Cronica Germana A Lui Stefan Cel Mare PDF

c\O'
V
ENY
Cz.>)
AVRh
lleCll 43.%
COLECTI6 iNGNIJITA
4)sp
DE
'3Dc
PROF. PI.GR RICO API MEMBRISaLEADEM1E1

.0.1.00111"4
-.1I""
ION GONST.c1-11TINIR
P.
LI
1
ROB IGiiSEF':ccUMf7KE
vcnivroft G6RMHMh A al SCIIEDW

4
<2,
I
I
4,
any
1<)
CASH SCOALELOR
\\SQ
www.dacoromanica.ro
Nr. 3.
ION CONST. CHITIMIA
CRONICA LUI
STEFAN CEL MARE
(VERSIUNEA GERMANA A LUI SCHEDEU
BUCURESTI
CASA$COALELOR
1
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
pag.
Prefata
7II
I. ISTORICUL TEXTULUI
Descoperirea cronicii
Cateva date asupra manuscrisului
Parerile emise
8
8
II.'CONSIDERATII NOUA
12
Adaosele cronicii
Examinarea manuscrisului descoperit
Ipoteza versiunii latine
Drumul cronicii panic in Germania
12
19
21
25
0 chestiune de amanunt
III. LAMURIRI PRIVITOARE LA EDITIE
26
29-31
CRONICA BREUITER SCRIPTA
IV. TEXTUL GERMAN

V. TRADUCEREA ROMANEASCA .
VI. INDICE DE NUME
VII. FACSIMILUL CRONICII
www.dacoromanica.ro
35-56
59-70
71-72
PI IXXIII
PREFATA
Cercetarile pe taramul vechii noastre culturi literare

inainteaza cu multi greutate, intre altele si fiindca textele se gasesc anevoie, unele dintre ele pastrate in exemplare unice in colectia Academiei Romane.
Incercarile de reeditare a textelor vechi n'au dat pans
acum la not roadele asteptate. Comisia istorica a Romaniei 9i-a curmat de mult activitatea. Colectia facsimilata
.
inceput4, sub auspiciile Academiei Romane, de I. Bianu,
Texte de Umbel din secolul XVI, a incetat cu moartea

regretatului academician. Vechea colectie de Autori romdni
vechi si contimporani a editurii Socec, in care s'au publicat
fragmente alese din Cantemir, Coresi, Varlaam, Miron

Costin, Dosofteiu, Antim Ivireanu, Neculce, Stolnicul
Constantin Cantacuzino este de mutt epuizata.
Lipsa textelor de literature veche este simtita mai ales
in Universitatile noastre, in deosebi in seminariile Facultatilor de Litere, Teologie si Drept si chiar in Universitatile de peste hotare, unde, in cadrul catedrelor de
filologie romanica, incepe sa se dea un loc de seams
limbii si culturii vechi romanesti.
Colectia de fats, pe care o incepem cu ajutorul Casei
Scoalelor, isi propune sa implineasca aceasta lacuna. Pregatita cu luare aminte, dupe toate cerintele stiintifice, ea
tinde sa fie deopotriva de utila si omului de stiinta si tanarului care se initiaza in tainele culturii noastre vechi.
Textele se publica in intregime, in transcriere latina
cu toate dificultatile pe care le ridica aceasta transpunere si pe care le-am aratat in introducerea puss in fruntea
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Albumului nostru de Paleografie romdneascd (Scrierea chi-
rilicd) ed. III, Bucuresti, 194o, ed. Arhivele Statului,

p. 8 o. Sistemul transcrierii variaza dupa natura textului. Acolo unde valoarea textului sta in particularitatile
de limbs, vom intrebuinta transliteratia, acolo unde inte-
resul textului este mai mult de ordin juridic, teologic,

istoric on literar, vom intrebuinta transcrierea clasica.
In nazuinta de a inlesni exercitiile de Paleografie in
Seminarii si in acelasi timp de a da filologilor putinta
de verificare a formelor de limbs, adaogam la sfarsitul
transcrierii textul facsimilat.
Pentru a inlesni studii comparative si pentru a lamuri
pe de alts parte si textul romanesc, vom reproduce, unde
se va simti nevoia, si originalul strain.
Un studiu introductiv va fixa importanta textului in
cultura rornaneasca veche si legaturile lui cu izvoarele
streine.
Un indice de cuvinte va incheia volumul.

Versiunea germana ja cronicii lui Stefan cel Mare
descoperita de profesorul polon 01. Gorka in Bayerische
Staatsbibliothek
din Munchen este de o importanta
netagaduita pentru inceputurile istoriografiei moldove-
nesti. Ca atare ea nu putea lipsi din colectia noastra.

N. Cartojan
II
www.dacoromanica.ro
I. ISTORICUL TEXTULUI
Descoperirea cronicii. Invatatul istoric polon Olgierd
-Gorka a descoperit in 1911, in Biblioteca de Stat din
Munchen (Bayerische Staatsbibliothek) cea mai veche ver-
siune a analelor de curte ale lui Stefan cel Mare, scrise

in limba germana. Domnia sa a flan in 1929 o comunicare, la Academia de Stiinte Po lona, asupra acestei descoperiri si asupra concluziilor la care personal se oprise 1.
Descoperirea a produs un interes deosebit in cercurile

stiintifice romanesti 2 si istoricul polon a tinut o noun
comunicare la Academia Romans in 8 Noemvrie 1930,
cu detalii mai precise si mai interesante 3, despre cro-
nica. In anul urmator a aparut de sub tipar textul, precedat de un studiu lung si interesant, care mai pe
urma a fost tradus in romaneste si publicat de Revista
istoricd romance'.
1
Dr. 01. Gdrka, Kronika czasdw Stefana Wielkiego Moldawskiego.
Nieznane najstarsze diddle rumuitskiej historiografji (Cronica vremii

lui Stefan cel Mare al Moldovei. Cel mai vechi izvor, necunoscut,
al istoriografiei romane), in Sprawozd. Polskiej Akad. Umiejonoici,
XXXIV (1929), Nr. 6 (Iunie), p. 29-31.

2 0 scurta dare de seams asupra comunicarii lui Gdrka a pu-
blicat I. Nistor in Codrul Cosminului, VI (1929-1930), P. 484-485.

$ Cf. N. Cartojan, Istoria lit. rom. vechi, Bucuresti, 1940, p. 4r.
' 01. Gdrka, Kronika czasdw Stefana Wielkiego Moldawskiego,
Cracovia, 1931, 119 p. + II plane. (Extr. din Archiwum komisji
historycznej, seria II, t. III). Traducerea publicata in Revista ist.
rewind, IV (1934), P. 215-179 si VVI (1935 1936), P. 1-84.
In editie separatA: 01. Gdrka, Cronica epocii lui Stefan cel Mare,
1457-1499, Bucuresti, 1937, 16o p.
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
Cateva date asupra manuscrisului. Manuscrisul descoperit de 01. Gorka a facut parte din biblioteca umanistului german Hartmann Schedel (144o-1514), care facuse studii largi in diferite centre culturale, mai ales in
Italia 1 si in urma a profesat medicina, stabilindu-se definitiv la Nurnberg, orasul sau natal. Dupa moartea lui
Schedel, biblioteca sa a fost vanduta de mai multe on
si in cele din urma achizitionata de Bayerische Staatsbibliothek 2. Cronica noastra, care infatiseaza domnia lui
Stefan cel Mare dela urcarea pe tron pang la inceputul
anului 1499, face parte dintr'un codice miscelaneu, a

carui prima parte a fost desprinsa si ce-a ramas incepe chiar
cu cronica lui Stefan cel Mare Mare'. Cum a ajuns Schedel
in posesiunea acestei cronici, e o chestiune asupra ca-
reia discutiile nu s'au inchis nici astazi
si probabil
se va mai scrie mult in aceasta privinta.
Parerile exprimate. 01. Gorka a ajuns la concluzia

ca aceasta cronica a fost scrisa pe baza analelor de curte
de carte parcalabul Herman, neamt de origins si filo-
polon. Ea a fost dusa in Germania de solia lui Stefan cel

Mare, plecata in cautarea unui medic pentru .rana dela
picior. Schedel si-a facut o copie de pe cronica pe care
solia voievodului o ducea cu ea ca o carte de vizita si

aceasta copie ne-a parvenit noua.
N. Iorga atribue cronica unui Sas, probabil dela Baia
si crede ca e o traducere a unui letopiset intern scris in
slavoneste sau chiar in romaneste 4.
P. P. Panaitescu face rezerve serioase asupra pater-
nitatii parcalabului Herman, dar crede ca versiunea

I
Ion Const. Chitimia, Cronica lui Stefan cel Mare, in Cercetdri
literare, III (1939). p. 225.227.
2 Amanunte la 01. Garka, Kronika czasow Stefana Wielkiego,

Cracovia, 1932, p. 17-18.
3 Descriere larga a miscelaneului la G6rka, op. cit., p. II Is.
4 N. Iorga, Noua cronicd germand a lui ,Stefan cel Mare, in BuieUntil Com. Istorice a Romdniei, IX (1930), p. 187-195.
www.dacoromanica.ro
P.^
CRONICA LUI $TEFAN CEL MARE
germara a fost scrisa de un german la curtea lui

Stefan cel Mare si trimisa la Nurnberg prin solia
amintita 1.
N. Cartojan, referindu-se la interesanta descoperire a

lui 01. Gorka, ajunge la concluzia principals ca avem
aci a face in mod sigur cu o traducere de pe o cronica
oficiala in limbs slavona a lui Stefan cel Mare, apropiata
de versiunea dela Bistrita 2.
Richard Husz dela Universitatea din Debretin sustine flea temei, pe baza studiului filologic al textului,
ca autorul este un german dela Bistrita 3.
Dan Simonescu se raliaza parerii ca avem de a face
cu o traducere de pe un letopiset slavon intern, aducand
ca argument mentalitatea religioasa comuna 4.
Const. C. Giurescu admite cu indoiala paternitatea lui
.
Herman 5.
In timpul studiilor in Polonia, pornind dela o afir-
matie a cercetatorului polon Stanislaw Lukasik, ca parcalabul Herman, autorul cronicii, si-ar fi facut studiile
la Cracovia 6, afirmatie deadreptul nefundata, am inceput studierea atenta a chestiunii,
mai tarziu avand
la dispozitie si o copie fotografica a manuscrisului pro-
curata de d-1 N. Cartojan, fostul meu profesor. Con1 P. P. Panaitescu, recensia lucrarii lui Gorka, in Rev. ist. rom.,
I (1931), p. 156-16o.
2 N. Cartojan, Literatura romdnd in sec. XVII, curs litografiat
tinut la Facultatea de Litere din Bucuresti in 1930-1932, P. 100 -504.
i /st. lit. rom. vechi, Buc. 1940, p. 30-38.
a R. Husz, Die deutsche Chronik eines Bistritzers, in Siebenburgische Vierteljahrschrift, 56 (1933), p. 122-164.
4 Dan Simonescu, Cronica lui .,Stefan cel Mare, in Tinerimea
romdnd, LVI (1937), p. 105-109. Vezi si N. Cartojan, Inceputurile
lit. romdne, curs litografiat, 1933/1934, P. 135.
5 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II (Bucuresti, 1937),
P. 596
6 St. Lukasik, Polska w kulturze rumutiskiej (Polonia in cultura

romans), in Przeglqd wspdlczesny, XVI (1937), t. LXI, p. 8o-96.
A se vedea i recensia noastra, in Preocupdri literare, III (1938),
p. 87-92.
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
c/
cluziile la care am ajuns au fost publicate intr'o lucrare 1,
si ele se rezuma dupa cum urmeaza :

Nu exists absolut nicio legatura intre cronica si parcalabul Herman si intre acesta i solia lui Stefan cel
Mare. Simpla coincidenta a anului cand a fost facuta
copia manuscrisului cu anul and solia se gasea in Germania nu e un argument temeinic. In schimb, se constata in cronica adaosuri introduse sigur de mina unui
polon. Versiunea germana se bazeaza pe un original slavon,
prin intermediul unei versiuni latine, pe care o atribuiam

polonului interpolator. Hartmann Schedel, care se interesa
si de tarile noatre, a cautat sa obtina o cronica a domniei lui
Stefan cel Mare, aflind de vitejiile lui i necunoscandu-i
faptele indeajuns. Cronica aceasta ii putea parveni pe drumul comercial, care din Flandra si Venetia, prin Nurnberg,
Cracovia, Lwow, Suceava, ducea spre Orientul apropiat. Asa se explica i amestecul unui polon.
Dintre intampinarile acute acestor concluzii 2, remarcam parerile lui N. Iorga 3 si P. P. Panaitescu 4. N. Iorga
admite a observatiile acute , respingand insa concluzia
intermediarului latin i, pe bunk' dreptate, parerea lui
Gorka, primita in parte de noi, ca manuscrisul este
autograful lui Schedel. P. P. Panaitescu, fostul meu profesor, remarca partile bune din lucrare, dar respinge la
fel versiunea latina precum ci amestecul unui polon cu
adaosuri. D-sa ramane mai departe la vechea parere
ca versiunea germana e o traducere facuta la curtea lui

Stefan cel Mare. Nu precizeaza insa prin ce imprejurari
a ajuns in Germania.
Fara indoiall, cercetarile tiintifice inseamna un efort
comun, pentru a smulge o farama din adevarul, care se
1 Ion Const. Chitimia, Cronica lui Stefan cel Mare, in Cercetdri
literare,
2
III (1939), P. 219-293.
Vezi III Deutsche Literaturzeitung, 1940, caietul 39-40, col. 905:
recensie de D. C. Amzfir.
3 N. Iorga, recensie in Revista istoricd, XXVI (1940), P. 78-79.
4 P. P. Panaitescu in Revista istoricd romad, IX( t 9391,p. 336-338.
www.dacoromanica.ro
ii
indaratniceste sa ramana adesea ascuns. Din toate discutiile intereseaza rezultatele pozitive prin care se face un
pas inainte. De aceea, observatiile facute la studiul
despre cronica lui Stefan cel Mare, pe care 1-am publicat mai inainte, le consideram bine venite, indiferent
daca sunt toate intemeiate sau nu. In urma lor, am
reexaminat cu atentie unele probleme controversate, pe

care le pune cronica in versiunea germana si in cele ce
urmeaza ne ingaduim sa aducem o serie de not observatii, care vor arunca poate mai: multa lumina asupra
acestor probleme 1.
1 Ne vom referi numai la chestiuni mari, lucrurile de mama.

discutandu-le in note la text. Ne-am bazat i ne bazam *i de data
aceasta in special pe studiul textului.
www.dacoromanica.ro
II. CONSIDERATII NOUA

Adaosele cronicii. Este foarte adevarat ca versiunea
germana are stiri not fats de celelalte izvoare interne
pentru cele mai multe fapte povestite, lucru pe care
1-am remarcat si in lucrarea precedents 1; dar, am facut
si facem o nets deosebire intre cele de provenienta in-
terns 2 si cele din sursa externs, acestea din urrna gasindu-si acoperire intru totul in izvoarele si traditia polona si nefiind de loc mentionate de letopisetele romanesti, fiindca nici nu puteau sa le mentioneze, fiind fapte
de amanunt strain. SA le reexaminam:
x. Episodul salvarii din mina Turcilor si internarii

tinerilor italieni din colonia Caffa are stiri care ilustreaza viata italiana pe pamantul Poloniei, asa cum am
aratat in lucrarea citata 3. Stefan cel Mare, facand scapati
(faptele duc la aceasta concluzie) pe tinerii italieni, intrase in conflict cu sultanul, care cerea insistent s i se
1 I. C. Chitimia, op. cit., p. 248.
2 Ele nu fac parte din insemnarile an de an, ci au fost adaose
la redactarea evenimentelor, caci de multe on privesc fapte, care
s'au intamplat mai tarziu, insa acest lucru nu e un motiv de a crede
CS toate aceste adaosuri s'au introdus la redactarea versiunii germane, pentruca insasi cronica zisa dela Bistrita confine adaosuri
la insemnarile anuale. Totul provine din faptul ca prototipul cronicei,
nu e o reproducere fidela a analelor, ci prelucrarea for in a doua

jumktate a domniei lui Stefan cel Mare. Cel dintai care a aratat acest
lucru si a sustinut ca prototipul provine dela curte nu dela manastiri,
a fost Ion Ursu, in ,Stefan cel Mare, Bucuresti, 1925, p. 420 si urm.
3 I. C. Chitimia, op. cit., p. 250-255.
II
www.dacoromanica.ro
x
13
predea acesti tineri. Voievodul simuleaza ca incearca sa

puna mina pe ei din Polonia, prin extradare, si sa-i
trimita la Constantinopol 1. Ca Stefan cel Mare i-a facut
scapati, primind bani si daruri dela Italienii din PoIonia, o spune clar cronica: Und schyckten im [dye
Caffer und Venedyger] ser vil geltz , das er dy jun.
gling frey lyss; do cleydet der foyvoda dy junglyng gar

und lyss sye gar frey . CA e vorba de Genovezii si
Venetienii stabiliti in partile de miazazi ale Poloniei
ne-o dovedeste faptul ca tinerii au luat directia acestor
regiuni, fiind gasiti la CaMenita 3, iar Baltazar de Piscia ii
intalneste tot in aceste parti, dupa cum reiese din scrisoarea sa trimisa Papei din Braclaw 3. De altfel, stim ca
mai tarziu, in 1478, Stefan cel Mare va cere ajutor Papei
si Venetienilor contra Turcilor 4. Fara indoiala, el pe
de o parte voievodul n'ar fi mai avut curajul s'o fact,
daca s'ar fi purtat urit cu tinerii din Caffa, pe de alts

parte, prevedea de pe acum pericolul turcesc si trebuia
sa menajeze pe cei cari eventual aveau sa-i vina in ajutor.

