EPIDEMIOLOGIE

CURS
SEF LUCRARI
Dr.TURDA CONSTANTA

MEDICINA PREVENTIVA SI
EPIDEMIOLOGIA
DEFINITII, NOTIUNI GENERALE,
METODELE EPIDEMIOLOGIEI

 Studiul bolii ca fenomen de mas" (M.

Greenwood, 1934)
Studiul rspndirii bolilor n colectivitile
omeneti" (Pemberton, 1962)
Studiul distribuiei i determinanilor
prevalentei bolilor la om" (M. Mahon,
1960).

 O definiie mai cuprinztoare folosit n

prezent este cea a lui Last, din 1988 i
anume: epidemiologia este tiina
medical care se ocup cu studiul
distribuiei i determinanilor strilor sau
evenimentelor legate de sntate n
anumite populaii, cu aplicarea rezultatelor
acestui studiu n controlul problemelor de
sntate".

Epidemiologia
- este interesat de numrul subiecilor care
prezint o stare patologic/biologic ntr-o
colectivitate
Unitatea de studiu n epidemiologie este
populaia
- caut s descopere toi factorii care au
determinat starea respectiv
- urmrete n timp starea
respectiv(inregistreaza miscarea numarului de
imbolnaviri/unitatea de timp)

 - caut s dezvluie implicaiile sociale, politice,

economice, culturale, biologice, ecologice ale
fenomenului.
- supravegheaz prevalente ale unor astfel de
stri
- ncearc s elaboreze prognoze care s
orienteze aciuni complexe care s previn
riscurile patogene de a se repeta i s
previn consecinele negative n viitor.

 Activitate de profilaxie
Multidisciplinara

Scopurile epidemiologiei
fundamentale

explicarea principiilor cauzale ale

mbolnvirilor, cu accent pe factorii de
mediu variabili
stimularea aplicrii epidemiologiei n
prevenirea bolilor i n promovarea strii
de sntate- att a populaiei, ct i a
mediului i ocupaional.

pregtirea specialitilor din profesii conexe cu

cea medical pentru a cunoate ct mai multe
aspecte ale strii de sntate i pentru a
asigura utilizarea optim a resurselor existente
n vederea asigurrii strii de sntate;
activitate multi disciplinara
aplicarea conceptelor de epidemiologie clinic
stimularea interesului asupra epidemiologiei.

Cercetri asupra etiologiei

bolilor transmisibile
Motivaia acestei aplicri este identificarea
etiologiei sau a cauzei mbolnvirii i
factorii de risc. respectiv factorii care cresc
riscul persoanei fa de boal.
Vrem s cunoatem felul cum se transmite
boala de la o persoan la alta sau de la un
rezervor animal la populaia uman.

 Scopul final este de a reduce morbiditatea

sau mortalitatea bolii.
Dorim s dezvoltm o baz raional
pentru programele de prevenire

 Dac putem identifica etiologia sau factorii

cauzali ai bolii si dac putem reduce sau
elimina expunerea fa de aceti factori,
atunci putem alctui o baz pentru
programele de prevenire.

Importanta si Istoric
Chimistul francez Louis Pasteur ,
parintele microbiologiei moderne este si
cel care elaboreaza tehnologia moderna a
prepararii vaccinurilor;
In 1885 vaccineaza anti rabic un copil, cu
succes.
Se deschide astfel drumul imuno
preventiei practice.

 Eradicarea variolei, pesta, holera, febra

tifoida, tifosului exantematic, poliomielita,
lepra, malaria in tarile dezvoltate
(in tarile subdezvoltate persista inca holera,
lepra ).

 Tratamentul si masurile de profilaxie in

sifilis pornind de la Fleming care a
descoperit in 1929 activitatea anti
microbiana a mucegaiului Penicillium, si
reusita purificarii Penicilinei in 1940 de
catre Flory si Chain.

 Studiile epidemiologice au permis legatura

cauzala dintre fumatul de tigarete si
cancerul pulmonar(relatie doza raspuns
liniara)
s-a pornit de la observatia ca rata
mortalitatii pentru cancerul pulmonar
creste o data cu numarul de tigarete
fumate/zi.

 Studiul a fost facut de Doll si Hill asupra

unor medici din Marea Britanie.(1950)
Rata mortalitatii prin cancerul pulmonar la
medicii nefumatori a fost de 0,1/1000
medici; daca medicul fumeaza 10
tigarete/zi rata creste la aprox.0,8 iar daca
fumeaza20 tigarete/zi creste la 1,5, si asa
mai departe.

 SIDA- (Sindromul de imunodeficienta

dobandit) a fost prima data identificat ca o
entitate distincta in 1981 in SUA. In 1992
au fost raportate deja 400.000 de cazuri
dintre care 45% in SUA, 13% in Europa,
30% in Africa si 12% in Asia si alte regiuni.

