1.Serviciile sunt activitati al caror rezultat este material.

F
2.Serviciile nu se concretizeaza in produse cu existenta de sine statatoare. A
3.Exista foarte multe servicii care se concretizeaza in bunuri materiale. A
4.Serviciile sunt perisabile si volatile. A
5.Jean Fourastie considera ca in sectorul tertiar cresterea productivitatii muncii se
situeaza peste medie. F
6.Sfera serviciilor este mai larga decat sfera sectorului tertiar. A
7.Dupa 1970 , pentru toate categoriile de tari, ritmul mediu de crestere a PIB
creat in servicii a fost inferior celui creat pentru total PIB. F
8.Ponderea intreprinderilor de servicii in totalul intreprinderilor care activeaza in
economia nationala a Romaniei era la nivelul anului 2003 de aproximativ 20%. F
9.In privinta imobilizarilor corporale, in Romania, sectorul tertiar detine
aproximativ 70% din volumul acestora la nivelul anului 2003. A
10.In privinta investitiilor, in Romania sectorului tertiar ii reveneau in anul 2003
aproximativ 70% din totalul investitiilor realizate in economie. F
11.Serviciile pe care oamenii si le fac lor insusi(self-service) sunt servicii marfa. F
12.Serviciile publice colective, care asigura prestatii in beneficiul general al
colectivitatii,sunt servicii ne-marfa. A
13.Serviciile religioase sunt servicii marfa.F
14.Invatamantul public reprezinta un serviciu privat.F
15.Serviciile internalizate sunt servicii de productie prestate de unitati
specializate. F
16.Serviciile finale pot fi marfa si ne-marfa. A
17.Nu exista servicii materiale. F
18.Curatatoriile reprezinta servicii din categoria celor care afecteaza bunurile. A
19.Serviciile transferabile sunt acelea care pot fi schimbate la distanta. A
20.Psihoterapia face parte din categoria serviciilor de baza insotite de bunuri si
servicii secundare. F
21.Televiziunea reprezinta un serviciu modern,avansat. A
22.Piata serviciilor nu include in totalitate sfera serviciilor. A
23.Piata serviciilor se caracterizeaza printr-o concurenta pura si perfecta. F
24.Serviciile sunt omogene. F

25.Economiile de scala si economiile de avengura nu justifica existenta

monopolului natural. F
26.Economiile de scala se mai numesc si economii de avengura. F
27.Cea mai completa experienta in privinta tendintei de dereglementare in
sectorul serviciilora avut-o, la mijlocul anilor 1970, SUA. A
28.Clientii unei societati de srvicii pot fi considerati o resursa umana
externadatorita influentei tot mai mari a acestora asupra producatorilor. A
29.Normele de serviciu trebuie stabilite in functie de asteptarile clientilor. A
30.In cadrul ofertei turistice, patrimoniul natural si resursele antropice se
caracterizeaza printr-un grad inalt de flexibilitate. F
31.La inceputul deceniului al 9-lea, in tarile dezvoltate, serviciile contribuiau cu
30% la crearea PIB. F
32.Comercializarea unui calculator impreuna cu programul acestuia reprezinta un
exemplu de disociere in cadrul ofertei de servicii fata de oferta de bunuri. F
33.Vanzarea unui autoturism si serviciile prestate dupa vanzarea
acestuia(intretinere) reprezinta un exemplu de asociere intre oferta de bunuri si
cea de servicii. A
34.Cererea de servicii are o sfera mai mare de cuprindere decat consumul.F
35.Serviciile turistice reprezinta un exemplu de servicii care permit in anumite
limite migrarea cererii.F
36.Serviciile personale reprezinta un exemplu de servicii care permit in anumite
limite migrarea cererii. A
37.Serviciile de sanatate fac parte din categoria serviciilor cu elasticitate ridicata.
F
38.Serviciile turistice fac parte din categoria serviciilor cu elasticitate ridicata. A
39.Cererea de servicii pentru intreprinderi are un caracter tehnic dominant. A
40.Una dintre caracteristicile cererii de servicii pentru populatie este aceea ca
factorii psihologici detin un rol redus in luarea deciziei de cumparare. F
41.Cresterea tarifelor pentru serviciile de distributie a electricitatii nu determina
de regula scaderea in aceeasi proportie a cererii.A
42.In tarile dezvoltate , functiile serviciilor reprezinta, in mod normal, 20-30% din
costurile de productie in cele mai multe intreprinderi. F
43.Sporirea importantei functiilor de servicii in intreprinderi este demonstrata de
cresterea ponderii meseriilor se servicii in structura angajarilor. A

44.Sporirea importantei functiilor de servicii in intreprinderi este demonstrata de

ponderea tot mai mare pe care o au in totalul investitiilor intreprinderii investitiile
nemateriale. A
45.Economiile de localizare se mai numesc si economii ale urbanizarii. F
46.Un rol important in procesul de internationalizare a serviciilor oentru
intreprinderi il are tendinnta de liberalizare a comertului si investitiilor. A
47. Primul val, corespunzator rolului jucat de serviciile pentru intreprinderi in in
satisfacerea nevoilor productiei, se caracterizeaza prin tendinta de externalizare,
internalizare a serviciilor pentru intreprinderi. F
48.Costurile de tranzactie reprezinta un criteriu important de alegere intre solutia
externalizarii si cea a internalizarii serviciilor pentru intreprinderi. A
49.Costurile de tranzactie sunt mai importante decat costurile de productie in
alegerea intre solutia externalizarii si cea a internalizarii serviciilor pentru
intreprinderi. A
50.Ponderea majoritara in structura consumului de servicii al populatiei il detin
serviciile non-market(non-marfa). F
51.Serviciile educationale pot fi incluse atat in categoria serviciilor de piata cat si
in cea a serviciilor non-market. A
52.Serviciile colective nu pot fi personalizate. F
53.Serviciile asociate marfurilor sunt de regula servicii independente. F
54.Iluminatul public reprezinta un serviciu organizat ca ramura distincta a
economiei. F
55.Pentru tarile industrializate, cu economie de piata, nivelul serviciilor este
sustinut intr-o pondere de 70-75% din consumul final privat(restul revine
bunurilor), cu tendinta de crestere. F
56.In tarile slab dezvoltate, in special in tarile est-europene, proportia serviciilor
in consumul final privat este de 20-25%. A
57.Unul dintre serviciile cele mai importante din categoria celor finantate de la
buget, pentru toate tarile lumii, il reprezinta invatamantul. A
58.Exista o corelatie directa intre nivelul de dezvoltare economica a unei tari si
structura populatiei ocupate in sectorul tertiar. A
59.Resursele materiale (capitalul tehnic) sunt importante mai ales in cazul
serviciilor bazate pe personal. F