Se pune acum intrebarea, daca domnul Moldovei avea
vreun interes ca sa inscrie aceste evenimente intr'o cro-
nica oficiala, care mergea in strainatate si avea sa-i divplge jocul. E evident ca nu. Indiferent care e adevarul
istoric, faptele asa cum sunt expuse, nu puteau fi trecute in
cronica la curtea lui Stefan cel Mare, fiindca it aratau

viclean fats de Turci si acest lucru nu 1-ar fi incuviintat
voievodul, mai ales dupa 5499 3, and nu mai vede clar
posibilitatile unei cruciade contra Turcilor si prefers
prietenia lor. 0 dovada in plus e faptul ca izvoarele
interne tac in aceasta privinta.
1
Ion Bogdan, Documentele lui ,,Stefan cel Mare, Bucureti, 1913,
t. II, p. 364-365.
2 Ibidem, p. 364-365.
3 Columna lui Traian, t. VII, p.. 378-379.
4 Ion Bogdan, op. cit., t. II, Nr. CLIV.
5 Cronica se incheie cu acest an si a fost redacts* ni se pare,
chiar in 1499. (I. C. Chi%imia, op. cit., p. 264-265).
www.dacoromanica.ro
I1
ION CONST. CHITIMIA
Astfel, avem de a face cu un adaos interpolat de un

strain, despicand chiar, cu datele lui 9 si io Februarie
1474, cursul normal al datelor pasajului, legate intre ele:
Octomvrie 1474 si Ianuarie 1475. Se vede limpede ca

adaosul nu a fost redactat data cu letopisetul prototip.
Faptele povestite sunt apoi de domeniul naratiunii (datele fiind eronate), prinse de cineva din gura tinerilor
italieni ajunsi pe pamantul Poloniei.
2. In ce priveste ajutorul in mercenari de origins polona, cella si germana, pe care Stefan cel Mare 1-a primit
dela Cazimir dupa juramantul dela Colomeia (1485), e
de constatat, ca niciun izvor intern nu-1 mentioneaza,

fiindca Stefan cel Mare se asteptase la o participare serioasa contra Turcilor, pentru a recuceri Chilia si Cetatea Alba. Victoria dela Catlabuga o considera probabil
mai mult ca o realizare a ostirii sale care numara cel

putin pe cei 3000 de luptatori cu cari sosise la Colomeia
si despre can ne instiinteaza un izvor de mana intaia,

neutilizat sub acest raport 1.
Dar data acest ajutor nu e inscris de cronica de curte,
in schimb izvoarele polone nu-1 trec cu vederea, notand
printre participanti si pe un comandant de osti polon,
Jan Polak Karnkowski 2.
Cronica lui Stefan cel Mare aduce pentru aceste evenimente precizari si amanunte, care se vad de departe
ca sunt scoase din cercuri polone,
chiar din apropierea
1 Spominki przeworskie (Insemnarile dela Przeworsk), editate de
August Bielowski in Monum. Poloniae Historica, III (Lwow, 1878),
p. 274: 4 Stephan eciam cum suis dominis valachis solenniter venit
ad Kolomyam Kazimiro regi in occursum et omagium Polonis facere
quod et fecit. Tamen, ut dicebatur communiter, quod predictus
Stephan cum timore advenerat forte in tribus milibus suorum, utentibus solum equo castrato, arcubus cum sagittis, clipeo et hasta... .
2 B. Wapowski, Chronicorum pars posterior, in Scriptores rerum
Polonic., t. II (Cracovia, 1874), P. 4. M. Kromer, De origin et rebus
gestis Polonorum, Basel, 1555, p. 636. J. Bielski, Kronika polska,
Cracovia, 1597, p. 475 i urm.
www.dacoromanica.ro
era
CRONICA LUI STEFAN CEL MARE
15
curtii regale. Se precizeaza ca regele polon s'a indoit

serios de vestea sosita la Colomeia ca Petru-Voda Hroiot
a intrat in Moldova in urma lui Stefan cel Mare. Sesizase, se pare, nemultumirea din sufletul lui Stefan cel
Mare, pentru rezultatele minime ale umilitoarei ingenun-
chieri si ca masura de prevedere a dispus sa fie insotit

de o oaste polona in frunte cu principele Albert, pans
la granita. Interesant e faptul ca se precizeaza, pentru
prima data intr'un izvor, si sefii grupelor de mercenari:
Czessuy, Weissdorfer si Jan Polak, ceea ce coroboreaza
perfect cu stirea, neobservata, din Spominki przeworskie
ale Jaroslawilor, ca oastea polona cu care regele sosise
la Colomeia era formats din bohemi, germani si poloni 1.
Spominki przeworskie, apartinand, dupa August Bielowski, familiei Jaroslawski, credem ca au fost scrise poate
chiar de Rafael Jaroslawski, pe care it intalnim printre

demnitarii poloni din suita regelui la Colomeia 2.
In fond, stirile acestea se detaeaza clar de informatia
interns si au caracterul unui adaos facut de un strain 3.
3 Pentru incursiunile moldovene din 1490-1491 in
Polonia, e de observat ca ele se gasesc consemnate intocmai atat in izvoarele polone de mina intaia 4, cat si
in traditia polona a vremii, in acest din urma caz pastranduli caracterul de povestire istorica fara putinta
1
Spominki przeworskie, p. 274:
Sicque rex fretus consilio
suorum dominorum, assumitis stipendiariis Polonis, Bohemis et Ala-
manis et quibusdam suis terris in partibus Russiae, prope terrain
Valachiae iacentibus, armatissima manu et potenti obviavit Stephano
in Kolomyam... g.
2 Vezi Volumina legum, ed. I, vol. I (Varsovia, 1732), p. 239;
ed. II, vol. I (Petrograd, 1859), p. 110. Amknunte a se vedea mai
jos, p. 49, nota 1.
3 Vezi
I. C. Chitimia, op. cit., p. 255-257.
' Cele doui incursiuni au fost consemnate contemporan de epis-
copul de Preempt!, Jan Targowiecki, in memoriile sale. Vezi Emil

Kalitowski, Rocznik Jana z Targowiska (Analele lui Jan de Targowisko), in Mon. Pol. Hist., III (Lwow, 1878), p. 232 5i urm.
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
16
preciziunii. Aceste incursiuni impresionase adanc popu-
latia din Sudul Poloniei si amintirea for a ramas vie

aci 1.
Stefan cel Mare a dat aceste atacuri in chip deghizat

mai mult cu intentia, de a convinge pe Poloni ca intelegerea incheiata cu Turcii in 14892, nu trebue luata in
serios de ei. (Ultimul atac a fost dat in numele Turcilor) 3. Cum putea atunci voievodul Moldovei sa accepte, dupa 1499 (cand s'a redactat cronica in forma
versiunii germane) inscrierea .acestor incursiuni deghizate intr'un letopiset oficial, dat fiind ca in aceasta vreme
incearca sa ajunga la o intelegere cu Polonii si sa rezolve
panic chestiunile in litigiu ? Din contra, ele par a fi
introduse de o mina strains pentru a dovedi necredinta

lui Stefan cel Mare fats de Poloni. Pe de alts parte toate
amanuntele sunt de nature externs si se potrivesc cu
relatarile izvoarelor polone de mai tarziu 4, iar porecla

Repka , data de localnici starostelui de Sniatyn, Mihai
Buczacki, si identificata de 01. Gorka 5, e un indiciu

de valoare in plus, ca avem de a face aci cu adaose introduse departe de curtea lui Stefan cel Mare. De altfel,
letopisetul curtii in versiunile slave nu pomeneste absolut nimic despre aceste evenimente 6, ceea ce e o do-
1 Un nobil polon din partile Rohatynului povesteste aceleasi

fapte in 1497 unui prusac, din suits lui Johann von Tiefen, care
se intorcea bolnav dela Halicz la Lwow. Aceasta naratiune a fost inscrisa in jurnalul situ de Liborius Necker: Tagebuch fiber den Kriegszug
gegen die Tiirken im Jahre '497, in Script. Rer. Prussic., V (Leipzig,

1874), p. 306.
2 A. Lewicki, Codex epistolaris, III (Mon. medii nevi, XIV),
Nr. 334 N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei fi Cetdrii Albe, Bu-
curesti, 1889, p. 296-297.

3 Vezi pe larg, I. C. Chitimia, op. cit., p. 257-261.
4 M. Kromer, De origine et rebus gestis Polonorunt, Basel, 1555,
p. 641. Hustinskaja lietopis, in Script. Rer. Polonic., II (Cracovia,

1874), P. 303.
5 01. Gorka, Kronika monists Stefana Wielkiego, Cracovia, 1931,
p. 114, notes 4.
Vezi si mai jos p. 51-52.
www.dacoromanica.ro
17
vada mai mult ca stirile provin din sursa externs. Trebuie
sa facem o distinctie intre stirile not in genere pe care

le aduce versiunea germane: unele sunt simple completari
de amanunt la fapte cunoscute versiunilor slavone si

ele fac parte din redactia letopisetului prototip, altele
sunt fapte intregi absolut straine informatiei interne si
se vede limpede ca vin dinafara. In randul acesta intra
si episodul de mai sus.
4. Dar daca s'ar admite de cineva ca incursiunile din
1490-1492, care nu adusesera cine stie ce succes, au
fost ingaduite in cronica chiar la curtea lui Stefan cel
Mare, atunci pentru care ratiune s'ar fi pastrat rezerve
si s'ar fi menajat Polonii in ce priveste expeditia lui Ion
Albert din 1497, terminate cu infrangerea catastrofala
din Codrii Cosminului ? Victoria aceasta a lui Stefan cel
Mare era rasunatoare. Pe de alts parte, cum se explica

oare confuzia intre sarbatoarea Sf. Dumitru (26 Oct.) si Sf.
Dionisie, care cade regulat in calendarul catolic la 9 Octomvrie, asa cum e in cronica ? N'ar fi putut diacul neamt
sa ceara lamuriri in aceasta privinta, daca a tradus cronica la curtea lui Stefan cel Mare ? In lucrarea precedents am incercat sa dovedim chiar ca toate datele sunt
intervertite dupa un calendar apusean, catolic. Compatimirea pentru Poloni ca in Codrii Cosminului li s'a
intamplat o mare nenorocire e si ea destul de elocventa.
De altfel, amanuntele si precizarile cele mai importante
sunt in legatura cu teritoriul si tabara polona, asa cum

am aratat si in studiul precedent 1.
Pentru aceste motive nu putem s credem ca acest
capitol a fost redactat in forma in care ne-a parvenit
in versiunea germane, chiar la curtea voievodului moldovean. El este, sustinem data mai mult, refacut corn-
plet de o mans si un suflet strain.

I. C. Chitimia, op. cit., p. 261-263.
www.dacoromanica.ro
18
ION CONST. CHITIMIA
5. In 1489 se semnase intelegerea intre Poloni si Turci.
Stefan cel Mare nu mai avea ce spera din partea Polonilor. De aceea prin 1490-149I inching si el tara
Turcilor, pentru a se pune la adapost de surprize si a
nu ramane complet izolat. Acest act intelept si-a gasit
deslegarea in evenimentele din 1497, and Stefan cel
Mare a putut para lovitura polona, avand si spatele asigurat si ajutor turcesc. Prin inchinare a prevenit in chip
stralucit o situatie periculoasa. In sine insa voievodul
moldovean s'a gandit mereu la o actiune, la o cruciada
contra Turcilor, dar statea in espectativa si aura sa nu-i
supere cu nimic. Pentru aceste consideratii, cu prilejul celui de al doilea atac al lui Molkocz-oglu in Po-
Ionia, tocmai pe dos de ceea ce se intamplase in incursiunile din 1490-1941, oastea moldoveana loveste pe
Turci pe Nistru deghizata in oaste polona. Inteadevar

Moldova trebuia s ramana loaiala Turcilor, dar invaziunile for fie ele si contra Polonilor nu-i conveneau,
trecand spre Nord pe pamant romfinesc. In acelasi timp
se remarca tactica de a invrajbi pe cele doua mari puteri periculoase pentru Moldova.
In letopisetul intern nu se pomeneste nimic despre

acest atac deghizat si marturie stau versiunile slavone.
Era un fapt care, chiar data era rasp andit de cercuri

straine, nu trebuia recunoscut oficial de o cronica de
curte. Putea atunci *tefan cel Mare sa lase inscrierea lui

intr'o scriere ce calatorea, intr'un fel sau altul, in strainatate ? Credem ea nu. Apoi, se stie ca evenimentul e
povestit de majoritatea izvoarelor polone in forma din
cronica noastra, numarul mortilor fiind de departe la
fel de exagerat si iarna identic descrisa 1.
1 Contemporan evenimentelor Jan Komorowski, Memoriale ordinis Fratrum Minorum, in Mon. Pol. Hist., V, (Lwdw, 1888), p.
274-275: s . casus nivis ingenus ... -et tandem gelua intense,
sicque aliqui aquarum submersione, alii frigore intenso aclfame
una cum equis interierunt... s. ... intra equum se calefaciebant
www.dacoromanica.ro
19
Mai mult deck atat. Pasajul nostru noteaza just anul

in care a avut loc incursiunea lui Malkocz-oglu: 1499.
Data aceasta isi &este o confirmare, ceea ce nu s'a observat, tot intr'un izvor polon si anume in Kronika lui
M. Stryjkowski, singurul dintre cronicarii poloni care
inscrie evenimentul sub anul 1499 Stryjkowski a folosit pentru opera sa izvoare din arhivele i bibliotecile
Lituaniei, care fusese interesata direct in aceste parti
de tara i conflicte. Prin urmare, in toata intinderea sa
adausul acesta e din sursa polona.
La urma tuturor celor spuse pans acum insa, se pune
o problema interesanta. Daca admitem macar un singur
fapt ca interpolat in cronica 0 daca versiunea germana
e o traducere din slavona efectuata de un diac neamt
la curtea lui Stefan cel Mare, ce interes avea acest diac
neamt sa introduca in cronica fapte, care priveau in mare
parte Polonia si nu puteau avea aprobarea cur%ii domnecti ? Nu putem judeca faptele decal in inlantuirea for
fireasca. Noi nu vedem in adausurile analizate decat cu-
no0intele i sufletul unui polon si ne intrebam in ce

imprejurari a putut face aceste interpolari in cronica.
Examinarea manuscrisului descoperit. In urma unei
atente examinari a textului descoperit am ajuns la con-
cluzia ea el este o copie facuta de pe o traducere in
et multos non tantum semivivos sed et mortuos videbant et cum

glacie in equis suis frangebant... *.
M. Miechowita, Chronica Polonorum, ed. II, Cracovia, 1521,
p. 353. Bernat Wapowski, Cronicon, in Script. Rer. Pol., II (Cracovia, 1874), P. 33. Hustinskaja lietopis, in Script. Rer. Pol., II, p. 306.
M. Kromer, De origin et rebus gestic Polonorum, Basel, 1555, p. 652.
1 M. Stryjkowski, Kronika polska i litewska, editia Malinowski,
Varsovia, 1846, p. 306: incursiunea in Polonia a lui Malkocz-oglu

a avut loc la sfarsitul lunii Noemvrie 1498. Turcii ce-au scapat de
frig 'i -au fugit spre Moldova au fost decimati de oastea lui Stefan
cel Mare in 1499, imbracata in hainele luate dela Poloni in Codrii
Cosminului.
Vezi i consideratiile juste ale lui 01. Gorka, op. cit., p. 116,
nota 6, fara sa cunoasca chiar, stirea din Stryjkowski.
2*
www.dacoromanica.ro
20
ION CONST. CHITIMIA
concept, dictate in graba si pe care secretarul lui Schedel a
trecut-o pe urma linistit pe curat, inscriind elocvent si

greselile inerente conceptului 1.
Numai asa se explica, de pilda, dislocarea titlului dela
primul capitol: Primo. A creacionibus 6965 si inglobarea
lui fare niciun rost in titlul general al cronicei, care se

&este trecut pe o singura pagina. Fioritura dela urma
detaseaza si mai mult acest titlu de capitolul sau 2. Oricat
ar fi fost copistul de neatent, dace ar fi avut in fall un

text definitiv trecut pe curat, adica insasi traducerea pornita dela curtea lui Stefan cel Mare, n'ar fi comis o ase-
menea gresala. Ca in acest text avem de a face cu o

copie de pe un concept dictat ne-o dovedesc anumite
confuzii elocvente fie de nature grafica, fie de nature
fonetica,
mai ales in cazul numelor proprii, necunos-
cute copistului. Astfel, a interpretat gresit, din cauza

scrisului grabit si nelimpede, litera w ca m in geschmecht
pentru geschmecht. si invers Wilkowa pentru Milcov 4.
De asemenea,, a perceput fals unele sunete in timpul
1 01. Garka, primind de bunk nota din catalogul Bibliotecii din

Munchen, ca textul german, care confine cronica lui Stefan cel Mare,
este insusi autograful lui Schedel, a sustinut acelasi lucru. In studiul nostru precedent (p. 234 si 236) am chestionat aceasta afirmatie,
si am adoptat-o cu rezerve. P. P. Panaitescu si N. Iorga au intervenit in aceasta chestiune. Primul primeste afirmatia lui Garka,
ca Schedel
copiat singur cronica dupe un original german scris
in Moldova, al doilea crede ca e opera unuia din secretarii lui Schedel.
Falk de faptul ca umanistul german era un om cu extrem de multe

preocupari si grabit in actiunile sale, ca manuscrisul, scris linistit
si frumos caligrafiat, cu ornamentatii chiar, are greseli grosolane
de copist simplu, impune, credem, parerea ca nu e vorba aci de autograful lui Schedel. 0 comparatie cu un text iesit sigur din mina
lui va intari aceasta afirmatie. Schedel a dictat poate traducerea
germana, concept pe care un secretar al sau 1-a trecut apoi pe curat
cu greseli, provenite fie din percepere false in timpul dictarii, fie din
lecture gresita a scrisului grabit si neclar din concept. Lucrurile

acestea le aratam mai jos.
2 Vezi mai jos facsimilul f. 287 v.
3 Vezi mai jos fol. 296 r. si p. 46, n. 2.
4 Vezi mai jos f. 290 v. ci P. 40ss.
www.dacoromanica.ro
21
dictarii, scriind alternativ Basarab si Wasarab, Weyssenburck si Beyssenburck, Bar lade si War lade, Basloy pentru
Vaslui, etc. 1. In special ultimile greseli nu credem ca

erau posibile intr'o traducere facuta la curtea lui Stefan
cel Mare. Ca nu e vorba de o confuzie intre cirilicele
B si E., ci de o percepere auditiva false, ne-o spune alternanta Weyssenburck si Beyssenburck, nume tipic nemtesc, tradus, care n'a fost scris niciodata in cirilice, fiindca
Cetatea Alba in slavona purta numele de staAorpoA.
Manuscrisul descoperit ne mai furnizeaza si alte indicii, ca in el avem de a face cu o copie de pe o ciorna
dictate, pregatita in grabs in Germania, nu de pe un

text scris definitiv si pornit din Moldova. E lectura gre-
sita a numerotarii capitolelor, copiind 20 in loc de 2

(secundo), 30 in loc de 3 (tertio), 40 in loc de 4, etc.,
ceea ce credem ca ar fi mult mai greu de explicat, daca
am avea aci copia unei traduceri germane desavarsite,
plecata dela Curtea lui Stefan cel Mare.
Atunci parerea ca versiunea germane a fost efectuata
chiar la curte nu ramane destul de sigur in picioare,
mai ales daca tinem seams si de enigma adaosurilor din
sursa polona, examinate mai sus. Chestiunea ni se pare,
prin urmare, ceva mai complicate, deck s'a adoptat de
catre unii invatati si concluzia ca traducerea germana
s'a facut departe de Moldova, dupa toate probabilitatile
in Germania, este plauzibila.
Ivoteza versiunii latine. In studiul precedent am opinat
ca intre versiunea germana descoperita si letopisetul de
curte in limbs slavona 2 se interpune o versiune latina.
Am ajuns la aceasta concluzie pornind dela urmele de
limbs si scriere latina gasite in textul german. Parerea
aceasta a avut dela inceput darul s nu convinga pe
1 Caracterul dictirii I-am remarcat si in studiul anterior publicat

in Cercetdri literare, III (1939), P. 234.
Pentru raportul dintre versiunea slavona gi textul german am
dat amanunte in lucrarea precedents (p. 247-25o).
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
22
unii oameni de stiinta. In ordine, verbal sau in scris,

profesorii Oskar Halecki, N. lorga, P. P. Panaitescu si
Al. Procopovici ne-au atras atentia ca amestecul de expresii latine in scrisul nemtesc era curent.
Suntem de acord. In ce ne priveste insa, admitem
aceasta numai pentru scrisul in limba germana din Apus,
fiind influentat pe de o parte de limba de cancelarie,

latina, pe de alta si mai cu seams, de cultura umanista
din ce in ce mai larga si mai rasp anditil. Sub condeiul
acestor oameni de solids cunostinta a limbii latine, expresiile de latineste se iveau usor i in scrisul limbii
nati onale.
Nu credem insa ca la curtea lui Stefan cel Mare a

existat un umanist neamt. In ce priveste pe diecii de nem-
teste ei erau modesti scribi nemti dintre cei colonizati

pe pamantul romanesc si le cunoastem scrisul, simplu
de tot, din documentele publicate. Nici umbra de cultura latina. Mai mult. Cel care ar fi tradus cronica la
curtea lui Stefan cel Mare ar fi fost o personalitate remarcabila, cunoscand perfect limba slavona, latina si ger-
mana, lucru de care ne indoim.