 Studiile epidemiologice au facut posibila

identificarea epidemiei, determinarea modului de
raspindire, identificarea factorilor de risc,
prevenirea si controlul epidemiei, prognosticul
bolii;
La aproximativ 50% din persoanele
diagnosticate cu infectie HIV exista
probabilitatea dezvoltarii bolii in 10 ani, la cei cu
boala SIDA in peste 50% din cazuri se vor
inregistra decese in urmatoarele 18 luni

 Epidemiologia moderna, prin studii

statistice, multi disciplinare a permis
depistarea factorilor de risc ai unor afctiuni
cronice ca diabet zaharat, HTA, luarea
masurilor de preventie necesare si
respectiv elaborarea unor programe
nationale de sanatate

epidemiologia genetica
disciplina care cauta sa clarifice rolul
factorilor genetici si inter actiunea lor cu
factorii de mediu in etiologia bolilor,
folosind studiile familiale si populationale.

Studiul strii de sntate a

populaiei
Rezultatele acestui tip de studiu ofer
informaie fundamental autoritilor
sanitare pentru utilizarea optim a unor
resurse economice , astfel nct s se
rspund prin programe de prevenie i
tratament unor probleme de sntate
public, identificate ca fiind prioritare

 Aplicarea principiilor i metodelor

epidemiologice n studiul problemelor ntlnite
curent n practica medical, n cadrul
epidemiologiei clinice.
(de ex: Dac screeningul pentru cancerul de
prostat folosind testul specific detectnd
antigenul specific de prostat (PSA),
mbuntete supravieuirea la pacienii
diagnosticai cu cancer de prostat).

 Evaluarea eficienei i eficacitii

serviciilor de sntate (de ex: stabilirea
duratei optime de spitalizare pentru o
anumit boal, valorile tensiunii arteriale
care necesit terapie, eficiena msurilor
igienice n controlul diareilor acute
infecioase, impactul reducerii compuilor
de plumb din benzin asupra sntii
publice etc).

 Alte domenii de aplicare a

epidemiologiei:
elaborarea de algoritmuri diagnostice i
terapeutice
analiza managerial a deciziilor clinice
folosind arborele decizional" etc

Metode i metodologie

Anamnez
Observaia
Experimentul
Statistica
Ancheta epidemiologic
Laboratorul
Modelarea
Compararea
Supravegherea epidemiologic
Deducia i prognoza
Educaia pentru sntate

Metoda anamnezei
Convorbirea cu bolnavul i anturajul
acestuia se consider a fi cea mai
important surs de informaii necesare
caracterizrii i evalurii unui fenomen
epidemiologie semnalat ntr-o colectivitate
uman.

Metoda observaiei
A fost cea dinti care a furnizat date despre
prezena unor stri morbide cu extindere
populaional
a stat la baza primelor concepii despre
existena unor cauze obiective ale apariiei,
extinderii i stingerii unui proces epidemiologie
n populaie.
Multe observaii au permis detectarea unor
cauze reale ale unor fenomene epidemiologice.

Metoda experimentului
Cu ajutorul experimentului epidemiologie
se poate stabili cu certitudine, eficiena n
aciuni de mas a vaccinurilor, serurilor
profilactice, imunoglobulinelor,
insecticidelor, raticidelor,
chimioprofilacticelor etc.

 Dup modul de organizare se fac experiene:

Orb, simplu anonimat, metod cu o
necunoscut: grupului experimental i se
administreaz factorul studiat, iar grupului
martor i se administreaz placebo. Nici un
subiect nu tie n care grup se afl.
Dublu orb, dublu anonimat, metoda cu dou
necunoscute. Totul se aplic aa ca la simplu
orb, dar nici anchetatorii operatori nu tiu care
este grupul experimentat.

Metoda statistic
Operaiuni descriptive i analitice,
retrospective i prospective, ajut la
sintetizarea i interpretarea datelor privind
bolile transmisibile i netransmisibile, care
evolueaz n colectivitile umane, oferind
astfel o metodologie util studiului
distribuiei bolilor i a factorilor de risc.

Ancheta Epidemiologic
Este un component de baz al
epidemiologiei analitice urmrind
dezvluirea cauzelor i condiiilor care au
dus la apariia fenomenului epidemiologic.
In anchet se caut obinerea unor
informaii de la bolnavi sau de la persoane
implicate ntr-un fel n fenomenul
epidemiologie respectiv.

 Contactii bolii infectioase.

Ancheta epidemiologic are o poziie
central n epidemiologie i sntate
public.
Pe baza anchetei epidemiologice sunt
elaborate masurile de lupta in focar si
masurile practice pentru prevenirea
aparitiei de noi imbolnaviri.

Laboratorul
Testele imunoenzimatice (EIA, RIA), reacia
lanurilor de polimeraz (PCR) au mrit
posibilitile de diagnostic n patologia
infectioas
Investigaiile imunologice i hematologice de
mas, n cadrul unor anchete serologice,
retrospective sau prospective, longitudinale sau
transversale, ofera informaii preioase n
legtur cu istoria patologiei" unor grupuri
populaionale;

 Metoda screeningului serologic este larg

utilizat n studiile asupra strii de
sntate a populaiei.
screeningurile evideniaz incidena,
prevalenta i distribuia bolilor, crend
posibiliti de ntocmire a unor prognoze
asupra tendinelor strii de sntate a
populaiei umane dintr-o anumit zon
geografic.

