregi (puteri, extrageri de radicali, sume
etc.) al cror rezultat s fie egal cu valoarea lui; demonstrarea acestui fapt a fost o realizare
recent n istoria matematicii i un rezultat semnificativ al matematicienilor germani ai
secolului al XIX-lea. De-a lungul istoriei matematicii, s-au depus eforturi semnificative de a
determina cu mai mult precizie i de a-i nelege natura; fascinaia acestui numr a intrat
i n cultura non-matematic.
Litera greceasc , adesea scris pi n unele texte, a fost adoptat de la cuvntul grecesc
(n romn perimetru), mai nti de William Jones n 1707; notaia a fost
popularizat apoi de Leonhard Euler n 1737.