Dar clack totusi un asemenea om de cultura larga,
sau in cel mai rau caz foarte bun cunoscator al celor
trei limbi, a existat la curtea lui Stefan cel Mare, pentru
care ratiune a trebuit si traduca letopisetul de curte
in limba germana si nu in limba latina, in care probabil
i-ar fi venit mai usor sa scrie, din momentul in care ii
scapa sub condei atatea forme si expresii latinesti ? Limba
latina era limba diplomatica a vremii de cea mai larga

rasp andire, iar daca cronica Linea locul unei carp de
vizita, pentru solia plecata in cautarea unui medic, valabilitatea acestui document ar fi fost mult mai intinsi
in limba latina, mai ales ca medic pentru rana dela pi-
ior a fost cautat, dupa cum stim, nu numai in Germania, ci si in alte parti, la Venetia, de unde a venit
la patul voievodului, Muriano. Fara indoiala, ca s'ar fi

tinut seams de acest lucru in asemenea imprejurari,
www.dacoromanica.ro
23
asa cum s'a tinut seams de trimiterea misivelor in latineste, pentru ajutor contra Turcilor 1.
Dace forme latine ca Albertus, prima die, numele lunilor, nu surprind, scapind sa zicem traducatorului neamt
sub condei, asa cum se intampla des in Apus, in aceasta
vreme, in schimb nu pare oare ciudat ca intalnim in

contextul german forme ca Ysayam si Radulli? I-au venit
chiar traducatorului latinist aceste forme sub condei din
senin ? De ce sa treaca numele parcalabului Isaia la acuzativul latin, c and foarte bine putea s spuna: do saczt
Stephan voyvoda Ysaya seinen Schwoger purgraff zu

Kylia ? De cite on a intalnit scribul neamt numele
lui Isaia in forma aceasta in documente latine, pentru
ca s-1 obsedeze si acum ? Aceleasi intrebari se pun in
legatura cu Radulli voyvodess dochtef ,
mai ales ca
e vorba aici de un nume tipic rominesc, poate complet
necunoscut traducatorului, care 1-a luat asa cum 1-a avut
in textul de tradus. De asemenea, nu trebue trecuta cu
vederea forma latina a sarbkorii sui generis Sf. Dionisie
Dumitru: sand Dionisij Dymijtry
Lasand la o parte toate acestea, e greu de explicat

cum ar fi putut diacul neamt sd amestece asa de bizar
limba germana cu cea latina in Walachyschy zal: a creacionibus 6965. E clar ca expresia germana de aci nu-i
decat o adnotare explicative ( numaratoare valaha ( !),
a unui neamt departe de Moldova, la textul cronicei, al
carei prim capitol purta simplu insemnarea:
Prymo.
A creacionibus 6965
Acest titlu insa al primului capitol nu pare s fie numai

o expresie latina vents la intamplare sub condeiul celui
care traducea, s presupunem, letopisetul slavonesc de
01. G6rka a opinat chiar cA versiunea germana este opera
parcalabului Herman, scrisi ca un fel de informatie pentru curtea
regale polona, el insusi fiMd filo-polon. Nu vedem absolut de loc
www.dacoromanica.ro
24
ION CONST. CHITIMIA
curte in limba germana. El are, alaturi de numerotarea

latina in continuare a celorlalte capitole, din contra Caracterul unei rarnaite dintr'o versiune latina.
La aceasta convingere contribue i fapte mai concludente.
In expresia Moldannensium (Terrarum) din titlul cronicei pentru, Moldaviensium avem de a face cu grafia
latina apuseana a lui v , data dupa cum se tie, regulat
prin u, de unde upr s'a ajuns prin lectura greita la n.
0 confirmare in sensul acesta ne-o ofera numele paredlabului Ivanco, pe care it gasim scris in textul german
Inanka 1, fiindca v in grafia u a fost citit tot aa, gre0t,
ca n2. Cum am sustinut mai sus ca textul de pe care s'a
facut copia a fost un concept dictat, inseamna ca cel

care a dictat a citit i pronuntat de doua on fals n in
loc de v, fiind grabit sau fiindu-i strain cele doua nume
in forma latineasca. Mai cu seams ultimul nume, care
nu se &este inglobat intr'o expresie latina, dovedete
ca a avut totui o forma grafica latineasca, ceea ce denota ca provine dintr'un text latin. Astfel, cel care a
dictat a tradus de fapt, dupa noi, un text latinesc.
De asemenea, in titlul latin al cronicei noi vedem tot
un rest din versiunea latina, pentruca nu intelegem de
ce s'ar fi tradus intreg titlul letopisetului slavon in latinecte 3, iar restul textului in nemtete.
De altfel, daca traducerea germana s'ar fi facut chiar

la curtea lui Stefan cel Mare, rick ar fi fost copistul
de neglijent nu s'ar fi ajuns la o compere atat de grava
de ce Herman ar fi scris in limba germana o opera de informatie
pentru regele Poloniei, mai ales di, dupa Gdrka, cunostea foarte
bine limba latina.
1 Vezi mai jos f. 295 r. ci p. 4715.
2 Lectura greita a lui u, luat drept n, se vede si in forma Teyntul

pentru Tdutul (logofatul).
3 Ca letopisetul slavon a purtat qi el un asemenea titlu, in slavoneste insa, vezi P. P. Panaitescu in recensia la studiul nostru din
Rev. ist. ram., IX (1939), p. 337.
www.dacoromanica.ro
25
a numelor proprii romanesti ca Ketzo (Craciuna), Nentz

(Neamt), Braut (Prut), Teyntul (Tautul), etc. Letopisetul
de curte a trebuit sa indure mai multe peripetii.

Pentru consideratiile de mai sus, ramanem mai departe la parerea ca o versiune latinA a existat totusi,
fie ca a fost efectuata chiar la curtea lui Stefan cel Mare
ceea ce e destul de posibil
si apoi a calatorit in
strainatate, fie ca a fost efectuata in strainatate. In Germania a fost tradusa in nemteste.
Drumul cronicii in Germania. In lucrarea anterioara

am incercat sa aratam ca letopisetul descoperit la Miinchen a fost mai de grabs cerut de Schedel, care aflase
despre victoriile stralucite ale lui Stefan cel Mare, fiind
considerat chiar ca cel mai indicat comandant al unei
cruciade contra Turcilor, dar nu avea totusi stiri in

deajuns despre personalitatea si domnia lui. Letopisetul
acesta a calatorit apoi spre Germania, nu cu solia lui

Stefan cel Mare, ci a fost trimis prin intermediari, pe
drumul batut de comert: Suceava, Lwow, Cracovia, Bre-
slau, Nurnberg qi mai departe. Intrand in mains unui

polon, acesta si-a ingaduit unele adaosuri si revizuiri
in cronica, relative la chestiuni polone 1.
De data aceasta ne oprim la aceleasi concluzii 2 (in
linii mari), pentru urmatoarele motive:
Daca letopisetul a plecat chiar dela curte in limba ger-
mana si a fost dus la Nurnberg de solia lui Stefan cel

Mare, nu vedem cum a ajuns un polon sa interpreteze
adaosurile amintite. De altfel, cronica, terminandu-se cu
anul 1499, a plecat dela curte cel mai probabil inainte
de calatoria soliei lui Stefan cel Mare, care a avut loc la
inceputul anului 15oz. In studiul precedent am cautat sa
dovedim pe baza datelor intervertite, ca adaosurile acute
1 Vezi I. C. Chitimia, op. cit., p. 267-281.
2 Concluziile acestea n'au fost chestionate, deli respingandu-se

altele cadeau si ele.
www.dacoromanica.ro
26
ION CONST. CHITIMIA
de un polon cad exact in anul 1499 1, deci la aceasta

data, cronica era plecata dela curte. Intervertirea datelor
ramane un argument puternic 2.
In acelai studiu am afirmat fara rezerve ca versiunea
latina s'ar datori polonului interpolator. De data aceasta,
inclinam sa credem ca ea a putut pleca in limba latina

chiar dela curte i ipoteza aceasta ni se pare mai probabila.
In fond, concluziile noastre generale raman acelea0,

cu deosebirea acesteia din urma. Versiunea latina a exi-
stat. Cronica a plecat dela curte, poate in aceasta versiune latina, pe drumuri polone, intrand, prin tine tie
ce imprejurari, in mina unui carturar polon
avea
poate misiunea sa o transmits mai departe , care a facut

unele intregiri si transformari. In aceasta forma a ajuns
in Germania si Schedel care cauta materiale istorice pentru Orient sau secretarii lui au pregatit o traducere germana in felul in care am aratat mai sus. Prin adoptarea
acestor solutii se poate explica si posibilitatea introdu-
cerii in cronica a unor adaose facute de un polon i
greselile elementare ale copiei germane descoperite, care
n'ar fi fost posibile, daca s'ar fi facut de pe un text
german definitiv venit din Moldova. Din contra, versiunea latina a fost tradusa in nemteste intr'un concept
dictat, copiat apoi pe curat cu greselile inerente lui.
0 chestiune de amanunt. In 1485 Stefan cel Mare

depusese juramantul de credinta la Colomeia fats de
Polonia. Nadajduise un ajutor eficace pentru recucerirea
Chiliei si Cetatii Albe, ceea ce nu s'a intamplat. Din
contra, in 1489 Polonii ajung la o intelegere cu Turcii.
I Ion Const. Chitimia, op. cit., p. 266. De fapt, sustineam ca

in acest an un polon a si tradus letopisetul slavonesc in latineste.
Ni se pare Una ca versiunea latina a putut pleca chiar dela curte.
2 Chestiunea intervertirii datelor n'a fost nici ea luata in seams,
desi constitue un argument serios, pentru a dovedi amestecul
unui strain catolic in redactarea unor evenimente si aceasta departe
de curtea voievodului, neavand posibilitatea aft cearli limuriri.
www.dacoromanica.ro
27
Stefan cel Mare inchina si el tam Turcilor prin 1490-1491,
pentru once eventualitate. Era numai un act diplomatic

de prevedere. Chiar dupa ciocnirea sangeroasa cu Po-
lonii din 1497, Stefan cel Mare nu s'a alaturat con-
vins Turcilor. Nu pierduse Inca nadejdea unei cruciade

contra Musulmanilor.
lucrul acesta merge atat de
departe, inch in 1499 1 incearca o impaciuire sincera cu
Polonia si Lituania. Dar se pare ca voievodul a mers
din desamagire in desamagire si pe drept sau pe nedrept,
i-a crezut pe Poloni Iasi, pierzand increderea in ei. In

1503 ii acuza in cuvinte intelepte, ca nu se in de cuvant si delegatia for n'a sosit la locul stabilit, alaturi
de cea ungara, pentru inceperea negocierilor cu privire
la chestiunile in litigiu. Polonii, spune el, ma iau drept
copil. De cateva on au cazut de acord cu mine
si
totusi nu pot sa ajung la un rezultat cu ei. Daca reprezentantii regatului polon si ai celui ungar, ar fi venit
in acest loc si pe mine, amenintat chiar de boala, nu m'ar
fi gasit aci, ce-ar fi zis despre asta ? 2. In vorba linistita
se framanta revolta domnului, care se considers inselat
in credinte.
Fats de aceste consideratii, credem ca in sfatul dat

pe patul de moarte sfetnicilor de a inchina tam Turcilor, nu e vorba de un act juridic in sine, care avusese
loc mai inainte, ci de a nu mai oscila intre Poloni si
Turci si de a trece definitiv si pe fats de partea Turcilor, de se va simti nevoia, acestia fiind puternici si
loaiali. De aceea, ni se pare ca sfatul acesta pe care 1-am
citat in lucrarea precedents, nu e apocrif, cum ni s'a

reprosat, socotit ca un adaus tarziu, ci a fost continut
de letopisetul de curte, intr'o redactie mai completa
deck cele cunoscute astazi. Dintr'o asemenea redactie
1 Ion Bogdan, Documentele lui .Stefan cel Mare, II, p. 415 i urm.
2 Antoni Borzemski, Sprawa pokucka za Aleksandra (Chestiunea
Pocutiei sub Alexandru), in Przeglqd powszechny, XXIV (1889),

p. 363.
www.dacoromanica.ro
28
ION CONST. CHITIMIA
a fost luat apoi de Ureche. Nu inclinam de loc sa credem
ca e o inventie tarzie.
Admitand insa ca acest sfat nu are un fundament
real, ramane totui faptul ca Stefan cel Mare traia in
amintirea posteritatii ca un domn care a purtat de grija
%aril sale si pe patul de moarte. Pentru cele ce am vrut
sa spunem in Cronica lui Stefan cel Mare este deajuns:
voievodul a fost aspru, dar iubit de poporul sau pentru
intelepciunea sa de parinte. Fara nicio exagerare, el poate
sa ramana pentru viata si istoria poporului roman ca

Stefan cel Sant. Sanctificarea aceasta simbolica vine din
vremuri vechi.
www.dacoromanica.ro
III. LAMURIRI PRIVITOARE LA EDITIE

In colectia de texte facsimilate, lansata acum de d-1
prof. N. Cartojan, o edi %ie a celui mai vechiu monument
istoriografic romanesc era necesara pentru lamurea problemelor privitoare la inceputurile istoriografiei moldovenesti.
Dar reeditarea Cronicii lui .Stefan cel Mare este justificata si de alte motive.
Editia data de 01. Gorka in Kronika czasdw Stefana
Wielkiego Moldawskiego, 1931, pp. 91-118, deci bogat
comentata ci foarte larg informata in aparat, confine, in
ce priveste textul in sine, multe lipsuri de amanunt,
asupra carora am staruit de aproape in studiul precedent 1 si
n'are rost sa le repetam Inca data aici.
Editorul, nu a adus nicio emendatiune textului publicat.
A editat de pilda titlul primului capitol Inglobat, ca

ci in manuscris, in titlul cronicii. N'a sesizat lacunele
frazelor si nu arata printr'un semn oarecare intregirile
de cuvinte. Punctuatia textului este schimbata uneori
nejustificat.
Fiind singura, necesara ci inaccesibill tuturor, editia

aceasta a fost reprodusa de Revista istorica romdnd, VVI
(1935-1936), pp. 43-75, alaturandu-i-se si o traducere

romaneasca (pp. 76-84), facuta de d-ra Irmertraud Briebrecher absolventa a Seminarului de Istoria literaturii
roman vechi de la Facultatea de litere din Bucuresti.
1 Ion Const. Chitimia, op. cit., p. 227-231.
www.dacoromanica.ro
3o
ION CONST. CHITIMIA
Traducerea, pastrata in manuscris, in biblioteca Seminarului a fost revazuta de profesorul Karl Richter 1.
Traducatorii, necunoscand de aproape evenimentele ci
faptele expuse, traduc uneori gresit cele ce vrea sa spuna
textul nemtesc (uneori confuzia provine din lipsa emen-
datiilor in textul editat de 01. Gorka). E de ajuns sa
notam ca se traduce Salczberck cu minele de sare ,

and in realitate e vorba de Muntii Manic (expeditia lui
Mateia Corvin din 1467), sau hoche schloss cu inchisoarea inalta , care de fapt nu e deck Wysoki Zamek
(Cetatea de Sus) dela Lwow, unde au fost intemnitati
logofatul Tautul i vistiernicul Isac in 1497. De asemenea,
in durch seyn land din fraza Do zoge er [der polnysch

kunick] keyn Walachey auff den Stephan voyvoda durch
seyn land den gantzen sumer nu e vorba de Moldova,
cum s'a tradus, ci de Cara regelui polon, pe care acesta a
strabatut-o, dupa cronica noastra, intre Lwow si granitele
Moldovei, din Aprilie pans la 1 Septemvrie (in expeditia
lui Ion Albert din 1497). Pentru o edificare generals a
se compara traducerea expeditiei lui Matei Corvin din
1467 in Moldova.
Fats de asemenea lipsuri, am considerat necesar sa
dam i o noun traducere a textului german.

Notele explicative la text vor aduce poate mai multi.
lumina asupra unor probleme controversate, care privesc
cronica.
Se cuvin aci calduroase multumiri d-lui Prof. N. Cartojan, care, renuntand la gandul de a da personal o editie
a cronicii, a avut bunavointa sa publice aceasta lucrare si sa
ne punt la dispozitie reproducerea fotografica a manuscri-
sului, care pe aceasta cale sta acum la indemana tuturor.

* * *
1 La un loc cu studiul introductiv al lui 01. Gdrka, tradus de
Emil Biedrzycki, editia aceasta, ale carei comentarii in note au fost
traduse tot de acelasi, a aparut -si in volum separat: 01. Gdrka,

Cronica epocei lui .Stefan cel Mare, Bucuresti, 1937, p. 16o.
www.dacoromanica.ro
31
Pentru nevoile editarii textului am adoptat urmatoarele

semne grafice:
[ ]
= pentru a arata ceea ce e introdus de not in text,
fie ea e vorba de litere dela sfarsitul cuvintelor,
redate prin semnul prescurtarii (mai ales pentru
n si m), fie ca e vorba de litere dela mijlocul

cuvintelor care nu sunt inlocuite cu niciun semn.
X... = pentru a arata in text lacunele care nu pot fi

implinite.
> = pentru a arata ceea ce trebue scos din text.

( ) = pentru a arata literele coborite in rand.
r = pentru a nota, in unele cazuri, un r tare, vibrant, deli in text nu exist consecventa.
G. = sigla sub care dam editia lui 01. Gorka.
<
www.dacoromanica.ro
CRONICA BREUITER SCRIPTA

TEXTUL GERMAN SI TRADUCEREA ROMANEASCA
www.dacoromanica.ro
Bayerische Staatsbiliothek Munchen

Cod. Lat. 952
A[b] Jesus Maria 1502 Jar
f. 287 r.'
A[d] di[em] 28 Appril ist geschryben worden Dy Cronycke

Des Stephan Woyvoda
auss der Wallachey2
Cronica breuiter Scripta

Stephan[i] Dei gracia Voyvoda[e] Terrarum Moldannens[ium] necnon Valachye-
f. 287 v.
ns[ium] 3
Manuscriptul editat de not se gaseste astazi intr'un codice
alfituri de alte scrieri marunte. Codicele (o parte numai, desprinsa

dintr'un codice mai vechi) incepe chiar cu Cronica lui Stefan cel
Mare, cu paginatia 287 r. Vezi 01. Gdrka, Kronika czasdw Stefana
Wielkiego Moldawskiego (Cronica vremii lui Stefan cel Mare al Moldovei), Cracovia, 1931, p. ix r3; gresit crede Islet savantul polon
(p. 91, nota 1), ca prima pagina e a numerotata fals 487 5; e chiar 287.
2 Insemnarea aceasta intreaga constitue o adnotare la textul cro-
nicei, pentru a preciza cand s'a facut copia.

' Acesta este titlul cronicii, caruia copistul, din gresala, i-a
integrat si titlul primului capitol: Prymo, a creacionibus 6965.
www.dacoromanica.ro
36
ION CONST. CHITIMIA
Prymo
1457 <Walachyschy Zab: A Creacionibus 6965 1

In dem <Namen> 2 Jar, als man schreybt nach Cristi
f. 288 r.
Geburt 1497, in Monde Aprilis, am dem XI tag, an

eyne[m] dynstag, in der Carwochen vor Oster[e]n, do ist 5
kumen Stephanus voyvoda, eyn sune Boddalnis voyvoda,
der mit cleyner macht kam mit de[n] Montane[n] und mit
den nider[en] lender[n], als 6 thausend man; und kome[n]
auff Aaron voyuoda an eyne[m] pache ad[er] wasser mit
' Insemnarea aceasta din fruntea primului capitol se gaseste deplasata, in manuscris, sub titlul latin al cronicei (vezi facsimilele,
fol. 287 v.). 0 fioritura la urma rapeste orice posibilitate de legatura intre capitol si titlul sau. Prin urmare primul capitol a lamas
fit% insemnarea sa din frunte. Pe de alts parte, expresia Walachyschy
zal (numaratoare valaha), alaturata datarii de norma bizantina in
latineste (a Creacionibus 6965) nu poate fi luata deck ca o adnotare
explicativa datorita unui neamt. (Insusi amestecul celor doua limbi
duce spre aceasta concluzie). Cum insa scrisul in manuscrisul nostru este al aceleiasi mini, trebue sa convenim ca adnotarea de mai
sus se gasia pe textul de pe care s'a facut copia noastra. (E interesant de remarcat ca mai avem o adnotare explicativa pentru intreaga
cronica: A[b] Jesus Maria 1502 Jar, a[d] di[em] 28 Appril ist geschryben worden dy Cronike des Stefan Voyvoda auss der Wallachey.
Dace manuscrisul nostru ar fi fost copiat de pe un text definitiv

(trecut pe curat), o deplasare ca aceea a titlului primului capitol
nu era posibila. De asemenea, intr'un text definitiv, ar fi fost destul
de greu de confundat, la numerotarea capitolelor, 2 (secundo) cu 20,
33 (tertio) cu 30, etc., asa cum a facut copistul nostru. Pentru aceste
motive, credem ca textul de pe care s'a facut copia descoperita a

fost o ciornd cu scris grabit si neclar. Ciorna aceasta la randul ei a
fost dictate!. Numai pe calea perceptiei auditive false se poate explica

alternanta intre labiale i labio-dentale in formele Bassarab si Was sarab 1), Bar lade yi War lade, Weyssenburck ai Beyssenburck, voyvoda
foyvoda sau confuzia in formele Flade in loc de Vlade, Basloy

in loc de Vasloy, etc.
In general, ar fi greu de admis ca cineva, dela curtea lui,Stefan
cel Mare, a tradus cronica direct din slava in limba germand ai i-a
dat titluri in latineste.
2 Cuvantul a Namen s e taiat. Nu cumva cronica incepea cu
i
formula sacra (invocatio) a documentelor: In nomine Domini, la care

s'a renuntat ?
www.dacoromanica.ro

I
37
dem namen Hresska beu der Dolschecht. Do hat Stephan

voyvoda den Aaron voyvoda geslagen auss dem land und
ist selbst her blyben mit macht.