Screeninguri
Prin screening sau triaj se nelege
identificarea prezumtiv a persoanelor
afectate de boli sau defecte necunoscute
anterior, cu ajutorul unor teste,
examinri sau al altor procedee ce pot
fi aplicate rapid, n mas.
Screeningul este o component
organic a profilaxiei primare,
secundare i teriare.

 Testele folosite permit diferenierea

persoanelor aparent sntoase care
sunt bolnave de cele care nu sunt
bolnave.
Testele folosite pentru screening nu pot
avea pretenia de teste diagnostice
Persoanele cu teste pozitive sau suspecte
trebuie trimise medicului curant pentru
precizarea diagnosticului i tratamentului.

Scopurile testrii screening

Stabilirea prevalentei unei boli ntr-o

populaie, n vederea alctuirii
programelor de sntate.
Depistarea precoce a unor mbolnviri, n
cadrul msurilor de profilaxie secundar
Determinarea evoluiei naturale a unor
stri de sntate (studiul Framingham,
privitor la boala coronarian)

Prevenirea diseminrii unor boli infecioase

n populaie (examenul radiologie pentru
detectarea tuberculozei pulmonare, examenul
VDRL pentru detectarea sifilisului, screeningul
donatorilor de snge n vederea excluderii de
la donare a persoanelor infectate cu : HIV,
virusuri hepatitice, virus citomegalic etc.)
Evaluarea unor programe de sntate
public, instituite la nivel populaional.

Tipuri de screening (triaj)

Screening simplu, un test cutnd o maladie
(testarea la tuberculin)
Screening de mas - trierea unei ntregi populaii
(depistare n mas)
Screeningul multiplu sau multifazic - folosirea a
mai multor feluri de TS cu aceeai ocazie i n
acelai scop (ex: premarital, testul Elisa pentru
infecia HIV i confirmarea prin testul WesternBlot la donatorii de snge).

 Screening intit (selectiv) - aplicat unor grupuri

cu expuneri specifice (ex: patologia profesional
- muncitori n mediu cu plumb, azbest)
Screening ocazional (depistarea cazului) practicat n cadrul consultaiei curente pacienilor
care solicit asisten medical pentru alte
afeciuni.
Screening repetat i continuu - aplicat n
programele se supraveghere a sntii unei
populaii.

Modelarea
S-a simit nevoia lor deoarece modalitile
de experiment n colectivitile omeneti
sunt foarte limitate.
Metoda experimentului epidemiologic
completeaza metodele enuntate, cu
ajutorul ei determinindu-se eficienta
anumitor masuri specific anti epidemice:
dezinfectii, deratizari, vaccinari, profilaxia
cu antibiotice, imuno globuline, etc.

. Metoda comparativ-istoric
Ne permite s cunoatem istoria natural a
fiecrei boli, privit ca un proces complex, cu
particulariti spaiale i temporale, cu schimbri
ce survin n configuraia procesului
epidemiologie i a manifestrilor clinice.
Cunotinele referitoare la istoria unei maladii,
comparate cu cele ce se refer la manifestrile
prezente, asociate cu informaiile furnizate de
alte- metode, creeaz posibilitatea efecturii de
prognoze

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC N
BOLILE INFECTIOASE
Legea fundamental a epidemiologiei este
legea celor trei factori ai procesului
epidemiologic; conform acestei legi,
apariia i extinderea unui proces
epidemiologic este condiionat de
existena i interaciunea dintre izvorul de
infecie, mecanismul specific de
transmitere i populaia receptiva pentru o
anumit infecie

 In procesul epidemiologic al bolilor

infecioase un rol dominant n joac
procesul infecios.
Procesul infecios rprezint totalitatea
consecinelor interaciunii dintre
organismul uman i un agent infecios viu,
n contextul anumitor condiii de mediu

 Ca factori secundari i exercit influena

condiiile de mediu pe care
microorganismul patogen le ntlnete n
macroorganismul uman, precum i
condiiile de mediu n care se gsete
macroorganismul gazd.
Vorbim in acest context de receptivitatea
si respectiv de rezistenta organismului.

 procesul infecios poate evolua spre:

- boal clinic manifest ( forme fruste ,
abortive, grave, mortale)
- infecie nemanifestat clinic i
decelabil doar prin examene de laborator
adecvate.

 Din momentul n care organismul uman a

contractat infecia manifest sau a devenit
purttor de germeni, acesta poate realiza
starea de contagiune, adic eliminarea
agentului patogen n mediul extern, n
mod continuu sau intermitent

 Perioada de contagiozitate este reprezentat de

durata de eliminare a agentului patogen de ctre
omul bolnav sau purttor de germeni.
Contagiozitatea este variabil ca intensitate
i durat de la o infecie la alta, n raport de
masivitatea eliminrii germenilor patogeni i de
perioada ct aceast eliminare are loc, ca i de
cile prin care ea se realizeaz.