2 1.
6969
1461
In dem mond Junij, an dem 5 tag, do zoge Stephan

voyvoda die Zekell und beraubt sye 2 gar, und nam yn
vyl und der schlug it vyl.
3
3
6970
10
1462
In dem mond Junij, an dem XXII tag, do zoge der

Stephan Voyvoda vor Kylia, do kund er es nycht gewyn-
nen, sunder er wurde myt eyner buchsen an den lynchen knochel 11 geschossen; do zog er ab von Kylia.
15
f. 288 v.
40 4.
6971
1463
In dem mond Julij, an dem XV tag, do pracht man

dem voyvoda sey[ne] furstyn von Kyowa; do mit er hat
die fyrstyn in Mossquyter ,land gehabt.
5.
20
6973
In dem mond Januarij, an dem XXIII tag, an eynem

donerstag zu mitternacht, do kam Stephan voyvoda ken
1 Manuscriptul are greit 20.
2 Editia Garka are sy (p. 931). Vom indica editia aceasta de aci
inainte prin litera G.

3 Manuscriptul, din greala copistului, are 30.
4 MS : 40.
3 Ma: 50.
www.dacoromanica.ro
1465
ION CONST. CHITIMIA
38
Kylia mit gutem fryd an alle hynernyss und auf den freytag
fru do schuss er und schtermet den gantzen tag an das

thof des sch(l)oss 1, und nam das eyn mit grossem
gewa'cl; do lag er drey tag und do der gaben sy sich
auch in der stat gar, do satzt Stephan voyvoda Ysayam, 5
seinen schwoger, purgraff zu Kylia 2.
6. "
6975 4
1467
f. 289 r.
It[em] in dem mond Nouembris, an dem il 19 tag, an

eynem donerstag kam Mathyasch ungerischer kunyck mit 10
grosser macht des folkess und mit grossem zeyge an

dem Thotrusch, do das Salczberck 5 is'. An dem 29 tag
kamen dy Ungern an dem Romass ma(r)gk, und an dem

7 tag Decembris, do verbrenten dy Unge[r] den Romass
ma(r)gk gar und zogen mit alter gewalt auf die Mulda, 15
eyn haubt stat Muldener land. An dem 14 tag Decembris
an eyne[m] montag auff den dinstag in der nacht do fyl
Stephan voyvoda mit seinen volck auff dy Ung[er] und
der schlug yr ser vil, we cher gebeyn noch heytess tagess 6.
lygen und ewyg lygen werden. Do wurde auch Mattyas 20

der Kunyg geschossen myt zweyen pfeylen dy er auss
dem land bracht. Wer dem rt >7 Stepfen voyvoda seyn
1 Litera / scrisa deasupra randului nu ca o particularitate a gra-
fiei, ci ca o indreptare a copistului.

G 942: Kylja.
Ms: 6o. G la fel.
4 Manuscriptul are gresit 6977 (1469).

5 G 94 : Salczbergk. In aceasta numire este vorba de Muntele
Manic, nu de ocnele de sore cum s'a afirmat. Asupra muntelui vezi
G. I. Lahovari, G-ral C. I. Bratianu, Gr. G. Tocilescu, Marele

dictionar geografic al Romdniei, t. V (Bucureati, 1902), P. 433; de
asemenea Ortensia Racovita, Dicfionar geografic al judetului Baffin,
Bucureati, 1895, P. 504.
6 Ma: heytesstagess.
7 Copistul, neintelegand conceptul, a copiat un cuvant nectar,

mai probabil o stersatura, prin rt. sau etc. fara niciun rost insa
in frazil.
www.dacoromanica.ro
II
CRONICA LUISTEFAN CEL MARE
39
grosser hoffgroff Ysaya getrew gewesen, und wer an

gerytten wu es im befollen war, so were keyn fuss dar
von kummen. Das must er auch seyn haubt d[a]rum
geben und ander vyl. An dem 14 tag decembris, an
5 eynem mytwoch, do zu strewet sych des Stephan voyvodess volch, also das dye Ung[er] auch yr vil II der schlu- f. 289 v.
gen; und der her kam auch selbst dar von gerytten mit
zweyen buben, und kam in die hend seyner feynd; do
kaufft sych Stephan voyvoda auss, und redet sich auss
0 wye er kunde das er frey von in wurde. Im dem selbigen [jar] kamen auch die Tattern in das land und das
folgk kam dem voyvoda wyder zu geryten, das ein gross
her zu wege bracht; das der hort der Kunigk Mathyass,
und zoge myt kleynem gewynne auss dem land. So
15 zoge der Stephan voyvoda mit seynem volck auff die

Tattem und schlug sy auss dem lande, und der schlug
yr vil. Ydoch zoge auch vyl volgk dem Kynygk noch,
dye nu 1 vyl lewth ab rysen, also das der- Kynygk
keyn getzeugk auss dem landen bracht, und ist noch
in dem gebyrge begraben, den byss hewthe nymantz
20 fynden kan.
70.2
6978
25
!470
In dem monde Februarij, an dem 27 tag, zoge Ste-
phan voyvoda ken Brayla II in Month[eni]a[m] und ver f. 290 r.

guss gross und vyl blut, und branth dem m[a]rgct 3 gar
auss, und lyss das 4 kynt in der mutter nycht leben und
schnyt auff dy brust der muttern und hyng dy kynder

daran.
Forma veche pentru a nun P. Se pare Iasi ca secretarul lui
Schedel a citit gresit in ciornA

2 Ms: 70.
nu in loc de im a.
3 G 9611: margt.
4 Copistul, preocupat de caligrafie, a descifrat
si
scris vas.
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
40
It[em] in dem monde des Januarij, in dem selbygen

Jar an dem 16 tag, lyss der voyvoda dem Ysaya, dem
hoff groff seynem schwoger das haubt ab schlagen. ..
8.1
6979
1471
In dem mond Martij, an dem 7 tag, an eynem donerstag, zogk Stephan voyvoda in Montia[m], und hat an
dem selbyge[n] tag eine grosse schlachtunge mit dem
Radull voyvoda auff eynem felde, bey eynem margt genand dy Schotz. Do der schlug vyl volck und nam in io
17 taussend zygan mit im in eygenschaft.
In dem [selbigen] Jar, in dem Monat Augusti 29 tag,
an eynem donerstag, do was eyn unaussprechlych erd
bybung. In dem selbygen Jar, in dem menet Septembry
f. 290 v. an dem 14 tag, bracht man dem Stephan voyvoda dye 15
II
furstyn auss Mangop 3 myt dem namen Marya; sy was 4
ein[e] Zerkassin und hat 2 tochter myt yr.

1473
9 .'
6981
In dem Moned Nouembryss 6, an dem 8 tag, an ey- 20

nem montag, do leget Stephan voyvoda seyn here und
seyn panyr in Montiene[n] zu der Wilkowa 7, in yr
1 Ms: 80.
2 G 976: cuvantul acesta e sArit.
$ Ms : Maugop.
4 Was e forma veche pentru 6 war s. Vezi Dr. Karl Weinhold,
Klein? mittelhochdeutsche Grammatik, editia II, Viena, 1889, p. 58.
5 Ms: 90. [De aci inainte copistul nu va mai copia greit, pentruca
ciorna va avea, in continuare, nuinerotarea ro, II, 12, etc.].
De remarcat grafia Latin' apuseand a lui v, ca gi mai inainte

in voyvoda (p. 369).
7 W credem a este lectura gregita a lui M, posibila in scrisul

grAbit al unei ciome. In sprijinul acestei pareri vine gresala copistului din forma gesmecht in loc de gesmecht (mai jos, p. 50, n. 2).
www.dacoromanica.ro
41
theyel 1 mit 48 panyren und zogen auff 12 theyll mit

dem Bassarabe voyvoda auff dem Radull voyvoda und
der nu wost den Radull voyvoda nachent. Do kamen
dy her[en] alle zu samen in der nacht, das Radull voy5 voda nach seyn volck nichtz von dem wosten und
meynten nicht anderss yr weren so wenyck, als sy den
gesehen hetten; und es geschach yn dysem menet am
i8 tag, an eynem donerstag, do lag der voyvoda bey
eynem bache, dem gantzen tag, der heyst Potogk 3, und
io lag piss auff den Sunabent II zu obentz; am Suntag vor f. 29i
tage, schlug der Stephan voyvoda auff Radull voyvoda und
der schlug im 64 taussent man, das der Radull voyvoda

kau[m] entran mit wenyck folck auff 4 eyn schloss das
heyst Dembovyscza.
s
In dem selbygen menet, am 23 tag, zog der Stephan

voyvoda mit allem seynem volck vor das schloss und
belegert das hart, und in der nacht entran der Radull
voyvoda auss dem schloss. In dem menet an dem 24 tag
do nam der Stephan voyvoda das Schloss eyn, und
20 ging mit gewalt hyneyn; und nam Radull voyuoda 5 seyn

frau, und seyn eynyge tochter mit allem volck, und gross
schetz, und dye von hohem blut und schtame, dy dennen
noch tdy dennen noch > 6 heyt eyn furstyn des Stephan
1 Trebuie inteles s pe malul moldovean , a la margine s. Vezi
de asemenea Gr. Ureche yi Simion Dascalul, Letopisetul Torii Moldovei, ed. C. C. Giurescu, Craiova, 1934, P. 37: Iar letopisetul
nostru scrie cd, daca au sosit Stefan Voda la margine, Noemvrie

8 zile, au impartit steagurile ostii sale pe Milcov . Traducerea
acestui pasaj &cud,. de Irmertraud Briebrecher nu era nimerita (vezi

mai jos p. 6282).
2 Me: wostem. E o gresala a copistului. N'a existat sufixul -era
la persoana I-a plurals. (Karl Weinhold, Kleine mittelhochdeutsche
Grammatik, Viena, 1889, p. 58 si urm.).
3 0 bey eynem bache... der heyst Potogk a rezultat din numele propriu in slavoneste flown Rood, care inseamna Cursul
Apei, ass cum are cronica lui Gr. Ureche si Simion Dascalul.
G 99: auf.
6 Din nou grafia apuseana latinii a lui v.

Expresia aceasta este repetata in text.
www.dacoromanica.ro
r.
42
ION CONST. CHITIMIA
voyvoda ist; do mit er hat eynem sun, Bogdan voyvoda,

und schoner tochter zwu; und nam alle kleynet dy eyne[m] fursten an gehor[e]n mit alien panyr[e]n und wagenburg.
f. 291 v. Und do lag Stephan voyvoda 3 tag bey eynem walde II
byss er seyn volck gar geschygke, we[n] er heret, wye
etzlich Turcken kemen dem Radull voyvoda zu hylff.

Dy kome[n] an dem z8 tag dess selbygen monet als 13
thausent man, mit 6 thausent Montyene[n]. Do schtellet
sych der Stephan voyvoda menlych wyder sy, und got 10
half im das er sy gar nyder schlug; und yen er lebendig
fyng, dy spysset er gar crautzweyss zu dem nabel eyn,
zo vyl alss 2300; und szass do, mit in, 2 tag und prach
auff seyn her. Und zog mit grossen gut und freyden
auff die Soctze zu seine[m] Stu le seyness landess und lobet
got myt seynen fladygken 1 und archydiacon[en] und Ryt-
IS
tern und mit aller seiner arm[u]t, das im von got sso
wol gelyngen het. Vnd do saczt Stephan voyvoda de[n]

Basaraba voyvoda zu eynem her[e]n in Monthiem uber
das land; und uber 4 wochen, in dem menet Deczembry 2, 20
an dem 20 tag, do kam der Radull voyvoda mit 17 thau-
f. 292 r. sent Thurken, und 12 th[a]usend Monthiene[n] 11, und

schlug auff den Warsarab voyvoda und tryb in auss dem
lande. Do kam der Wassa[ra]b geloffen in dye Mulda
zu dem Stephan voyvoda, und dy Turcken im noch 25

byss im dye Warlade; und lyssen rauben, sye der warten
ader nicht den Stephan voyvoda, sy zogen heym. Do

zog der Stephan voyvoda wyder in Montene, und verbrennet das land schyr gar in den 14 tagen Ma[r]tzy.
Es war zu kalt, das er mit dem folck nicht kleyben 30
mochte[n], und zoge wyder heym. Sunder vyl folck
bracht er auff dye Czoctzawa, das eine[n] 7 hundert
lyss hengen vor 3 dem schloss.
1 G too,: fladygkew. De fapt, ultima liters e un n. [comp. cu
bleyten (f. 293 v. i P. 4011)].
2 G too.: Detzembry(s).
8 Ms i G tool,: von.
www.dacoromanica.ro
CRONICA LU1 $TEFAN CEL MARE
43
I O.
6982
/
1474
In dem menet Octobry, prima die, do ka[m] der Stephan
Voyvoda mit dem Bassarab in Montiene[n] wyder gezogen mit grossen volck und kam auff eyn schloss das
heyst Telyschen und do fyng II er dy paragraffen 1 und f. 292 v.
5 slug in dy haubt ab; und nam vyl Zyganen zu im, dy
do wor[e]n und lyss vil Zyganen zu hauwe[n], das das
blut zu dem schloss auss ran[n]; und zund das schloss
an, und saczt 2 den Bassarab wyder her im land und
gab im das land eyn, und stroffet vil her[e]n dy im nit
to gehorsam worden seyn. In dem selbigen monat, an dem
4 tag, do kamen dy Ung[eren] mit dem Czypulusch voyvoda und schlugen sich mit dem Bassarab, und kunden
im nichtz an gewynnen dy Unger[e]n. Und do zog Stephan voyvoda heym in seyn land, do komen dy Ung[eren]
/5 wyder mit dem Czypulusch 20 tag dess selbygen menet,
und gewun[n]en das land von dem Wassarab und saczten
den Czypulusch voyvoda in dem, winden ( ?) den Radul
voyvoda verloren 3 das nimand wust wu er hyn kam
20
und such der Bassarab voyvoda.

In dem selbigen jar, in dem menet Februarij, an dem
9 tag, namen dy Turcken Kaffa eyn und beluden 32
gross II schyff mit gutter[e]n mit grossen schatzen und f. 293 r.

in l[e]czlichss Schiff 12 burgers Kynder und 4 Turcken ;
und schickten dy mit namen ken Constantynopol; do
25 beschprochten sych dye jungling, do sy auff das mer
komen, wy sye dy Turcken mochten hyn bryngen 4,

und nomen in auff eyn nacht urn eyn stunde das sy
sych solden gar totten: es geschach an dem 19 tag Februarij, an eynem sonnabent zu nacht; do der schtochen
Ms i G iota: 4 do fyng err dy pargraff in #.
1 G tors: satzt. (grafia cz va fi des edit& tz).
8 Din lectura, s'ar parea ca s'au skit, din gresala, uncle cuvinte
sau fraze.
4
De asemenea, pare ca lipseste ceva in exprimarea intreaga.
www.dacoromanica.ro
1O
441
CON:ST. CHITIMLYt
sye city Turcken gar und Got gab gluck das der wynd
dyes
gar tryb ken Kv7: zu; und do kam der Ste-
plan 'core& adieri seyn
!lig;
1406
.71,1 mit ;Do wegen und

amen dy gutter gar mit c junglyngen und brachten
iling 5 k
das gar muff dy Scheme; de theylet 7 her dye
Z.;.-71 Zeit worden dive
arkm auff der Shots In der
.
tend Veneziner gewm, das dye kinder
Stephan valved& wa4e und waren des ser fro_ Und
scityclkten iiaan ser vii germ und fir. das er dy jungling
jangling gar und se,

:Ivan zvhen, dy
bass sye gar firer und welche NpuLT_
iI
11.1m eir n Unpletteaal land 2 bleyben :2.. Es bkarfean yr
wan der Schocze, dy HrIjr.iII her die St 4_
In dem selibnean j
byes muff des menet jaranuaariij U.
sdirmcket der Ttamikesdin Kcr ser iil bottle eyrocab us
zzo v. fifty lystsz,
',.,i1
devalett 11 der ifteoroadm dy
raker deem amdictie
111
zzan dem Stephan VOricT64, dais ea-
Om. Trek:at:61
fro
te wait* ie ffl1w law& mama fluter-
valtatual vi lbogioutatil Tam..

4' En nrionomilauE (e
Rum, lagallnu diu cvltrailmiliiu h. Camizitiu
tatt Mututuri /awns i wzilarfimis anon aunamutuiftlida, "tiat morn= =nark
o&i WrI73A(Cae. JE dial
nil Enlists call Imam die al thaw. cm m an-rarronungthcii *must un JR/ilmiu gnarl Um* tanmiii lIft;:i dIIUI an 4J11iL Ancpiin IL rpumeatiit aunt uthtflTJflhlzL atrUnmfuail
warm 41/curia
oilniiiii
mm 1:14#6--E[402a, Faz gii-ticeNr MIMIC cii aattatter:
et co vine Gibin (di am dams ih1 wit:I-tau:W.11111kt h. Dm aortae

pmoxusge cdumr inm
frnanna nizahu,
wive namiuN, Tam Stundluss Ungymig, 101mti12nithE
&raga UniginuA, Stalk& lngauLs,ITh (ram mu plum ffii wmilnu

kat Ikartarii;; waiii G.. IL. Itrattiimm, Bihmailass our Pailful aft CeWive -MIA, Ilaumna.vpii Ii3, EtN. 1/334. Eric mammon, N. Itrumtstm, radii
kanganuAN,
Itgattinti aik toilbir name** cau GlInarnei4, Tin fine:Irma,. 11th W. ling"
gunnuriit um 311Eidiairli
muunii . ri4 tift)
CI* 1033z 45. 332z:: Tin 7
134i tOmatifiA, itri awe G. IL. Toluilunu wilt- (@i. alt,, En. u301)) uun
'3 Das:: tilittlitton.
Inwijii1 atgatra tegt4, ihipIi mime proilmiM-014, um mauls IIB

flUi ihrmumu.Se vane (diatom' a aimallt autatuii jp1aaJ (0) i
1igi nymmun a *jinnnu) Inittimuat u4970 alealidiat graham
die who until ri4m44.. lc fit afl pert awatiimmtuile mom fiumtte thine
Mai*Oncarttariillituzam, m(00344,rp.zszztislimumautte
f6 rinyttbut 11AI:dim lltatuamit ifin anull mmidvat, WM.
14
mogul'
www.dacoromanica.ro
,4
45
dye schetz und jungling wyder senden solt, das er nit

tat 1. Das weiet byss auff das menet Januarij.
II.
6983
5
1475
In dem menet Januarij, an dem Io tag, an eynem

do hat der Stephan voyvoda eyn gross
schlacht mit den Turcken ob wenyg der Basloy, bey
donerstag 2,
eynem wasser das heyst Barlade. Do halff im Got, das

er dye Turcken gar wyder schlug, so vyl alss hundert
Jo thausent und 17 tausend man an dy Montynen dy mit
waren, also 11 dass der Turck kaum zu eynef erczney f.
weck kam. Und man jaget im noch 8 gantz meyl 3 in
eynem harten schleym.
294 r.
12.
15
6984
In dem mened July, an dem 26 tag, an eynem freytag,

do was der Othma[n] der Turckysch Keysser kum[m]en
mit 2 hundert tausent man und schlug sych auff eyn

felde mit dem Stephan Voyvoda bey eynem bach der
20 heyst der Weysse bach; do der schlugen dy Turcken
dem Stephan voyvoda al seyn folck und seyn grosse
her[e]n und edel lewte, dass er selbst mit wenyck folck
dar von kam. Und brand im das land schyr gar auss,
1 G 103": das er nu tat,. .

2 Ziva saptilmanii e gresita. Cronica dela Bistrita da, asa cum
.
trebue, Marti. (Teodor Wierzbowski, Vademecum, editia Kazimierz

Tyszkowski si Bronislaw Wlodarski, Lwdw-Varsovia, 1926, p. 92).
Invatatul istoric polon Oligierd Gorka a crezut ca gresala provine
dintr'o interpretare falsi a prescurtitrii s dienstag n, luata ca s donerstag *. Gr. Ureche insa, care a folosit un izvor intern, are aceeasi
gresala. Prin urmare gresala se gasea intr'o versiune gi in ramificatiile ei a letopisetului intern.
3 Mama e apuseani (au avut-o aft Polonii), lira a putea trial
trage direct vreo concluzie.
www.dacoromanica.ro
1476
46
ION CONST. CHITIMIA
ader kein schloss kunde er im nicht nemen. Der Keysser

hat eyn schloss besaczt mit dem namen Nentz[ ?] Do czu
schoss man in dye gross bychs von dem schloss, und

der schuss auch den buchsen meyster. Do zug der keisser
ab. Und do hat der Stephan Voyvoda wyder so vyl 5

f. 294 v. folck als 16 tausend man II und der zeyget sych dem
Turcken; do meynetten dy Turcken er het hylff der
krygt von dem Polen oder von den Ung[eren] und zog
heym, ydoch ryss er im vyl folck ab.
1477
13.
6985
zo
In dem menet Decembris 19 tag, do nam der voyvoda

dy voyvodyn zu der ee, des Radulli voyvodess dochtet
dy er im mit ge.walt genomen hat.
14.
1479
15
6987
In dem mend Iuny 22 tag, hub der voyvoda an zu
mauren Kylia und volbrach ess den selbygen sumer mit

8 hundert meurer 1 und 17 taussend helffer. In dem
selbyge[n] me[net] 2 16 tag, gebur dy Stephan voyvodyn 20
yren sun Bogdan, Stephan voyvoden sun, der noch heyt
mit den genoden Gottes lebet.
15.
f.
1481
6989
295 r.
In dem monet Julij, in dem 4 tag 3, an eyne[m]

suntag do hat Stephan voyvoda eyn gross ube[r]flys-
II
1 G 1068: meyrer.
2 Copistul a uitat si termine cuvantul (care se gAsete la sffiritul
randului) i a scris numai me, fard semnul prescurtSrii.
3 G tins: 16 tag. Dupa in dem, din alunecare de ochi copistul
a grit tocmai la hat, a observat insa greala i peste hat a scris 4 tag.
www.dacoromanica.ro
25
47
syge 1 schachtinge mit dem Czypelusch voyvoda in Mon-
tyenen an eynem wassef das heyst der Rybnyg 2, und

Got halff dem Stephan voyvode, das ef den Czypelusch
vayvoda mit allem seynem folck ser schlug und gewan
5 den streyt und der schlug den Czypelusch; und saczt
den Flade voyvoda zu eynem her[e]n in Montynen, welchys sun noch heyt lebet und her in Montene[n] ist.
Da wurd auch des Stephan voyvoda schwager der schlagen, Schandro genand, eyn retlycher rytter.
16.
10
6990
In dem menet Martij, am to tag, an eyne[m] sontag

do 3 besaczt Stephan voyvoda ey[n] schloss an der grantz
ken Thurkey mit dem namen Ketzo 4 und saczt 2 pur5 graffen dar eyn myt dem namen Vylcza und Jnanka 5.
Data e gresitA. Cea precisi o are Cronica dela Bistrita (Ion Bogdan,
Cronici indite, Bucuresti, 1895, p. 42): Duminecd, 8 Julie 1481,

ceea ce corespunde intocmai (vezi T. Wierzbowski, Vademecum,
ed. II refAcutA de K. Tyzskowski si B. Wlodarski, Lw6w-Varsovia,
1926, p. 147).
1 Se pare ca termenul iiberfliissig (4 de prisos *) este consecinta
inottlecarii traducerilor. Probabil ca textul original a avut un termen
cu sensul de Inca (a avu Stefan Voda Inca o mare batAlie cu Tepelus
Voda), mai ales ca cei doi voievozi se mai luptasera. S'a ajuns apoi
la a pe deasupra * si apoi a de prisos u.
2 Ms: Rybuyg ; (G 1075: Rybnyg); dupe cum se va vedea
copistul a Scut adeseori confuzie intre n si u in numele proprii rom Anesti.
3
Textul de pe care s'a Scut copia a avut do, iar copistul a citit
so, Lisa cum are ma.
4 Deck traducerea de pe care s'a Scut copia noastrA ar fi fost

serial la curtea lui Stefan cel Mare, in niciun caz cetatea Crdciuna
n'ar fi ajuns Ketzo.
5 Jnanka a rezultat din Jnanka, in care v a fost redat prin grafia
textelor latine medievale: u. Asa se explica de altfel, si gresala
pe care o intalnim in Moldannens[ium] din titlul cronicei, in loc de
Moldauiensium. Ar fi fost mai greu sA se ajunga dela grafia v la n,
dealt dela u la n.
.
www.dacoromanica.ro
1482
48
1483
f. 295 v.
ION CONST. CHITIMIA
17.
6991
In dem menet July, an dem 14 tag, schluge[n] II und
schtormten dy Turken auff Kylia und namen ess. In
der selbygen zeit, in dem menet August, an dem 7 tag, 5

namen dye Turken auch Weyssenburck, und furten das
best volck mit in ken Constantinopel.
18.
1484
6992
In dem mened Junij 3 tag, hube der voyvoda an zu 10

bauen eyn schloss an dem Romass marg, und in dem
menet Augusti II tag regnet es blut auff das selbig schloss;
do lyss der voyvoda von dem bauen ader mauer[n].

1485
19.
6993
15
In dem mened Septembris, am erste[n] tag, do zoge

Stephan vayvoda zu 'den polnyschen kunick, in dy Ko1 oma; und <dy> weyl der voyvoda was bey dem konick,
do kamen dy Turken mit dem Hronoda Peter voyvoda
gemach auff dy Schotze; und do sych dy Schotze nicht 20
f. 29_ 6 r. wolt geben, do verbrannten sy die statt und schyr
das gantze land. Und der kunick wold im nit das glauben,
II
und wolt in nit lassen. Und do der Kunick in lyss, do
lyss er seyne[n] sun Albertum mit et[z]liche[m] volck in
zu hylff zyhen. Do keret kunick Albertus 1 auff der 25

1 In ordine, verbal sau in scris, domnii profesori: Oskar Halecki,
P. P. Panaitescu, Al. Procopovici si N. Cartojan ne-au atras atentia
ca se intillnesc frecvent expresii latine, in evul mediu, in scrisul
limbilor nationals. Recunoastem ca forme ca prima die, Bogdanis,
Stephanus, Albertum, Albertus, nu pot constitui in sine un argument
convingator in a dovedi o versiune latina, notam insa ca am pus
ipoteza unei versiuni latine pomind dela alte indicii i am consi-
www.dacoromanica.ro
49
Colaczij[n] wider umb, und lyss eczlyche haubt levt mit

im zyhen, als her Czesssuy 1, und her Weyssdorffer
derat aceste expresii ca urine posibile, daca se aduc probe in plus
pentru existenta unei versiuni latine. Pe de alts parte, data sunt
respinse ca urme yi sunt luate ca simple expresii latine, intervenite

in timpul scrisului, nu trebuie uitat ca acest lucru a fost posibil in
Apus, in scrisul umanistilor, al unor Oameni de solidi cultura clasick care stapaneau perfect limba Latina. Acest lucru e mai greu de
admis la curtea lui Stefan cel Mare, fiindca nu exista aci o cultura
umanista si nu se poate admite nici prezenta unui umanist neamt
(o personalitate covarsitoare: ar fi cunoscut foarte bine si slavona),
ci doar aceea a unor scribi de limba germane, pentru nevoile cancelariei (cunoastem doar documentele). Tinand seams de acestea, traducerea in limba germana, indiferent din ce versiune, credem ca
s'a facut tot in Apus.

[De remarcat ci i se spune lui Albert la 1485
se va urca pe tronul Poloniei numai in 1492].
rege
cand el
1 Fara indoiala pa numele este stricat de copist. Conducatorul

(neaparat al grupei de Cehi mercenari), se va fi numit Czesny sau
Czetny.
Ceea ce intereseaza insa de aproape este faptul ca izvoarele interne nu inscriu acest ajutor polon, probabil din tendinta de a nu .
micsora cu nimic victoria lui Stefan cel Mare dela Catlabuga, dupa
cum relatarile cronicilor polone nu vorbesc de mercenarii strdini
si de conducatorii lor, dar subliniaza Para exceptie prezenta unei
oaste polone sub conducerea lui Jan Polak Karnkowski, care a contribuit in mod serios, dupa ei, la obtinerea victoriei. Pe langa relatarile cronicarilor poloni, tendentioase
ele, dupa cum se vede,
avem insa, in insemnarile unuia dintre nobilii poloni, care facea
parte, ni se pare, din suita regelui la depunerea juramantului, mentiunea pretioasa, neluata in seams, ca la Colomeia oastea regelui
se compunea din Poloni, Cehi ci Germani. La aceasta stire cronica
noastra vine sa precizeze numele sefilor celor trei grupe mercenare.
Fats de conjunctura faptelor $i concordanta ultimilor doui izvoare,
am crezut qi credem pasajul de mai sus ca provenit din mutt polona
bine inform., cu atat mai mult cu cat nimic nu pledeaza pentru
notarea ajutorului polon intr'o opera, menita sa duca ctiri peste
granita despre Moldova. Pe de alts parte, ajutorul dat era prea mic,
pentru ceea ce nadajduise Stefan cel Mare si acesta nu-i acorda prea
mare importanta, iar victoria dela Catlabuga o socotea probabil mai
mult a oastei sale, care munara cel putin pe cei 3000 de Moldoveni
inarmati, cu cari sosise la Colomeia, dupa cum precise
insemna-
rile nobilului polon pomenit mai sus. Juramantul dela Colomeia

a ramas pentru Stefan cel Mare o obsesie dureroasa si nu ar fi putut
www.dacoromanica.ro
5o
ION CONST. CHITIMIA
und Jan Po lag mit eczlychem folcke. Und thette[n] ryt-
terlich bey seynen genaden, das dennoch an der- Kotlabuga 1 vyl Turcken geswecht 2 wurden.
1486
20.
6994
-In dem menet Marcij3, an dem 6 tag, an eynem montag,
do schlug sych der Stephan voyvoda myt dem Hronota

bey der- Bulygerey an dem vasser Tzeret genand. Do
schlug der Hronota Peter voyvoda den Stephan voyvoda und gewann den schtreyt; und das der Stephan 10
voyvoda von dem pferd fyl, und lag zwischen den totten
von fru byss zu mittag, do kam eyn her gerytten, der

f. 296 v. der kand 4 II Stephan voyvoda, mit dem namen Purytz.
Do zyt der voyvoda dar von und samlet sein volck;
und schygt eyn her[e]n zu Peter voyvoda, mit dem namen

aminti de un bine polon in legatura cu acest act. Pentru mentionarea ajutorul polon vezi Bernat Wapowski in Scrip. rer. polon., t.
II (Cracovia, 1874), P. 4; M. Kromer, De origin et rebus gestis Polonorum, ed. I-a, Basel, 1555, p. 636; J. Bielski, Kronika polska, ed.
I-a, Cracovia, 1597, P. 475 i urm. Vezi mai ales Spominki przeworskie
(Insemnarile dela Przeworsk), in Mon. Pol. Hist., III (Lwow, 1878),
p. 272-278. Aceste memorii apartin dupa cercetarile editorului,

August Bielowski, familiei Jaroslawski, care stapanea =wide dela
Przeworsk, in vremea aceasta, prin Rafael Jaroslawski. Pe acesta
it intalnim, insa, lucru neobservat, in suita regelui la Colomeia,
ca maestru de ceremonie (vezi Volumina legum, editia I, vol. I,
Varovia, 1732, p. 239 i editia II, vol. I (Petrograd, 1859), p. no).

De aceea inclinam sa credem ca Spominki przeworskie i se datoresc
chiar lui Rafael Jaroslawski.
1 Ma: Koklabuga.
2 MS: gesmecht. G 1108: geschmecht. In realitate e forma, (transcrisa greit de copist) geswecht, dela verbul mhd. swechen ( schwachen) cu sensul a kraftlos machen s, # beschimpfen a, a entheren a.
[Vezi Fr. L. K. Weigand, Deutsches Worterbuch, editia V revazuta
i publicata de Karl von Bander, Herman Hirt i Karl Kant, Giessen,
1910, t. II, col. 807]. Corectarea acute. anterior si de G. Pascu, Letopiselul cel Moldovenesc, Iasi, 1938, p. 28.
3 G 1113: Marti j.
4 Manuscriptul are, din greala copistului den kand.
www.dacoromanica.ro
15
52
Pyntytz 1, der der gab sich dem Peter voyvoda und furt
in auss dem streyt als im eyn rot sso das er nu den streyt
gewun[n]en hat und schlug dem Peter voyvoda das haubt
ab mit seyner geselchafft, und bracht das haubt zu
5 Stephan voyvoda. Do blyb der Stephan voyvoda her in

dem land mit der Gotes hilff.
In dem noch 2 jaren do schicket der Stephan voyvoda
eynen her[e]n auff Reussner land und nam das eyn bis
ken Halitz; das werd 4 jar, do kam her Mykoley Halytzky
io und der slug im seyn folck bey Rohatyn.

Do entran der selbig her ken 2 Weyssenburck czu;
das ward der voyvoda gewar und schycket im schtyl
nach und fyngen sye in bey Beyssenburck mit sein

knechten X
36 pherd. Und brachten in auff dy
IS Soczsa 3; do sas er eyn gantz jar gefangen; und do das

Jar um kam, do lyss in der her auss und lyss if in wyder f. 297 r.
in Reussner land 4 zyhen. Do nam er das land wyder
eyn byss ken Halytz. Es kam eyn mol an eynem sontag;
sass er in eynem dorff bey der Kolomey, do komen dy
20 Polen uber in und fyngen in salb 6. Do furd ma[n] in
seyn grossen hoff graff mit dem
ke[n] Koc[ ?] 5 X
I Ms: Pyutytz. 01. Garka (op. cit., p. 112, nota I), neobserwind gresala copistului, inclinft sa creada ca e vorba de un boier
Pitic (numele apare numai inainte de 1467 in documente). De fapt, e

vorba aci de un boier Pdntece, nume care se intalneste foarte des in
documente chiar dupa 1486, sub forma IMIHTIKI, 11/111T011 1 1111Prl4i,

sau in transcrierea polonA cu caractere latine a unui document:
Pyntecze (Vezi loan Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare, Bucuresti, 1913, t. I, p. 89; Pyntecze (docum. din 1465); P. 365 (doc.
din 1488); p. 402: mint. 1. 11HHTI41 (doc. din 1490 vi alte opt
citate de editor pentru acelasi nume, din diferite arhive, intre 14491456); t. II, p. 248: wand alarm' (doc. din 1495). Cf. Giorge Pascu,
Letopisetul cel Moldovenesc, Iasi, 1938, p. 88).
1 Ms: keyn.
3 G 1134: Sotzsa.
G 1136: Reyssner land.
6 Dupa toate probabilitatile e vorba de Korczyn, localitate pe

Vistula, la Nord-Est de Cracovia. Regii poloni au descins adeseori
in acest orasel, unde este posibil sa fi fost condus razboinicul mol-
www.dacoromanica.ro
52
ION CONST. CHITIMIA
namen Rebge den kaufftman 1 and hyb im den kopff ab.

Den her[e]n mit den anderen warff man lebendig vom
schloss ab, zu Koc[ ?] 2.
In dem Jar noch Xr[ist]i geburt als man schreibt 1497

jar, in dem menet Aprilis, an dem anfang des monets,
dovean, mai ales daca se tine seama de relaviunea din Kromer si acea
din Hustinskaja lietopis, ca acest razboinic a fost prins si dus inaintea
regelui la Cracovia, unde a fost aruncat in temnita pans la sfarsitul

vietii. Korczyn a avut de timpuriu o deosebita importanva. Aci s'au
tinut foarte des adunari ale reprezentantilor natiunii, incepand chiar
din 1257. Poate sa fie vorba in acest nume corupt si de cetatea
Chocin (opinia GOrka). de pe raul Lomnica. [In 2 Sept. 1491 se
gaseste la Korczyn regele Cazimir, vezi Th. Wierzbowski, Matr.
Regni Pol. Summaria, t. IV, partea 3, supliment Nr. 1146; vezi si t.
II, Nr. 85 si 67o-676; M. Kromer, De origine et rebus gestis Poloforum, Basel, 1555, p. 641; Hustinskaja lietopis in Script. rer. Polon.,
II, p. 303. Vezi si N. Costin, in Kogalniceanu, Letopisetele Tdrii
Moldovei, t. I (Iasi, 1852), p. 123, nota: Kurein].
1 Ms: taufftman ; G 1144: haufftman ; emendaviunea justa e
kaufftman. [Vezi si Cercetdti literare, III (1939), p. 23o si urm.].
2 Incursiunile acestea in Pocutia sunt trecute cu vederea de
izvoarele interne. Cronicele polone le noteaza, iar insemnarile episcopului, de Przemysl, Jan de Targowisko, contemporan evenimentelor, acopera intocmai stirile din cronica noastra, cu deosebirea ca
informaviile lui Jan de Targowisko sunt mult mai precise. Pe de

alts parte, se constata ca amintirea acestor atacuri a ramas vie in
Polonia, caci in 1497, pe cand seful ordinului teutonic se Indrepta
bolnav dela Halicz spre Lwow, un nobil polon ii repeta aidoma cele ce
spune cronica noastra, dandu-le drept motiv pentru expeditia regelui
polon din acest an contra lui Stefan cel Mare. Cum aceste incursiuni
nici n'au adus Moldovei vreun succes de vazi si deci nu-si aveau
rostul inteo opera de inforraavie a strainilor, si cum in acest pasaj
al cronicii gasim amanunte caracteristice ca de pilda ortografia polona, Mikoley, sau porecla Repka data starostelui de gniatyn, consideram ca fragmentul acesta constitue interpolarea aceluiasi polon,
care a mai adaugat dupa not si alte lucruri si care traise de aproape
evenimentele. [Vezi M. Kromer, De origine et rebus gestis Polonorum,
-
Basel, 1555, p. 641; Hustinskaja lietopis, in Scrip. Rer. Polon., t. II,
p. 303. Vezi de asemenea Jan de Targowisko in Mon. Pol. Hist.,

III (Lwow, 1878), p. 239; Liborius Naker, Tagebuch fiber den Kriegs-
zug gegen die Tiirken im Jahre 1497, editia M. Toeppen, in Script.