Focarul epidemiologic
Noiunea epidemiologic n care se
include procesul infectios, momentul i
locul apariiei sale, precum i totalitatea
legturilor cu procese infecioase
anterioare i ulterioare, este cea de focar
epidemiologie

 Condiiile obligatorii pentru realizarea

focarului epidemiologie sunt:
izvorul de infecie,
transmiterea agentului infectios
receptivitatea colectiv fa de agentul
infecios

 Ele se mai numesc factori epidemiologici

obligatorii, principali, determinani, primari, cu
aciune direct, care trebuie s coexiste simultan
i n acelai loc pentru a crea potenialul
epidemiologie al bolii respective.
Asupra factorilor epidemiologici primari i
exercit influena factorii epidemiologici
secundari sau de mediu, care au o aciune
indirect, nedecisiv asupra constituirii focarului
epidemiologic.

Izvorul de infecie
Noiunea de izvor de infecie se refer la
organismul viu n care agenii infecioi
triesc i se multiplic, apoi se elimin n
mediul extern.

 Orice izvor de infecie astfel definit are

dou elemente principale:
1.Localizarea epidemiologie specifica
2.Calea de eliminare a agentului infectios

Localizarea epidemiologie
specifica
corespunde acelui situs anatomic din
organismul gazd la nivelul cruia are loc
cea mai semnificativ nmulire a agentului
patogen i care permite apoi eliminarea
microorganismului respectiv n mediul
extern

 Adeseori, localizarea epidemiologie

coincide cu cea patologic:
infecii acute ale tractului respirator
diareile acute infecioase
infecii urinare.

 In unele boli infecioase ns, localizarea

epidemiologie este alta dect cea
patologic: n poliomielit, localizarea
epidemiologie este intestinal, cea
patologic - la nivelul neuronilor din
coarnele anterioare ale mduvei spinrii

 Calea de eliminare a agentului infectios

din organismul gazd este determinat de
localizarea epidemiologie specific.
In infeciile intestinale, principala cale de
eliminare este cea prin fecale, iar n
infeciile respiratorii-cea prin sput.
Dac astfel de infecii localizate se
nsoesc de tablouri clinice septicemice,
devin posibile i alte ci de eliminare.

Rezervor de infecie
se refer la totalitatea speciilor gazde
naturale posibile ale unui agent infecios:
Persoan
Animal
Insect
Plant
Sol
Substan sau orice combinaie dintre
acestea

 Plecnd de la acest considerent, infeciile

posibile la om se mpart n dou grupe
mari :
Antroponoze
Zoonoze

 Antroponozele sunt boli infecioase

produse de ageni patogeni specifici
omului, specia uman fiind singura specie
gazd natural a acestor parazii. Deci,
unicul izvor de infecie este omul.
Ex: rujeola, rubeola, scarlatina, febra
tifoid etc

Zoonozele
boli ale animalelor care accidental pot fi
transmise i omului.
I. antropozoonoze sau zoonoze active n
care izvorul de infecie poate fi animal sau
uman, omul poate juca un rol activ n
rspndirea natural a bolii (gripa,
turbarea, febra Q etc).

 II. zoonoze propriu-zise sau zoonoze

pasive: boli infecioase preluate de la
animaie (antrax, bruceloz, leptospiroz,
tetanos, listerioz etc.).

Izvoare umane de infecie

Bolnavii(cu forma tipic, atipic,cronica

de boala)izvoare de infecie pe durata
perioadei de contagiozitate.

Infectai inaparent, - persoane care suport

infecia fr manifestri clinice decelabile;
infectia evolueaza fara expresie clinica, dar
cu modificari serologice/histo chimice,
evidentiabile numai cu ajutorul
laboratorului.
Asemenea infectii sunt urmate de o stare de
imunitate, agentul agresor lasindu-si numai
amprenta serologica/imunologica.
Importana lor epidemiologic ca izvoare de
infecie este asemntoare cu cea a bolnavilor.

 distinctia cu infectia latenta, infectie

asimptomatica, in care agentii patogeni persista
timp indelungat in stare vie in tesuturile
organismului gazda; prezenta lor nu se poate
detecta clinic.
Este o infectie in care nu are loc multiplicarea
agentului pathogen, acidul nucleic viral este
incorporat in nucleul celulei ca un pro virus, in
organismul gazda este present numai mesajul
genetic.
Infectia asimptomatica se poate activa,
devenind infectie clinic evidenta

Purttorii

personae vindicate clinic dar care in

perioada de convalescenta continua sa
elimine germeni patogeni, sau sunt
indivizi care au ramas tot timpul sanatosi
care fiind contaminati nu s-au
imbolnavit, avand o stare de imunitate.
Purttorii sunt persoane rezistente la
infecii: foti bolnavi, foti infectai
inaparent sau vaccinai

 Purtatorul sanatos este definit ca orice

persoana sanatoasa/ aparent sanatoasa
care adaposteste in organismul sau si
elimina in mod continuu/intermittent
germeni patogeni in mediul extern.