Rer. Prussicarum, V (Leipzig, 1874), P. 306. Vezi Inca 01. GOrka,
Kronika, p. 114, nota 4; Cercetdri literare, III (1939), P. 257-261
www.dacoromanica.ro
53
I do kam der polnisch kunick in dy Lemberck 1 mit grosser

bewegung , des volcks seynes landes und ander leud,
als dy Brewssma[n], in der meynung auff dy Thurcken
zu zyhen. Do zoge er neyn keyn Walachey auff den
5 Stephan voyvoda durch seyn land 3 den gantzen sumer.
Und do es kam in das menet Septembris dess ersten
tagss, do zog er in das voyvoden land zu der Schebnicze; f. 297 v.

do komen dy potten des Stephan foyvode mit den namen
Teyntul der gross kenczler 4 und Ysaack der gross schatz
10 meyster, in dem namen das der konick sold zyhen auff

dy Turcken. Do lyss der konick dye her[e]n und botten
fahen, und lyss sye fur[e]n auff das hoche schloss

in die Lemberck 5. Und zoge selbst myt alien seyn volck
15 auff dy Czoczaw 6, und lag am 16 tag vor das schloss

Czoczaw. Und lag 21 tag und nacht mit grossem gewalt
1 Itinerariul propus de 01. Gorka (Kronika, p. 115, nota 3) e
eronat. E restabilit cu precizie de Fr. Pape in Jan Olbracht, Cracovia, 1936, P. 243 i urm. i nu-i corespund intocmai datele cronicei noastre bazate mai mult pe memorie. Vezi Cercetdri literare,
III (1939), p. 262.
2 Grosse bewegung des volcks nu este altceva cleat traducerea
aidoma a termenului pospolite ruszenie (micare, mobilizare generall),
din organizarea militara polona a vremii. (A fost o organizare in

care se vede un reflex al organizarii militare din Apus, in evul mediu).
Toti cetatenii gi supuii statului erau obligati sa is parte la actiunile
militare. Principiul de baza it constituia posedarea de bunuri pamanteti. Vezi Stanislaw Kutrzeba, Materialy do dziejdw pospolitego
ruszenia z lat 1497 i 1509, in Archiwum Kom. Hist., t. IX (Cra-
covia, 1902) p. 235-388. Antoni Borzemski, Sily zbroine w wloskiej

wojnie Yana Olbrachta, Lwow, 1929, 48 p.
3 e durch sein land u trebuie inteles a prin Polonia de Sud u. Ir-
mertraud Briebrecher traduce greit. (Comp. traducerea din Rev.

ist. ?OM., VVI (1935-3936), p. 83 i mai jos p. 64).
4 G 1151: kentzler.
5 E vorba in aceastA expresie de Wysoki Zamek (Cetatea de Sus)
dela Lwow. Un amanunt interesant despre care nu pomenesc celelalte izvoare i care derma ca cel care a scris acest pasaj, privitor la
expeditia polona din 1497, cunotea bine aceste evenimente, mai
ales, dupa cat se vede, pe cele desP4urate pe teritoriul polon. Vezi
9i Cercetdri literare, III (1939), P. 262, nota 4.
6
Ms: Czottaw ; ; G 1155: Czotzaw.
'
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
54
dar vor, und zoge ab von dem schloss Czoczaw in dem /

9 tag Octobris an eyner mitwoch und an dem tag sand
Dyonissij Dymyttry 1. An eynem donerstag, am 17 tag
Octobris, do wyder fur den Po len gross unglyg2
in
de[m] Kosmyne[n] 3
wald, das
er mit
wenyck 5
folck dar von kam, als es wyssenlich ist alien nachper[e]n 4.
In dem jar als man schreybt noch Xr[ist]i geburt 1499

f. 298 r. jar, yn dem mond Februarij, do zoge der Malkotz mit 11
1
Numai departe de curtea lui Stefan cel Mare putea O. nu aiba

traducatorul, oricare ar fi fost el, lamuriri i sa confunde sarbatoarea
Sf. Dumitru dela 26 Octomvrie cu Sf. Dionisie, care cade, in Apus,
regulat la 9 Octomvrie, cum are cronica noastrA.

2 In studiul anterior (Cercetdri literare, III (x939), p. 233) am
crezut ca in aceasta fraza lipsegte ceva. D-I profesor Al. Procopovici
ne-a atras atentia, pentru care lucru ii multumim Inca data aici,
ca in 0 do wyder fur den Polen gross unglyg 0, avem verbul widerfahren cu sensul de a se intampla 0. In fur am vazut fahren, dar
fraze nu avea un inteles pentru noi. De asemenea, d-1 profesor Al.
Procopovici ne-a comunicat ca in fraza 4 do wolden sy uber dy Braut
(vezi mai jos p. 557) nu lipswe mimic. Se spune ap in limba
germana curenta.
3 Ms: Trosmyne[n]. Copistul a confundat des grafiile t gi k,

care erau probabil apropiate in scrisul grabit al ciornei. (Vezi
mai sus, p. 521: taufftman pentru kaufftman i p. 503: Koklabuga).
In manuntele acestui capitol se vad clar cunotintele i sentimentele unui polon. Itinerariul expeditiei lui Ion Albert pe pdmeintul polon, precizarea inchiderii solilor moldoveni in Wysoki
Zamek la Lwow, confundarea elocventi a sarbatoririi Sf. Dumitru
cu Sf. Dionisie, compatimirea sincere fats de infrangerea Polonilor,
eliminarea oricarui amanunt magulitor pentru voievodul roman, nu
pot fi elemente in care si vedem pe cineva dela curtea lui Stefan

cel Mare. Din contra, cele povestite converg spre paternitatea unui
polon. Pe de alts parte, nu vedem ratiunea pentru care nu s'ar fi
inserat concludent, intro opera de lamurire a strainilor, victoria
lui Stefan cel Mare asupra lui Ion Albert. Pentru aceste consideratii, credem el pasajul de mai sus a fost reficut de un polon interpolator. (Vezi i Cercetdri literare, III (x939), p. 261-263 i
264-267; vezi Inca mai sus despre pospolite ruszenie, p. 53).
-4
www.dacoromanica.ro

r
55
vyl Turcken in <vil) 1 Polner land byss ken Halitz.

Do kam ein grosser wynter und frost schne[e] auff
das yn vil der froren und hungers storben, das sy nycht
mochten uber den Nester kumen; und zogen mit

?grosser armut und hunger zu ryck-, und do sy komen
dy Walach[e]y
an
zwyschen den Nester und der
Braut 2, do wolden sy uber dy Braut 3. Do schtellet der

Stephan voyvoda sey[n] volck und lyss dy Turcken auff
allen erter tot schlagen, das er mer den 8o th[a]usend
Turken der schlug. Und. lyss sy gar in dy Braut 4 wedo
fen 5.
1
Scris 9i cters de copist, care incepuse, se vede, si scrie iar:
vyl Turcken etc. etc. Se observa ca scrie data vyl si a doua oars vil
pentru acela0 cuvant repetat din ciorna. Prin urmare ortografia e

la voia intamplarii.
Ms: Brant. (Editia Gorka are punct dupi acest cuvant).
3 MS: Brant.
4 Ms: Brant. In cele trei cazuri este o confuzie a lui u .cu n:
ciorna a avut neaparat Braut. Braut insa pare sa fie rezultatul unei
confuzii de ureche, traducerea in ciorna fiind dictata. In acest fel,
se poate uor ajunge, in pronuntia unui strain, dela Prut la Braut
(altemanta intre labialele surde ci sonore nici nu mai intra in discutie, fiind un fenomen comun textului). Tot prin dictare s'ar
putea explica qi formele Tzeret pentru Seret ci Czoctzawa pentru
Soczawa.
6 Descrierea celei de a doua expeditii a lui Bali-bei Malkocz-oglu
in Polonia corespunde in totul izvoarelor polone. Atilt infatiprea

iemii deosebit de grele cat i exagerarea numarului de morti constituesc elementele caracteristice ale tuturor relatarilor polone. De
ce nu se vorbeste $i de prima expeditie a lui Malkocz-oglu, defavorabila Polonilor, din primavara anului 1498 ? La aceasta luase parte
si Stefan cel Mare ci despre ea vorbesc qi izvoarele romfinesti. Nu
exista in partea a doua a cronicii tendinta continua de a atenua cat
mai mult lumina defavorabila ce se proiecteaza asupra unor momente de slabiciune din istoria politica i militara a Poloniei ? In
acelaqi timp, e aproape sigur ca din prudenta, curtea moldoveana
nu ar fi pus in circulatie tiri asupra atacului deghizat dat contra
Turcilor de Stefan cel Mare. Aceasta cu atat mai mult cu cat voievodul n'a lasat, se pare, ca faptul sa fie inscris in izvoarele interne,
iar pe de aka parte Stefan cel Mare nu mai conta pe Poloni i avea
tot interesul sa traiasca in buns pace cu Turcii. Exists, dupi noi,
toate indiciile pentru a afirma ca expeditia lui Malkocz-oglu din
www.dacoromanica.ro
56
ION CONST. CHITIMIA
cronica noastra este adaosul unui polon. Vezi Jan Komorowski,
Memoriale ordinis Fratrum Minorum, in Mon. Pol. Hist., V (Lwow,

'1888), p. 274-275; M. Miechowita, Chronica Polonorum, Cracovia,
1521, p. 353; Hustinskaja lietopis, in Script. Rer. Pol., II, p. 306;
Bernat Wapowski, Cronicon, in Script. Rer. Pol., II (Cracovia, 1874),
p. 33; M. Kromer, De origine et rebus gestis Polonorum, Basel, 1555, p. 652. M. Stryjkowski, Kronika polska i litewska (Cronica Poloniei
si Lituaniei), editia M. Malinowski, Varsovia, 1846, p. 306.
In ce priveste izvoarele romanevti, descrierea expeditiei din 1499
a fost introdusa in cronica sa de N. Costin:
Ce au ramas inghetati ca la patruzeci mii de Turci prin munti.

Ii afla oamenii si intra in cosul for de se invalia. Earl cati au ramas, trecand pe ai6ea prin tears, le Linea calea Moldovenii; faciindu-se
Levi ii uCidea, cat abea ze6e mii de or hi haladuit peste Dunare a.

Vezi M. Kogalniceanu, Letopisefele Torii Moldovei, I (Iasi, 1852),
p. 24 anexe. N. Costin a lust descrierea din cronica lui M. Kromer, unde e la fel.
Evenimentul a impresionat atat de mult, ca a patruns adanc
in folklor: P. Caraman, Contributie la cronologizarea ti geneza baladei populare la Romani, in Anuarul arhivei de folklor, I (x932),
p. 64 si urm.: Cdntecul lui Marcos -Para. Autorul noteazi ea niciunul

din cronicarii moldoveni nu vorbeste de acest eveniment. Vezi vi
Dan Simonescu, Cronica lui Stefan-cel-Mare, in Tinerimea romdneascd, LVI (1937), p. 107, nota 1. Pentru raspandirea motivului
vezi si St. Petrescu-Catane, Inca un cdntec despre dezastrul lui Malholcz-oglu, in Rev. ist., 20 (1934), p. 384-385: culegere din Dolj.
Pentru izvoare apusene vezi 01. G6rka, Kronika, p. 116, nota 6.
Vezi si expunerea strict istorica a incursiunii lui Malkocz-oglu,
folosindu-se de izvoare noted, a lui Fr. Papee, Jan Olbracht (Ion

Albert), Cracovia, 1936, p. 167.
0
www.dacoromanica.ro
TRADUCEREA TEXTULUI GERMAN
www.dacoromanica.ro
In anul dela Christos 1502 in ziva de 28 Aprilie

s'a scris Cronica lui Stefan Voda al Moldovei.
Cronica breuiter scripta Stephan [i] Dei
gracia voyvoda[e] Terrarum Moldannens [ium]
necnon Valachyens[ium].
Prymo
<Numareitoare valali): A Creacionibus 6965
T 4.57
In anul cum se socoteste dela nasterea lui Christos 1457,
in luna lui Aprilie, in ziva de 11, intr'o Marti in saptamina mare dinaintea Pastilor, veni Stefan Voda, fiul
lui Bogdan Voda, cu o mica oaste impreuna cu Muntenii si cu cei din Cara de jos, ca la vreo 6000 de oameni.
Si venira asupra for Aron Voda la un parau sau apa cu

numele Hreasca, la Doljesti. Asa, goni Stefan Voda pe
,0 Aron Voda din tars si ramase insusi domn prin silnicie.
2 (secundo)
6969
461
In luna lui Iunie, in ziva de 5, porni Stefan Voda contra

Secuilor si ii prada strasnic si le lua multe lucruri si
is omori pe multi dintre ei.
3
6970
1462
In luna lui Iunie, in ziva de 22, veni Stefan Voda
la Chilia si nu putu s'o cucereasca, numai fu impuscat
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
6o
cu o pusca la glezna stanga. Se intoarse atunci dela

Chilia.
4
6971
1463
In luna lui Iu lie, in ziva de 15, i se aduse lui Voda 5

doamna sa din Kiev; cu ea a avut pe domnita dusk' in
Tara Ruseasca.
1465
5
6973
In luna lui Ianuarie in ziva de 23, intr'o Joi la miezul 10
noptii, veni Stefan Voda la Chilia cu pace bunk spre
toate partile, si Vineri de dimineata batu si ataca toata

ziva poarta cetatii si o lua cu multa truda. Aci sezu el
trei zile si pentruca se predara si cei din oras, puse Stefan
Voda pe Isaia, cumnatul sat', parcalab la Chilia.

1467
15
6
6975
Item, in luna Noembrie, in ziva de 19, intr'o Joi,
veni Matias, Craiul unguresc, cu mari forte si cu multe

tunuri la Trotus, unde sunt Muntii Slanicului. In ziva
de 29 sosira Ungurii la Roman si in ziva de 7 Decemvrie
arsera cu desavarsire Targul Roman si pornira cu toate
fortele asupra Moldei [Baia], [vechea] capitala a Moldovei 1. In ziva de 14 Decemvrie intr'o Luni spre Marti,
noaptea, cazu Stefan cu oastea sa peste Unguri si omori
pe foarte multi dintre ei, ale caror oseminte mai zac
1 Irmertrand Briebrecher in Rev. ist. ram., VVII (1935-1936),

p. 78: un oral mare al Moldovei o pentru t eyn haubstat Muldener
land .
www.dacoromanica.ro
20
25
1 si in ziva de azi acolo 1 si vor zacea vesnic. Atunci

a fost nimerit chiar craiul Matias cu doua sageti, pe
care le-a luat cu el din tars. Daca lui Stefan Voda
i-ar fi fost credincios Isaia, marele sau vornic si ar fi
s alergat acolo, unde i se poruncise, atunci n'ar fi scapat

teafar nici picior [de Ungur]'. Pentru aceea a trebuit sa-i
cads capul lui si altora multi. In ziva de 15 Decembrie
intro Miercuri, se imprAstie oastea lui Stefan Voda, asa
incat si Ungurii omorira pe multi dintre ei; si Domnul
I() insasi a fost fugarit calare cu doi feciori [de curte] si
cazu in mainile dusmanului; se rascumpara insa Stefan
Voda, caci se talmaci cum putu si scapa de ei. Chiar
atunci intrara si Tatarii in tars si oastea se stranse din
nou in jurul lui Voda, incat puse pe picioare o mare ar15 mats; aceasta ajunse pang la urechile lui Matias Craiul
si porni, cu putina prada, sa iasa din tars. Atunci se

napusti *tefan Voda cu oastea asupra Tatarilor si ii
alunga din tars si omori multi dintre ei. Cu toate acestea
o oaste numeroasa se repezi si in urma Craiului si i-a

20 smuls multi oameni, asa incat Craiul nu mai putu lua
din tars armele, ce mai sunt si acum ingropate in munti
si pe care nimeni n'a putut sa le gaseasca 3.
70
6978
25
In luna Februarie in ziva de 27 porni Stefan Voda

asupra Brailei in Muntenia si varsa din plin si mult
sange si arse cu desavarsire targul si n'a lasat viu nici
1 Idem, op. cit., p. 78: 0 i omori pe foarte multi dintre ei, care
mai zac qi astazi acolo n.
2 Ibidem: s niciun Ungur n'ar fi scapat cu vista 0. (De aci inainte
nu vom mai semnala mici nepreciziuni ca acestea).
Capitolul acesta, in genere, stalcit gi de traducatorul cronicii
in nemtwe, nu a fost tradus in romfinete, cu math* intelegerea de
d-ra Briebrecher, lfisandu-1 neclar. Mai sunt, de altfel, i alte capitole.
www.dacoromanica.ro
1470
ION CONSt. CHITIMIA
62
pe copilul din pantecele mamei si spinteca sanul mamelor
si smulse copiii din el.

It[em]. In luna lui Ianuarie, in acelasi an, in ziva
de 16, domnul puse sa i se taie capul vornicului Isaia,
cumnatul sau.
8
6979
147.1
In luna Martie, in ziva de 7 intr'o Joi, porni Stefan

Voda in Muntenia si avu in aceeasi zi o mare batalie
cu Radu Voda pe un camp de langa targul numit Soci. io
Aci omori multa oaste si lua in robie ca la 17.000 de
tigani.
In acest an, in luna August, in ziva de 29, intr'o Joi,
avu loc un cutremur de pamint nespus de puternic.

In acelasi an, in luna Septemvrie, in ziva de 14, i se is
aduse lui Stefan Voda domnita din Mangup cu numele
Maria; era o circasiana si a avut doua fiice cu ea.
9
6981
1473
In luna lui Noemvrie in ziva de 8, intr'o Luni, isi
20
aseza Stefan Voda oastea si steagul, in Muntenia la Milcov,
de partea sa (pe malul moldovean), avand 48 steaguri 1
si se repezira, in iz grupe, cu Basarab Voda, asupra

lui Radu Voda si nu stia pe Radu ca se apropie. Si se
grupara toate stile, noaptea, incat nici Radu Voda 25
cu oastea sa nu stiau nimic despre asta si nu credeau
altceva deck ca ar fi atat de putini cati arise* si in
aceasta luna, in ziva de 18, intr'o Joi, sezu Voda toata
1 Arta trebue inteles textul german (vezi mai sus p. 41,). Traducerea d-rei Briebrecher nepotrivitA: a de partea sa avea 48 steaguri Vezi ai G. Pascu, Letopisetul cel moldovenesc, p. 27.
www.dacoromanica.ro
CRONICA LUI *TEFAN CEL MARE
63
ziva langa un parau, care se numeste Potoc 1, si ezu

pans Sambata seara; Dumineca in zori, lovi Stefan Voda
pe Radu Voda i ii omori 64 mii de oameni, incat Radu
Voda abia putu sa fuga cu putina oaste intr'o cetate

5 ce se numeste Dambovita.
In aceea0 luna in ziva de 23 veni Stefan Voda cu

toata oastea sa inaintea cetat'i si o asedie puternic i
noaptea se strecura Radu Voda din cetate. In aceasta
luna, in ziva de 24, lua Stefan Voda cetatea si patrunse

io cu forta inlauntru i lua lui Radu Voda pe sotia sa i pe
unica lui fiica cu toata oastea i comorile, dar mai cu
seams pe domnita de singe i neam mare, care i astazi
e doamna lui Stefan Voda; cu ea are un fiu, pe Bogdan
Voievod i doua fete frumoase; i mai lua toate odoarele,
15 care apartin unui Voievod, cu toate steagurile i carele
de cetate.
Si ezu Stefan Voda 3 zile linga o padure rani Ili
stranse oastea toata, caci auzise cum un numar de Turci
vine in ajutorul lui Radu Voda. Acestia sosira in ziva

20 de 28 a aceleasi luni, ca la 13 mii de oameni, cu 6 mii
de Munteni. lara Stefan Voda ii intampina cu barbatie
i Dumnezeu ii ajuta ca sa-i doboare pe toti. Pe aceia
cari ii prinse vii ii puse in cruce in teal:* prin buric,
cam vreo 2300; acolo ezu 2 zile 2 si apoi oastea sa
25 porni la drum; i se indrepta cu multa prada i veselie
spre Suceava, la scaunul tarii sale i lauds pe Dumnezeu
impreuna cu vladicii i cu arhiereii, cu boierii i cu toad
saracimea, caci din mila lui Dumnezeu i-a mers asa de
bine. Asa puse Stefan Voda domn peste tars in Muntenia
30 pe Basarab Voda; si dupa 4 saptamani in luna lui De' Nume rezultat din traducerea gresita a expresiei slavone nove.
Kook care inchide in ea localitatea Cursul Apei de pe Ramnicul
SArat. Gr. Ureche, care a urmat un izvor foarte apropiat de cronica
noastrA, dA de asemenea ca localitate Cursul Apei. [Vezi Grigore
Ureche Vomicul i Simion DascAlul, Letopisetul Tara Moldovei,
editia C. C. Giurescu, Craiova, 1934, P. 37].
2 I. Briebrecher (op. cit., p. 79) dA, din scapare,
3 zile n.
www.dacoromanica.ro
"IN
ION CONST. CHITIMIA
64 .k
cemvrie, in ziva de 20, veni Radu Voda cu 17 mii de

Turci si 12 mii de Munteni, si lovi, pe Basarab Voda
si-1 alunga din tara. Iara Basarab purcese la Stefan Voda
in Moldova si Turcii dupa el pans la Bar lad, pradand,

insa n'au asteptat pe Stefan Voda si s'au intors acasa. 5
Porni dara Stefan Voda din nou in Muntenia si arse

strasnic tara [in tale] in 14 zile ale lunii Martie 1. Era
prea frig, incat nu putea sa ramana cu oastea acolo [in
tabard] si se intoarse din nou acasa. Dar aduse cu el la
Suceava si multi prizonieri, asa ca intr'o zi puse sa se io
spanzure 70o inaintea cetatii.
I0
6982
1474
In luna lui Octomvrie in ziva intaia, pleca Stefan Voda
din nou in Muntenia, cu Basarab, cu oaste multa si

ajunse la o cetate ce se numeste Teleajen si prinse pe
parcalabi si le taie capul si lua cu el multi tigani, care
erau acolo, si puse sa se taie multi dintre tigani, incat
sangele prinse a curge din cetate; si dete foc cetatii si 20

aseza pe Basarab iarasi domn in tara si ii dete tam [in
stapanire] si pedepsi pe multi boieri, care nu-1 ascultase.
In aceeasi luna, in ziva de 4, venira Ungurii cu Tepelus
Voda si se batura cu Basarab si nu putura sa-i rapeasca
nimic Ungurii. Si data Stefan Voda se intoarse acasa in 25
tara sa, iar venira Ungurii cu Tepelus in 20 de zile ale

aceleiasi luni si cucerira tara dela Basarab si asezara domn
in ea pe Tepelus; presupusera [?] pe Radu Voda pierdut,
fiindca nimeni nu stia incotro apucase si tot asa pe Basarab Voda.