 De aceea n cadrul msurilor de prevenire

i combatere a bolilor infecioase, este
imperios necesar depistarea tuturor
categoriilor de purttori, prin mijloace
clinice, epidemiologice i de laborator,
urmrindu-se asanarea lor.

Transmiterea microorganismelor
patogene
Transmiterea microorganismelor patogene
reprezint al doilea factor epidemiologie
primar, obligatoriu pentru constituirea
focarului epidemiologic
Bolile pot fi transmise direct/indirect

 Transmiterea directa =boala transmisa

de la persoana la persoana, adica prin
contact direct.
Transmiterea indirecta se realizeaza prin
intermediul unui element al mediului
contaminat: apa, aer, alimentele, obiectele
si efectele, solul, mana murdara, insectele

 In funcie de mecanismul de transmitere

caracteristic realizat, bolile infecioase se
mpart n 4 grupe:
boli infecioase respiratorii
digestive
tegumentare
sanguine

 In apariia unor infecii sunt incriminate un

numr important de artropode ce
pot juca rol de transmitori i de rezervor
(vectori activi)
altele asigur numai transmiterea unor
germeni patogeni (vectori pasivi).

 Pduchii omului intervin n transmiterea

tifosului exantematic, febrei recurente
Vectorii pasivi sunt reprezentai de mute,
gndaci de buctrie, furnici. Acetia se
contamineaz cu dejecte umane sau
animale, secreii sero-purulente, alimente
sau ap contaminat, venind n contact cu
aceste produse.

 Mutele intervin caracteristic n

transmiterea diareilor acute infecioase,
tuberculozei, antraxului, infeciilor
stafilococice, difteriei, helmintiazelor,
holerei, pestei etc.
Gndacii de buctrie pot vehicula pasiv
enterobacterii, enterovirusuri, stafilococi,
B.K., ou i larve de helmini

Some Important Food- and

Waterborne Infections

Salmonellosis
2. Campylobacter
3. Shigellosis
4. Clostridium perfringens food poisoning
5. Staphylococcal enterotoxin food poisoning
6. Cholera
7. Giardiasis
8. Listeriosis

Some Important Airborne

Infections
Tuberculosis
2. Influenza
3. Childhood Infections
Measles, mumps, rubella, pertussis

4. Parainfluenza
5. RSV
6. Legionella

Some Important Vectorborne

Infections
1. Malaria
2. Viral encephalitis
SLE, WEE, EE, VE, California virus

3. Schistosomiasis
4. Tularemia
5. Dengue
6. Yellow fever
7. Rocky Mountain spotted fever
8. Leishmaniasis
9. Trypanosomiasis

Some Infectious Diseases with a

Human Reservoir

1. AIDS (HIV infection)

2. Syphilis
3. Gonorrhea
4. Shigellosis
5. Typhoid fever
6. Hepatitis-B virus
7. Herpes simplex virus

Some Diseases with an Animal

Reservoir (Zoonoses)

1. Nontyphoidal salmonellosis
2. Brucellosis
3. Anthrax
4. Listeriosis
5. Viral encephalitis (SLE,WEE, CEE)
6. Rabies
7. Plague

Some Important Diseases with a

Soil Reservoir

1. Histoplasmosis
2. Coccidioidomycosis
3. Blastomycosis
4. Tetanus
5. Botulism

Some Infectious Diseases with a

Water Reservoir
1. Pseudomonas infections
Sepsis, UTI, hot tub folliculitis

2. Legionnaires disease
3. Melioidosis

Some Infectious Diseases

Spread by Contact
1.Sexually transmitted diseases
Syphilis, gonorrhea, chlamydia, AIDS

2. Staphylococcal infections
3. Streptococcal infections
4. Many nosocomial infections
5. Rhinovirus colds
6. Brucellosis (slaughter house contact)
7. Hepatitis B virus infection

Receptivitatea populaiei
Fata de agentii patogeni organismul
prezinta o stare de susceptibilitate sau o
stare de rezistenta/imunitate.
Susceptibilitatea si rezistenta sunt
cunoscute sub numele de stare de
receptivitate.
Receptivitatea reprezinta aptitudinea unei
personae de a face/NU o boala
infectioasa.

 La realizarea receptivitii populaiei

concur variabilitatea celor dou
componente
receptivitatea natural (biologic)
rezistena antiinfecioas (specific i
nespecific).

Receptivitatea natural
Receptivitatea naturala fa de bolile infecioase,
neleas ca susceptibilitate la boal, poate avea valori
diferite de la o boal la alta i - din acest punct de vedere
- deosebim:
1. Boli cu receptivitate natural general sau absolut
(rujeol, tifos exantematic, febr tifoid)
primoinfecia se soldeaz ntotdeauna cu boal.
Persoanele care nu au venit niciodat n contact cu un
astfel de agent etiologic sunt oricnd susceptibile de a
face boala respectiv.(ex: epidemia de rujeol din 1951
din Groenlanda a afectat 99,9% din populaie)

 2. Boli cu receptivitate natural parial sau

incomplet (hepatite acute virale, scarlatina,
difteria)
primoinfecia este urmat de boal la o parte
din cei infectai, restul suportnd infecia
subclinic.
Toi cei infectai, indiferent de forma pe care o ia
infecia, sunt la fel de contagioi i toi se
imunizeaz specific natural.
Proporia mbolnvirilor este variat: 20% n
difterie, 45% n hepatite acute virale, 40% n
scarlatina.

 3. Boli cu receptivitate natural sczut sau redus

(poliomielita, meningita meningococic)
o foarte mic parte dintre persoanele primoinfectate
vor face boala, majoritatea suportnd doar infecia
inaparent.
Exemplu - n poliomielit mai puin de 1% fac forme
paralitice i cel mult 4-5% din infectai fac forma
minor, neparalitic; meningita meningococic fac
sub 1%, encefalita de cpue (sub 0,2%).
Toi cei infectai reprezint surs de infecie i toi se
imunizeaz specific natural n mod asemntor.

 Receptivitatea general a organismului

este supus influenei vrstei, alimentaiei,
eforturilor fizice i intelectuale, strii
generale a organismului, condiiilor de
mediu etc.
Aplicarea unui program de imunizri
poate crea un fond de imunitate
colectiv care reduce la maximum
incidena unor boli infecioase.

 Pentru cunoaterea strii de imunitate a populaiei se

folosesc metode seroepidemiologice (ex: evidenierea
anticorpilor, teste cutanate).
Studiul distribuiei anticorpilor fa de anumii ageni
patogeni, pe grupe de vrst, categorii de populaie,
zone geografice etc, efectuate pe plan naional i
internaional, furnizeaz date preioase asupra evoluiei
naturale a unei boli infecioase, n timp i spaiu, asupra
eficienei vaccinrilor.
Aceste date sunt deosebit de utile n elaborarea de
prognoze i programe de sntate.

Rezistena antiinfecioas
1. Rezistenta antiinfecioas nespecific: este acea
capacitate a organismului de a se opune n mod natural
i ntr-o anumit msur att intrrii unor
microorganisme vii n organism, ct i multiplicrii lor
ulterioare, deci de a se opune realizrii procesului
infecios.
La constituirea rezistenei nespecifice iau parte 3
categorii de factori, asociai n trei linii de aprare
antiinfecioas:
- bariera cutaneo-mucoas
- bariera cito-tisular
- bariera umoral sanguin

 Eficacitatea funcional a rezistenei nespecifice

este dependent de integritatea fiziologic a
sistemului nervos i endocrin, a aparatului
circulator, respirator, digestiv i excretor, cu alte
cuvinte de fiziologia normal a ntregului
organism.
Toi factorii care pot influena homeostazia
organismului (alimentaie, vrst, sex, stress,
boli cronice) pot afecta i funcionalitatea
individual a rezistenei nespecifice.

 2. Rezistenta specific antiinfecioas

reprezint din punct de vedere
epidemiologic proprietatea organismului
de a fi protejat de o anumit boal atunci
cnd suport infecia respectiv, este
opusul receptivitii.

 Se difereniaz:
- rezisten antiinfecioas specific motenit
(nnscut), care include:
rezisten natural (de specie)
rezisten relativ (ex: rezistena fa de malarie
a bolnavilor cu anemie falcipar, deficit de
glucozo-6-fosfatdehidrogenaz; rezistena
antiamaril mai mare a negrilor africani dect a
celor europeni datorit contactelor cronice,
multiseculare, cu virusuri nrudite cu virusul
amaril).

 rezisten transplacentar - este motenit de

fiecare copil de la mam, pasiv, transplacentar.
Este tranzitorie i are durat de la cteva
sptmni pn la 6-9 luni, rar peste acest
interval.
Spectrul su protector reflect experiena
imunologic a mamei (infecii naturale i
vaccinri), nu cuprinde niciodat protecie fa
de infecia pertussis.

 rezisten specific dobndit (ctigat) n

cursul vieii, n mod natural, prin suportarea
infeciei n mod artificial, prin imunizare activ
i/sau pasiv.
Rezistena specific poate preveni mbolnvirea
cu un agent patogen; cea nespecific nu poate
prentmpina producerea unor boli cauzate de
patogeni, dar poate atenua consecinele
biologice i evolutivitatea lor prin protecie pe
care o asigur fa de poteniali-patogeni.