In acelasi an, in luna lui Februarie, in ziva de 9, luara
Turcii Caffa si incarcara 32 de corabii man cu prada

I I. Briebrecher, op. cit., p. So: si arse vault Tara timp de 14
zile in Martie pentru yield verbrennet das land schvr gar in den
14 tagen Ma[r]tzy
n.
Vezi si G. Pascu, op. cit., p. z8.
www.dacoromanica.ro
65
si cu comori mari si in ultima corabie 12 feciori de oraeni si 4 Turci; si ii trimisera pe acetia anume 1 la
Constantinopol; iara tinerii se sfatuirl, and se gasira

pe mare, cum ar putea sa se scape de Turci i se hota5 rira pe la ora x din noapte ca sa-i omoare; era in ziva
de 19 Februarie Intr'o Sambata noaptea; injunghiara dark
pe Turci i Dumnezeu le ajuta ca vantul sa duca toate

corabiile la Chilia; si veni Stefan Voda sau oamenii lui
cu 400 de care i luara toate averile [predate] cu tineri
30 cu tot i le duse la Suceava; iara domnul dete &duire tinerilor in Suceava. Totodata Cafeenii psi Venetienii aflara ca tinerii ar fi la Stefan Voda i se bucurara
mult de aceasta. Ii trimisera i foarte multi bani si florini (?) ca sa lase pe tineri liberi; iara Stefan Voda im15 brad pe toti tinerii i ii lass complet liberi; si pe cei ce
void sa se duel acasa, ii rasa sa ramana in Tara Romaneasca. Multi dintre ei au ramas la Suceava, care Inca
si astazi or mai fi acolo.
In acela0 an, pans in Luna lui Ianuarie [1475], trimise im20 paratul turcesc foarte multi soli, unul dupWaltul, la Stefan
Voda ca sa-i dea Inapoi comorile i pe tineri, ceea ce n'a
facut. Asta sa fi fost cam Ora pe la Ianuarie [6983 ---.1475].
II
6983
25
1475
In Luna lui Ianuarie, in ziva de 10, Intr'o Joi, avu

Stefan Voda o mare batalie cu Turcii nu departe de
.
Vaslui, la o ape ce se cheama Barlad. Ii ajuta i Dumnezeu
ca batu pe Turci cu desavarsire, cam la o suta de mii

de multi i 17 mii de Munteni, care erau cu ei, incat
30 Turcul abia putu scapa 2. Si au mai fost urmariti Inca
8 mile ( ?) Intregi, pe un noroi mare.
1 I. Briebrecher, op. cit., p. 8o: cu nume la Constantinopol... a.
2 Vezi si Giorge Pascu, Letopisetul cel moldovenesc utilizat de
Gligorie Ureche, Iasi, 1938, P. 24.
5
www.dacoromanica.ro
66
ION CONST. CHITIMIA
12
1476
6984
In luna lui Iu lie, in ziva de 26, intr'o Vineri, veni
Otman, Imparatul turcesc, cu 200.000 de oameni si se
batu cu Stefan Voda pe un camp, langa un parau ce s

se cheama Valea Alba. ySi omorira Turcii lui Stefan Voda
toad oastea sa si pe capitanii ei si pe boieri, incat se intoarse cu putina oaste. Ii arse aproape Sara toata, dar
nu putu sa-i is nicio cetate. Asedie imparatul si o cetate
cu numele Neamt; iara cei din cetate trasera in tunul 10
cel mare si impuscara si pe mesterul tunar. Atunci imparatul plea. Dara Stefan Voda aduna din nou o oaste
ca la 16.000 de oameni si se arata Turcilor; Turcii cre-
zura ca el ar fi dobandit ajutor dela Poloni sau dela
Unguri si fugira spre cask totusi le smulse Stefan Voda 15

multi luptatori.
13
1477
6985
In luna lui Decemvrie, in ziva de 19, lui Voievodul in casatorie pe fiica lui Radu Voda, pe care i-a luat-o cu deasila.
1479
20
14
6987
- In luna lui Iunie, in ziva de 22, incepu Voievodul sa

zideasca Chilia si o ispravi in aceeasi vary cu 8 sute de
mesteri zidari si 17 mii de lucratori. In aceeasi luna, in ziva
de 16, nascu Doamna lui *tefan pe fiul for Bogdan, fiul lui
tefan Voda, care trieste, cu mila lui Dumnezeu, si astazi.
25
15
1481
6989
In luna Iu lie, in ziva de 4, intr'o Dumineca, avu

tefan Voda Inca o mare batalie cu Tepelus Voda 1,
1 Vezi mai sus nota pentru uberfliissig (p. 43, n. 1).
www.dacoromanica.ro
30
67

1
in Muntenia langa o apa ce se numete Ramnic Si Dum-
nezeu ajuta lui Stefan Voda, caci batu tare pe Tepelus

Voda cu toata oastea lui i catiga lupta i omori pe
Tepelu i puse domn in Muntenia pe Vlad Voda, al
e domn in Muntenia. Atunci
5 carui fiu si azi traeste
a cazut i cumnatul lui Stefan Voda, numit Sandru, un
boier de isprava.
i
16
6990
10
1482
In luna Martie, in ziva de Jo, intr'o Dumineca, ocupa

Stefan Voda, la granita cu Turcia, o cetate cu numele
Craciuna i arza in ea doi parcalabi cu numele Valcea
i Ivanco.
15
17
6991
1483
In luna Iulie, in ziva de 14, Turcii lovira i deters

asalt Chiliei i o luara. In acelai timp, in luna August,
in ziva de 7, luara Turcii i Cetatea Alba, iara lumea

nobila o dusera cu ei la Constantinopol.
20
18
6992
1484
In luna lui Iunie, ziva treia, incepu Voievodul sa zideasca o cetate la Targul Romanului, iara in luna lui
August, in 11 zile, ploua cu singe asupra aceleiai cetati
25 i se lass voievodul de ridicat i zidit.
19
6993
1485
In luna Septemvrie, in ziva intaia, pled Stefan Voda

la regele polon la Colomeia i fiindca voievodul era la
5*
www.dacoromanica.ro
68
ION CONST. CHITIMIA
rege, venira Turcii in taina cu Hronoda Petru Voda la r

Suceava, iar data Suceava nu voi sa se predea, arsera
oraul si pustiira intreaga tars. Si regele nu voi sa-1

creada pe Stefan Voda i nu-1 lass sa piece. Iar cand
regele it rasa sa piece, puse pe fiul sau Albert cu o mica 5

oaste sa mearga intr'ajutor. Si se intoarse regele Albert
din nou la Kolaczyn si insarcina pe cativa comandanti ca
dumnealui Czetny ( ?), dumnealui Weissdorfer i Ian Polak
sa se duca cu el [Stefan Voda] cu putina oaste. *i se

purtara vitejwe pe langa Voda, incat, oricum, multi 10
Turci au fost inmormantati la Catlabuga.
1486
20
6994
In luna Martie, in ziva de 6, intr'o Luni, se batu
Stefan Voda cu Hronoda la Bulgari [Scheia] pe apa numita Siret. Atunci Hronoda Petru Voda lovi pe Stefan
Voda si catiga lupta; i fiindca Stefan Voda cazu de
pe cal i sezu intre morti de dimineata pans la amiaza,
veni un boier calare cu numele Purece, care recunoscu
15
pe Stefan Voda. Pleca atunci voievodul pe cal i ii aduna
20
oastea sa; trimise la Petru Voda pe un boier cu numele
Pantece, care se preda lui Petru Voda gi-1 conduce

afara din lupta, asigurandu-1 ca a si catigat batalia;
si ii tale capul cu tovaracii sai lui Petru Voda i aduse
capul lui Stefan Voda; iara Stefan Voda ramase domn
in tars cu ajutorul lui Dumnezeu.
25
Tara dupa 2 ani trimise Stefan Voda pe un capitan

de oaste in Pocutia si o lug pink* la Halici; i dupa 4 ani
veni dumnealui Nicolai Halicki i ii omori oastea sa la
Rohatyn. Atunci fugi capitanul de oaste la Cetatea Alba;
.Stefan Voda afla acest lucru i trimise pe ascuns dupa
el 0-1 prinsera la Cetatea Alba cu slugile lui X

36 cai. Il adusera la Suceava; aci sezu un an intreg inchis; si dupa ce trecu anul, voievodul it libera
www.dacoromanica.ro
si-1 ,puse
30

I
69
din nou sa ocupe Pocutia. Iara el ocupa, tara din nou
pans la Halici. data, intr'o Dumineca, poposise el inteun

sat langa Colomeia si venira Polonii asupra lui si-1 prinsera pe el si pe alti cinci 1. Il dusera la Koc [ ?] X ....
5 marele sau castelan cu numele Repka negustorul si i
se taie capul. Pe tovarasi si pe ceilalti ii aruncara de vii
de pe cetate, la Koc [ ?] 2.
In anul dupa cum se socoteste dela nasterea lui Cristos 1497, in luna lui Aprilie, la inceputul lunii sosi
10 regele polon in Lwow cu mare mobilizare a poporului
sau si a altor neamuri ca Prusienii, cu intentiunea de a
porni contra Turcilor. Trase acum Craiul catre Moldova,
asupra lui Stefan Voda [si merse] prin tara sa [Polonia
de Sud] o vara intreaga. Iar cand veni luna Septem15 vrie, in ziva intaia, ajunse Craiul in tara voievodului, la
Sepeniti; atunci sosira solii lui Stefan Voda cu numele
Tautul, marele logofat, si Isac, marele vistiernic, cu solia
ca regele trebuie sa mearga contra Turcilor. lark* regele
puse ca solii sa fie prinsi si dusi la Cetatea de Sus din

20 Lwow'. Porni apoi insusi cu toata oastea sa spre Suceava, iar in ziva de 16 Septemvrie se gasi inaintea ce-
tatii Suceava. Si o asedie cu forte mari 21 de zile si nopti,
apoi plea dela cetatea Suceava in ziva de 9 Octomvrie,

intr'o Miercuri, in ziva Sf. Dionisie-Dumitru. Intr'o Joi
25 in ziva de 17 Octomvrie li se intampla Polonilor o mare
nenorocire in Codrul Cosminului, incat regele scapa cu
putina oaste, dupa cum e cunoscut tuturor vecinilor.

1 Cf. Giorge Pascu, Letopisetul cel moldovenesc, Iai, 1938, p. 25.
2 Vezi mai sus p. 51. I. Briebrecher (op. cit., p. 83) reconstitue
and Khocin (dupa Gorka), and Hotin. In Chocin 01. G6rka n'a
inteles Hotinul (Chocim in polona), ci cetatea cu acest nume, de
pe raul Lomnica, in Polonia de Sud. Vezi si G. Pascu, op. cit., p.
25: crede ca sigur e vorba de Hotin.
3 I. Briebrecher, op. cit., p. 83: Au intrat in Moldova in potriva lui Stefan Voda, prin tara lui, vara intreaga... b.
4 Ibidem: a puse sa-i duck in inchisoarea cea inalta din Lemberg s.
www.dacoromanica.ro
ION CONST. CHITIMIA
70
In anul dupa cum se socoteste dela nasterea lui Cristos

1499, in luna Februarie, ajunse Malkocz cu multi Turci,
in Polonia, pans la Halici. $i veni o lama grea si ger,
zapada, incat multime dintre ei inghetara si murira de

foame, caci nu puteau sa treaca Nistrul; si plecara inapoi 5
in mare saracie si foamete; iar and sosira in Moldova

intre Nistru si Prut, voira sa treaca Prutul. Iara Stefan
Voda isi orandui oastea si puse sa omoare pe Turci
in toate chipurile, incat omori mai mutt de 8o de mii
de Turci. $i puse sl-i arunce pe toti in Prut.
1.
lS
www.dacoromanica.ro
10
INDICE
Academia de Stiinte Po loni 7
Academia Romani 7
Genovezii 13
Gesmecht (geschwecht) 20, 5o,
Giurescu C. C. 9
GOrka 01. 5, 8, 23, 24
Amzir D. to
Baia 8
Binescu N. 44
Ballad 21, 45,
Halecki Oskar 22, 48
Basarab-Vocla 42, 43, 62

Ras loy (Vaslui) 21, 45,
Bayerische Staatsbibliothek 7,
Biedrzycki Emil 30
Bielaki Joachim 14
Bistrita (targ) 9
Bogdan-Voda 36
Fla
Bogdan loan 13
Borzenski Antoni 27
Brie law 13
Braila 39., 6t.,

Bratianu, G. I. 44
BIMSMI1111 (Prusii) 53,
Breslau 25
Briebrecher Irmertrand 29, 6o, 61, 6z, 64
Buczacki Mihai (Repko) ,6, 52,
.(catate) 5 x , 68,,
'Halitzky Mikoley 51, 52 n. 2

Herman (parcalab) 8, 9
Hroiot (Petru-Voda) 15, 49., 50,, .
Inanka (Ivanco) 24, 47,1
Ion Albert 17
lorga N. 8, to, 22
Isac (vornicul) 53,, 69,,
hair. (Vinyls) 62,
Karnkowski Jan z8
Korczyn 49,
Kroner Martin 16
Kutrzeba St. 53
Caffeeni (Genovezi) 44,, 7011

Camenita 13
Lewicki A. r6
Lituania 27
Lwow 10, 25, 53,
Lukasik St. o
Citlibuga 14, 502-3

Cazimir 14
Cetatea Alba 14, 26, 67,.
Cetatea de Sus (v. Wysoki Zamek) 60..
Codrii Cosminului 17, 54,
Colomeia (Anima.) 14-15, 49
Malkocz-oglu (expeditia) 18-19, 54.

Maria de Mangop 401.
Mateias Craiul 38, 39, 6o, 6,
Miechowita M. 19
Milcov 62.
Cracovia 9, 10, 21
Mulda (tint) 38,,, 6o,,

Winches' 7, 25, 26
Caffa (Feodosia) 12, 14. 43-44
Cartojan N. 3, 29, 30, 48
Constantinopol 13, 48,, 65,

Criiciuna (Ketzo) 47:4
Moldannemium (Moldaviensium) 24, 35
Czesny (Czessuy) 15, 49,
Muriano 22
Dambovita (Cetate) 411.

Dyonisij-Dymittr:V (sand) 17, 23, 54,
Debretin 9
D0 liegi 37,, 59.
Sacker Liborius 16
Nistor Ion 7
Nistru 55
Cade (Vlad) 47,
Flandra to
M111111611111i 27
Nurnberg 8, 9. to, 25
Otman 45,,. 66,
www.dacoromanica.ro
INDICE
72
Panaitescu P. P. 8, IO, 22
Pantece (Pyntytz) Sts
Papee Fr. 53
Pocutia (incursiuni) 15-17
Polonia 9, 12, 13
pospolite ruszenie 53 n. 2
Procopovici Al. 22, 48, 54
Targowiecki Jan 15
Prymo. A creacionibus 23, 36

Purece (Puritz) 501
Ursu Ion iz n. 2
TAutul (Teyntul) 53,

Trotus 38,,
TePelus-Voda 43
Ungerenland (Ungrovlahia) 44,,
Ureche Gr. 28
Prut (Bract) 55,, ,,
Radu-Voda 4o, 42
Radulli 23, 48,/
Richter Karl 29
Rohatyn 51,,
Romass margk (Roman) 38, 45.1
Rybnyg (Ratnnic) 471. ya
Valcea
Salczbergk (Muntele Slanic) 30, 35,
Sandru (boier) 47,

Schedel Hartmann 8, 10, 20, 25, z6
$cheia (Bulygerey) 50.. 111
1:5
Sepeniti 53,
:".
Simonescu Dan Q
Slanic (munte) 6o,,
Sniatyn 16
Sponrinki przeworskie 14, 15
(parcalab) 471:
Vales Alba 43,0, 66,

Vaslui 65,,
Venetia lo
Venetieni 13, 44,
voyuoda 36,, 411,
el
Wapowski Bemat 19
War lade (Bar lad) 21, 392, ,
Wasarab (Basarab) 43,i.

Wierzbowski T. 45
Wilkowa (Milcov) 20," 40..

Weyssdorfer 15. 49,
-nivfi
.
Weysienburck (Beyssenburck) 21, 40/.
Ysaya, Freya.). (Isaia) 23, 38,, 40,
. i14"."
:JO
ny
,v.
71
.414:
tzt,1
I
.v.
Suceava (Schotze, Czoctzawa) 42,. 44.

it
,
48, 53
eft
Pi!, 24
Wysoki Zamek (hoche schloss) 531
Stefan cel Mare 26-28

Stryjkowski Matei ig
4,1
s a .r A
u::
1'
.:
; .46;4E,
www.dacoromanica.ro
FACSIMILUL CRONICI1
www.dacoromanica.ro
t. C. Chitimia, Crown tea Stefan ,e1 Mare
Pl. I.
Bayerische Staatsbibliotek
Munchen Cod. Lat. 952

I
Cliff:5- Morta 1 i 0 2 far

CM, 3 ZS Ocppzst stk. BeRlaty
ben
"'vibe,' by CunyJLk
bc5 Stcp6ars N.torciolon

nilreocs rordinc1)7 :''
fol. 287 T.
OM,
www.dacoromanica.ro
I.
C Chitiria, Cronica lid %Stefan cel blare
o t:.
P1.
II.
lik omen i, re.: i tirrSivip' tn '

a.
4,5trpl3nr; tier. 5-rtinn \Av."