FORMELE DE MANIFESTARE
ALE PROCESELOR
EPIDEMIOLOGICE
Imbolnavirile apar ca rezultat al interactiunii
dintre o persoana(gazda), un agent
infectios(bacterie) si mediul inconjurator
Pentru ca aceste inter actiuni sa aiba loc este
necesara susceptibilitatea gazdei.
Susceptibilitatea umana este determinata de o
varietate de factori: bagajul genetic, statusul
immunologic,factori biologici, chimici, fizici=
factori asociati cu crestera riscului aparitiei bolii.,
stressul, caracteristicele gazdei

 Statusul imun al individului este

determinat de experienta anterioara a
infectiei dobindita in mod natural/artificial.
Procesul epidemiologic poate prezenta
forme variate de manifestare functie de
numarul de imbolnaviri
succesiunea in timp a bolii infectioase
raspindirea bolii in teritoriu

 Privite din punctual de vedere al incidentei

morbiditatii, aceste forme recunosc
urmatoarele gradatii:
incidenta sporadica
forma endemica/endemia
forma epidemica/epidemia
manifestarea pandemica

 Manifestarile procesului endemic sunt evaluate

tinand cont si de criteriile:
numarul de focare
contagiozitate
difuzibilitate
succesiunea imbolnavirilor
durata de evolutie a procesului endemic
sezonalitate
periodicitate

Morbiditatea
Reprezinta frecventa unei anumite boli
/grup de boli intr-o populatie data dintr-un
teritoriu, in anumite intervale de timp, pe
grupe de varsta, sexe, profesii, etc.
Formula de calcul: numarul cazurilor noi
de imbolnavire de o anumita cauza ori
100.000/numarul locuitorilor din teritoriul
studiat.

Contagiozitatea
Reprezinta procentul de imbolnaviri printro anumita boala infectioasa care
afecteaza o populatie sigur receptiva si in
conditiile cele mai propice de transmitere
a gentilor patogeni.

Difuzibilitatea

Reprezina viteza de raspindire a unei boli infectioase in masa

populatiei.
Este strans legata de gradul de contagiozitate a acesteia, fiind
conditionata de numerosi factori biologici si social economici;
intervin astfel factori ca:
numarul si calitatea izvoarelor de infectie
modalitatea de transmitere
gradul de receptivitate a populatiei
grupele de varsta
nivelul socio economic si educativ
conditiile igienico sanitare
aglomeratiile
miscarile de populatie

Sezonalitatea
Reprezinta o caracteristica a procesului
epidemiologic in numeroase boli infectioase,
traducindu-se printr-o crestere a incidentei
morbiditatii in anumite luni/anotimpuri ale anului.
Evolutia sezoniera este inregistrata pentru
infectiile digestive:dizenteria si toxiinfectiile
alimentare in anotimpulcalduros, si pentru
infectiile aerogene: gripa, adeno viroze, cataruri
sezoniere in anotimpul rece.

Periodicitatea
Periodicitatea multi anuala/evolutia epidemica
multi anuala este un fenomen epidemiologic des
intalnit, care are substrat biologic si social.
Reprezinta situatiile in care manifestarile acute
si extensive ale procesului epidemiologic reapar
sub forma epidemica/pandemica in diferite
colectivitati, in unele arii geografice, la anumite
grupe de varsta, in mediul urban/rural dupa un
interval variabil, interval ce reprezinta perioada
inter epidemica.

Manifestarea sporadica
Se considera ca o boala infectioasa se
manifesta sporadic atunci cand se
limiteaza la un numar mic de cazuri,
diseminate teritorial, la intervale
neregulate de timp si fara legatura
aparenta unele cu altele.
Apar neregulat, din cand in cand, de
obicei rar.

 Morbiditatea sporadica este conditionata de:

existenta unei mase refractare la o anumita
infectie(proces natural/artificial de imunizare)
numarul redus al izvoarelor de infectie potential
epidemiogene( reprezentat de bolnavi dar mai
ales de purtatori de germeni)
posibilitatile limitate de transmitere ale agentului
patogen.
Astfel de cazuri sporadice se intalnesc mai ales
in infectiile cu poarta de intrare cutanata:
tetanos, antrax, tularemie, gangrena gazoasa.

Endemia
Se caracterizeaza prin aparitia relativ constanta in
teritoriu a cazurilor de boala, afectind un numar mic de
personae, fara filiatie intre ele, imbracind aspect
sporadic sau de mici focare epidemice.
Boala ramine incetatenita, cu o incidenta moderata, dar
nu dispare dintr-o localitate/regiune daca nu se suprima
cauzele care intretin endemicitatea.
Cand o boala endemica evolueaza cu izbucniri
epidemice se numeste endemo epidemica( dizenteria,
febra tifoida, tusea convulsiva, scarlatina).

Epidemia
Se caracterizeaza prin aparitia unui numar mare
de cazuri de boala in populatia unei colectivitati
sau dintr-un teritoriu pe o perioada de timp
variabila, insumind saptamini/luni de zile.
Reprezinta manifestarea de masa a procesului
epidemiologic.
Epidemia se realizeaza daca in populatia
receptiva patrund izvoare de
infectie(bolnavi/purtatori), daca agentul causal isi
mareste virulenta sau este introdus din afara.

 Vorbim de epidemie in cazul in care incidenta

evenimentului sanitar in cauza creste de cel
putin 10 ori sau daca reprezinta peste 50% din
totalul imbolnavirilor de acelasi fel, iar tendinta
de evolutia este intensive si extensiva.
O epidemie se declara stinsa daca nu apar
cazuri noi de imbolnavire pe o perioada pe o
perioada ce depaseste de 4 ori durata incubatiei
maxime.

Pandemia
Se manifesta prin cuprinderea in procesul
epidemic a populatiei din arii geografice
intinse, cuprinzand mai multe tari,
continente sau chiar intreg globul.
Se crediteaza pandemia cu o crestere a
incidentei unei boli de peste 100 ori fata
de o perioada anterioara sau o zona
diferita, afectand cea mai mare parte a
populatiei.

 Pandemia se poate realiza daca intr-o

populatie apare un microorganism
patogen nou, necunoscut anterior, sau
daca acesta reapare dupa o absenta de
cateva decenii, intalnind o receptivitate
colectiva generala.
Pandemii de mare severitate in trecut au
fost: variola, pesta, holera, tifosul
exantematic

 In present se manifesta pandemic: gripa A, cu o

periodicitate de 12-16 ani ca urmare a variatiei
antigenice cu caracter contnuu a acestui virus( apare o
tulpina de virus A mutanta, cu o noua garnitura de
antigene , fata de care populatia nu are imunitate).
Se poate considera si SIDA cu evolutia pandemica
tinand cont de faptul ca acest sindrom este diagnosticat
in peste 152 de tari de pe glob.
HIV-ul reprezinta actual una dintre cele mai grave
pandemii cu character de dezastru mondial

INDICATORI STATISTICO EPIDEMIOLOGICI

PENTRU MASURAREA FRECVENTEI
BOLILOR

Statistica este stiinta si arta culegerii,

sintetizarii si analizarii datelor supuse unei
variatii biologice intamplatoare, fiind un
important instrument de lucru in medicina
in general si in epidemiologie in mod
special.

 Prin masurarea frecventei bolilor se poate

aprecia cat de des survine o boala/sau alt
eveniment de sanatate cu raportare la
populatia de risc si la un anumit interval de
timp care este precizat.

Evenimentele de interes sunt:

boala(morbiditatea)
invaliditatea
decesul(mortalitatea)
recuperarea
existenta anticorpilor
utilizarea serviciilor de sanatate

Morbiditate
Frecventa unei anumite boli intr- o populatie
data dintr-un teritoriu, in anumite intevale de
timp, pe grupe de varsta, sexe, profesii.
Calculul indicelui de morbiditate pe
cause/incidenta se calculeaza:

Nr. cazurilor noi de imbolnavire de o

anumita cauza ori 100.000

Mo.c = ----------------------------------Nr. locuitorilor din teritoriul studiat

 Principalii indicatori utilizati pentru

masurarea frecventei evenimentelor de
sanatate sunt:
incidenta
prevalenta

Incidenta(I)
Masoara aparitia cazurilor noi(cazuri incidente), intr-o
perioada de timp
sau- masoara frecventa cu care personae fara boala
dezvolta imbolnavirea intr- o perioada data.
Incidenta se calculeaza dupa formula:
Incidenta/1000=

cazuri noi care survin intr-o perioada precizata

I= -------------------------------------------------------- ori 1000

populatia la risc in aceeasi perioada de timp

Prevalenta
Masoara numarul total de cazuri (vechi si
noi) la un anumit moment temporal
precizat.
total cazuri de boala la un moment dat
P =------------------------------------------------ori 1000
populatia la risc la acel moment
dat

 Prevalenta reflecta incidenta factorilor de

riscsi supravietuirea( marcata de evolutia
naturala a bolii si de abilitatea sistemului
sanitar de a asigura
vindecarea/prelungirea vietii).
Prevalenta = incidenta bolii ori durata bolii

Mortalitatea
Exprima numarul deceselor de o anumita cauza(
mortalitatea pe cauze/grupe de varsta si cauze)
in raport cu numarul total al locuitorilor sau cu
numarul locuitorilor dintr-un teritoriu, de aceeasi
grupa de varsta, intr-un anumit timp( ex.
mortalitatea anuala).
Nr. decese de o anumita cauza ori 100 000
Mc = -----------------------------------------------Nr. locuitorilor

Letalitatea
Exprima numarul deceselor de o cauza
raportat la numarul total al deceselor
Nr. decese printr-o cauza ori 100
L = ------------------------------------Nr. total de decese

Speranta de viata
Reprezinta numarul de ani pe care un
individ de o varsta data se spera ca ii va
mai trai daca persista aspectele de
mortalitate prezenta la un moment dat.

Deficienta
Semnifica orice pierdere/ anomalie a unei
structuri/functii fiziologice, psihologice sau
anatomice.

Invaliditatea
Orice limitare/lipsa rezultand dintr-o
deficienta a capacitatii de a efectua o
activitate in modul sau la nivelul
considerat normal pentru om.

Handicapul
Consta intr-un dezavantaj pentru un
anumit individ rezultand dintr-o
deficienta/invaliditate care
limiteaza/impiedica realizarea unei functii
normale specifici individului.