Vottn Terrnt urn. rnofbnn '
tient.;: nernol7
VI 1 n t4we
e...
--\sp
re
)3)t-yrno
"NVriliir4vrrizy 34..,
:
.,11,5
CrentiortzintS
6 0 6'
'e A.
rj
Intl
fol. 287 v.
www.dacoromanica.ro
ICIN,
P1. In.
I. C. Chitimia, Cronica ltd Stefan cel Mare
=89
1.1.111/41.
Otis
Vern onsommoiletr
mein 114, rev bi-
- n Crab Santa' 1 q- 4 7 ill rriorme

iNpzt s Q.r, bens xi tre3- efts?, cyrri'lts, rvitn3"
fro Itc: enrreorlacn boz 011-ra bejn-
sgTrveTO
Strp6nrV Lvov %wan ern run e LNozTcS

ron chi- ham rr
bobs{ 0ca iffy* rirp
rl
11
"(,Pt:1 rsnt 1C t
6 145 es ',trent, yr, n
'Neon/.
itZ
JeD rAVZ Pr MIS

ho-r;:c ntoc 0..e+ ton,
Noe v ern o. eve' p et ci,C c..b*" viers We: rvrti"

tie r+ Inn tine n 13 celiac n ytta trebo 1/14-, reht-r peon ser 0\siterri 'PO
yt, crows :3r tiny n cliff; Aticnn Lnnb -onto $11- re 1 141'
krr 6107, "' tr. r1311' sak,
"z. cT\
Zio {ant br.hcpl,nr,
6 e.
69
n ~rib luny
Can ?v
.
Mics be Npdy...",
tc 1.1n rt "v rooters nu OF ìnc 3c
:conk. (IFC 5Tir

114-.1.C5
-wont,
nnm yr,
.111rib, 1.14"
-r-pL
be r
tr spirt 2k.
6 o 70
IV .%031"
-coot kvlin On Tuns
3 Wry rrip merit, / so rn, C\ /1 tin, yrs/ tinfc:

-PC-V
StTPlytri 4--NeelTven
er cs ttribt ccrrn.,ness fitanhc cr Nnur-ot,-can n Lyn rtictv b.norta

IrPY t" crones. tticha
fol. 288 r.
www.dacoromanica.ro
Pl.'1V.
I. C. Chitimia, Cronica lui Stefan cel Mare
von hyiin ztS1.,
5r fri-w(renflor 3475- t-r esb
---
Lq"c:Pc
69 7 I
bcm
vroOnb )111:1 Csro

bcvn 1for,o(70
cbt. im"
'cm Iry trs31 'Do pus
kv OW .fpC, -rvni" Ler braFic06,9,latry
tem) 3t.1.76
69
f y Assay", vCnV
t r Iv?, rn
t&, ,
-7 5
/Alter,' morel" 1 n rt, 1 al 9 c=" bc ' r xnj tnEs
can ern cm bo rte.: irn 5 3u mirth': n n 4,1- ,61:/o

la cam 5 tr Phil's ""1,077 vo ob n lk,-., 14. v 1 til rrn t-
Su "11 frvb Can n 1 te kSrv*rrylv'f, "-sent, A14

lists Fr c rtrls c 1 s be 11,1, Le F e-t- -v-r,ZS nth tcr i
"I"- "t)c " um, cri 1-1,17,5 cx +I .1-,n 8 th 00 ter_

Itg01; / ---,onto neon *.11,,S c rt, ivy, t- 3t4111-rn,
51"b : i5D 1,05
c-t. 1,7 Cr in5 *1ill./
..a, ZVA-
51r1ter, rY itch 0.1..,4, ,,,, tot -2 chit" 5Irry I %OD
Strpkan -.1, or loath, V Fray mn runner,
Igi-1,1-voscz -pturzreifir Its kxbr) 24.-
rtf-F\
)tt;r1 bc
6 c,
-7 -7-
Drib Ti Our-rn bzig C1/4

fol. 288 v.
www.dacoromanica.ro
t cm,
1. C. Chitimia, Cronica lui .titelan cel Mate
Pl. V.
zSo
cy rn5- M cy tn. tri boar: (Pz kern" Maim
n&4, .0 n3 c 21 I T & k Inv az. rrF srpfIrrril,

mnirJ51" 1",c5 Fratc-IF
rsb ryslt-coffirrn 57,
31" cxn bren -.6) tr ulth t1, 146
ov. 143
"ern.. 1- hits korner) sr.y -T,r1-c n nn
"my n
F ,n512.
""-vorp
cr "1'5 by be-ring-re tr n
"^541-
tqc
r 'v-yas 3n
tih.n
n knar
1,7
IrrOrrn 7 tnett-nne, '21-tv R047,4

n (ler 5c-npnit- nuF
7717
S r-ra- /11 Labe ne.-0 brnto
fir, Vic.,. t4 (Irt5 bcrembz s

riu
rIhrt5--
C.Lr, !Trine
mc
sivir "r.15t-. C'E'PL
5 ter h nry "1:0 or ,c.obrs 'Tyr.- term"Tr, onle-ft, cv.ir

'ex "yrKS\''Nor, be: 8413- ,ter Fre b,L ,1D ,
cr 5-r rp, .ri,1,7ra-rfinzsrs 4z-cry br.b
("175 1 '%5"rry -roctlorv, : %Do -rign g

"otv ,-,F 'aver kury,5- 3rftL6E-r, 7tet, p Fire v
by cr n4 'Vern Inns bzr..--hr----;yr, tirry, 4\_.),51-rpf-rn Moor VCIn
fflx
n3rn
heft 3coff yrn/vn 5rhrcYD3riri.cfra2
---c.7,1,-.-vcr e`gl a r
TOOT
So -cz
ba5 **ma- cr
Orr, --vvu cS rrr tc &lien

ern 64F *eve- èms f rPril
n L4ri, 1771 ',rusk 1,2 ta rrr 8rIcr1.2
-7L 1/b4...rs "ricrn I ri hi5- 'or

rcrro z5 (*N 7 rot rn mvtrrn,r, 'Po 38* itr
crc.ct- r rl, MS tr
""OCT VeNt-F be:
riv
ro b.r.s
fcpri, yz vnt,
'Ng+ ras frntier
fol. 289 r.
www.dacoromanica.ro
I. C. Chitimia,
Cl(
rona lui Stefan cel Mare
Pl. VI.
rcz ,er Lenin nmei, regiacy. arn mot- 3rocycn btgrn Yvivb
.
: be knortbrc 13mb free=
act 1141,43-rn : `-vnitt
bar von
harry 11,
cych Stip 6crn --t97.or+on n>48: -ent, tcbc1-1144,
attO
c Cr k tAirA,C
crt3 cr Frcr WTI P.
cn rt.144
4r-ourbc irrn NxIn rclin.s-rn
"tneTntiTzrivr, bits Inns
ors, tntS patch
k own 4Pcrn %-voyop'on Irorbcz
u srry. ten ,
stot; 6ric st4 4r{se binavf- twat;
INNS
bcr Junk tx-P kvmz-b.. irtntt7", , '-07-4
rrn 3tvv pm, 003 tv-rn
300 71-
tcr,
6nro *-1,0y vat, it/

jatir Wr
Lunt I
fz
CW.L.Scr
tvi.g
yrnt r7nCni
friAliab
nut; Tc m foritoc prot, brt 1141.37t L "Ybog-in 3c1sr i4.4) ..vyi .41 34. W m
it.y4:31t nerbic nu '0^P1 lama, 7frr,

X(rcp 1,ns WA. yvvii all
5v5rut9k
`corn
1,,,,bc" 6 wrht- --vnb 41- nod' "1"11

1>crg.t Lc ink / 'Mr* /0 Cirin47 Tot
71,en lz ow, 2k) /-77-0--\
e 9 7 6,
i Ocn ityrn 7.7 PatsIcy L a,
.5(73r Strri"" 4'07 Nu:rbn ft
171"4`n, ?"0"be
I,t.nn
fol. 289 v.
www.dacoromanica.ro
I. C. Chitimia, Cronica lui $telan cel Mare
Pl. VII.
2.90
e-
to tr70,0-#.3. ...limb
ir 574:43 N,}. vy
butt , `1-Pnto bzontl, trimn n;rasnz, Iltofi
LvponS lynr trl 'ecz m ttri) tyrgri. tr

41"nto S etvrty miff by bzuf} bi- 2 TrtuttE-25,
*rn'o
krn5
tw 1',r*ber tnirart,
411.1g,rnh""1 *Tstrnbc bc 5 lams n

n 1 nr Mei 'be Inn 16 h,15
fc
m 2.e rvli
'am vo
7r1z, -pcm 604 /5ry 40 S7

a
nem frrorv"o1
b1ê 1n 41*
er n
8o
6 9 '7 9
"ocm mono Mast!) cx. 'Orm 7 hits Ocn
ernrm 2,725 Only 3e3-11 Strpi-rnn Spoytoo
an m Illantin `-pnl, {ant on M re tky6if
0'5 error stcp c
etri-,tu n 3,c rms. 'Gerry
n1,1
17
,..cocTvetin 0441 Ff cyricvr, ft

9, cm Try z (51-..5e Want. Ivy Srho3 bo
/66/r1471,15 %aryl voUrto \ant( pram lin 17 !map crib
n tint. r:n rn
rthrsor-i-
ri brrn jgra4\ m bean rnemnt etas-lab to hiS

ok.) qv tic m
cz fh+3 b0 ins eyn n
P Lc r471, /43 rtb brinsni3- ire&vp, fclL
Af srn 1nt In **art Monet
Srpitnty CNA
fol. 290 r.
www.dacoromanica.ro
Ph vim
I. C. Chitimia, Gromca lui .5'tejan cel Alare
',inn torn
ITIS L z n
.4Irtyg 1LF
514,93,77.,
bye Atm rtf 0,f Inn tisCor mrt',Amen JIVI y z ryisn.S Ct-;, CZ1Z-411
-11:71,0b
**limo
ett T_ tt)gg,irs rn7t-
1/;t ..111,
19
698
z dCe,
\
1
n Wm 111 oncb 71 oig c try tzyfi Ow Irrro 8
3- At)
?Fran Sp
F.
n7 z
re etre vT's on tr13-
bo I r3r V Str
link.a rry ?I I")C V C 'tyro b Cry n
Tr, tri p vas t''' n c 314 i't-- r "yiny 1 rnii, rt
trs y r 1437 cL, rry,t- +8 p n pryr n---Thp ra,

3psr ri dufF 1 't 14/9111-, Irirrf c 'ID r inn tell F n r
nlyc *--oovoootyn cs.t41 'tern P.....b..IL pc.

.
7-ppbe, ---vii.s l'ez 7," --nova Irv, P., 11.61111r

/N'c'y 1, oIN't n n (4-, rn t-- / 'bp h nry,r,, 402, 1-3t- rA,
411C 30. inn,' rn Try Ivy net 4, t- *rro 5 Krtbiilt,

"rani,
?Tv rivi.
"oervobrs ',curl, ('cam, bolsi,-
*IV trt VI,Onr rn `N? tit', 771 7/11 r pi rn
).. `meta, rp '"nr, env, silo.
rr ile-r, isettery
rem trim& carve

CZ OTIS "00
C rn I,
ttrt) c
mill"
ÀIS 9, **Ct. P13r
a3 >m by
c&
1-115- (NT) el, n e m sew,'
1413 'bet y7,001>n 17 (77

bets zrprorro tn5 larr 11 A..../
pohzksVr.b 103 r.10 nufF -am sunnbet9)1. 290 v.
www.dacoromanica.ro
Pl. 1S.
I. C. Chi/imia, Cronica lur Stefan cel Mare
th.91
3u oben5 ott, r,1-9.5 soot to
S tIffAmi
Jr41115
nAull, may,
n.
n*
6-cf
ILIns
*.ocervotn-s nisi*
oovn 16*iti Zvr

rnnrs I*Dog wt. iko-osill, --porepet, h_ns,
cn crn, rrn vrerry Fp [eh, Huff c (lb
i
baS 7 ft Pc ry, ,o7 /1511 . ,-,:yenr,
47 rrscinc
393 .cr
gym
tcy.1*, (Ts, 1/41,c,,,worso
"yrs 1.
raker, eeric-on
--rotiz --err 'MS fthiff .11'11t1 Wc.51:11- tnS

}snit ,"-rent, ITI"try yant-tvt: cntron Wrikni
rat, -.norrn't,n ono Vcrre

et t can
me(
JC ,T1
et. his
Alc,p -11-zrrn
t-rA
VOOTT,
Strpt,m,'Noovvern t,05 St-4-31,45 rs .SCPa

41,5 rrn 5r 'firm if 171,1
`N,1115 Turn) tikil
thin.
vict,r1 f7,n
4,1 .7*Ottb 1.77/ 7
tr .43 tr yrvi 1- cilltm -pack """"Prib
.6o F Sncr rs,""Wrs 17c -.pen 13 013crn blur
-e-b 114, tn 779 by tcvnicio not4.-Ncu nrru
F
r) tr5 StrP hrrn Òn
nod, 6c-vt- CV" flit
Prol.+0
ostuni
yrou
b, twit- cr lone- cr Trim
4-10 er,
nrn
---crnt,
(icon
rova, ft.honc2 tr
tle
tr_43
tart- it77,r,r
Ply pen on GC r5 (Yen Trot. Innen rennin. n

....:1711b Tr 103 Stye,
-rep08-rli ['I(
cm
/7 "ops, 3
5' 6
cn, von
fol. zcp r.
www.dacoromanica.ro
L.,
,
t.k
QC
= ..-
k A,
c,c,
i7
"v
II:
\i
-" q,.4.
4.
-1\
.'.,
,c.
4,
t,
A\
Q %Lc, #C
'\
:,44'
'
.,C1
xc
24.
e / i.
4
e- a..
e4.
ie
z.
4.5
A.."
A1
%,,,O
,.,I.-
A Pz:'-'9
7)
,r
'1.$ pie 1
. e
(03
4C 4-
74.
p iv
451-.41', 4:
-j:
..
ct' *.,c- c,Ci'c
44.
A
4
4.
cfc.(..4;
'"1,
,,4.1
.h e
E:...34..
.
s
re
ec
ii
,A 141
%40
4;AZilc,44
.4.
02A
1
e'
4. .4'
co
(....
.40
#4,6111
EA,
-41\.,:c-
c,.:
, ,
rij
,,
,z...
..
.5.:
i.
\41\
e z E'
:5c / .1---,
a.54(- e .?
kf 1.b
, b4pj
i\
1,
\I
e.`..
44
:3c ,.t4.
cc,
.64
Es
2.. V
c"
\A_4'
4-
.4:
A ,'
Nr
17
0 47
f0
i4.
t....,
, of
krF
.:, .64 4.
..
si
t. 4.4- 4.
1 ,,tI.
4..z ?
Aii.';Af('4.04.1'f'411,,t'4ee.A.i,e'
,\L1'4
:v
,e,
If
.,.
. 7'
- -.
:tr
.4 A
..,
www.dacoromanica.ro
I. C. Chitimia, Cronica lui Stefan cel Mare
PL XL
"Vnb 045 tsufP try+ Nrosurar-44 11071"1"ba

-tsva. et
1s
""'"5"'
Yr
nab
5ClofFrn
Vern Loran
Tin
Djr
a'11711z4"" Itc
31, berry
Instal
'Dr ruzritt
&T O, nn Notrocobo
rv1
.torts 64 reel Ion vonwinbr 'Iamb

t .1t)T2 vcrizt-rn C..bC I Pro ri) ti"Kern ikrn
243051'T) 6
"tv n 5 n6tpisnn `-vaysz,bn

"t)o 3,713 'Dry
ry,
brcp6n7)
"it
-NY oplacol,n
-eras lorri,zrrwirt Ite Limb
crr, lyric
Cs
rp4-, vs rcTIT Fr, try, 19_

---
-wen .5e4 luelt stri
ct
'Tr&
merle' -wont, 3oy 771117

l AAA 62.43,- r nug
47. .01).,14,,
'Pr 1.12,Prt3" Tin) Pelb civic 1-nsj q- 6u/Arzt77740 &Lvbrn
, klerty n bon
Ix.
/144, 3
zArtV.,
/l n\
6 0 8 2.
ta:
Ode/Pp) rzrrns) tote

2 StrP 6rn, --Vorrobn ewer /vier) IN-Pirt
r/15 j-n rrvOn rtrn t -Try trT .513 0.51r n 'Mt
11 It. Th IT) rnct
freTh -void'. "Vrt+b ixeren
bob ;writ 1 "t-, 06 c r
..
s7r) A
bna bi) Prz-
fol. 292 r.
www.dacoromanica.ro
Pl. X11.
I. C. Chitimia. Crowca lui .Stefan cel Mare
cP ty rut 5-en W -DM, 1'1.15 fro p l,nAtct6 n., team byl c>nr,c>tr 3t1 rrn
F
Svo
.,
TO en 314
1.11IDC
Vas tyts 6iut. 31, tcryi ftoF n t_ty nnS/

'4'43 una Th5 rs-qcfi cm i ',onto rn 51- "tr
b n Warn b wyr.Cr tart- Irvin terns ,protb 54,

fIr4-410- À ezi";*
v(rn tons 14-tr.1 cyn -wort
ri
oz ram -rip vibe r" ay,/
,7 m n
scent (1.11,731. nf monist- nn 'tent q t-1143- ao
tz.
fir, c ft 'by irryk5R, rrsi F. Iv
wyvoan
?lb (14) ILI
Drib
LP A int rti
pbN-loy rpnrrt by
r3x p LI 114-t,
rvrpt- 4.77rt,
fa!
'Ave n tin Try 13 an 5-s.

z s--;" : Sent, Iv 305 5 tc
m
orn c n ^try c "fl 57.,nr,,,larr
1411,1 , "00
nn bay adtoes.
to
twit- 2V. rye fYP
r1 Irt" v"
trite IVO ft' It yar77
3.-"D i;." Cl/ brIS IOTA' OVII ivrn "no n frar

A
n r3YPulton4, cry
rt., inr3trn
10
-no Crave n Ica RASA Voir ineton VICZ
'Z
Len 108
1/10 T11) -rout?. Volt
cr i-ty Ix a Pr,
al trr
a/Tnrn1, 'bop '0Ot"

-Iona Cu
n bc Try cc 1,ysrn 71, Ill `rir ry, menet Pc/
brz Let2
rip tern 9
then Kn
cyn
fast= n nrn
rar lociubc n,
fol. 292 v.
www.dacoromanica.ro
by 41"
3x
51
11.
1. C. Chitimia, Cronica /ui .Frefan cel Mare
If
'z J3
117#.
(-5
3thrzn miE atoircirl ftl,nW.n

17,7c?,
131 1131 Lc!), rrbtfr iz-hurcr5
IPA) 4 tuArn = "Irns"0 frhutten 127 r"4" !In
FF mt.
kcn GrnftrinlynorcL , .16 bcfrtspri

nufF2nS
ort,rrin ryd, bye luriairrqs-,'Do
-wire 19""r" "'my ryc bty tuzstcri M0 d3,/
trri Pyril Inrtlyn i "Nrs,1) nerp;c Tr, c:4417F
TrIrrs
7,1 Inca*
PT" cyr,
punts
grortS fy
/Yr/3
11,tben 3-nr flotter, .5 .5tynr,

19 m5 r bzunz9 cwt, 7r,cm rorrnalttrt31. 'wilt :47,0 ter firinrri,cn (3,e by tuz-darry
Iry
:Snr*-N'tsb 3-1,t 3nt,
nn iVrrt,
7,
ken kylin
tort. ..s
Into
bye 0-11-37fr .511rr tCv
313 :
*"..erro "tr /tarn 'ter Salcr1nn sot, vpobes fi

rIto normRyn farla. ,mt. ct_oo
lonb
tir2 stir ,ant- itrn unsi
grtv
6sn trn *bel5 gnr miff "ty,
ttcrict- try i3cr bye 11-stitchnt3- au-13 nufF
r,hr rc1175rn 3cri" swat,
ter PrityroNc
oc òo
WTI b y c Co
r "t-.11-
1)
C71
8Tirvob
cJtrpInn X70
;"I,vc lz-mber 67 Vern

roots "me21"; `ND*. *rvnz.rn 1V5 rcr-Fro.4"..pro flbyt-124-crt r.rt fkr tint 3rt13 tints (R.
'7,136 cv eoy 1un 5irro3- PT, 1s .mac + t;10.1-
fol. 293 r.
www.dacoromanica.ro
. PI. XIV.
1. C. Chip Mul, Cronica kui ,$tclan cel Mare
'art Rroobn 12,7 lisreeslyris
snr lyry ire
r)'c 6-nr Frey ern't` weld, Nvoltcry Inym
3Y6" b7 rifi Cr ono 4oi--1,1T7 b174rai

ir9 byt,o) vt. Int csisfr Try 043o5 t.7
er4-) 67/ fly Ts .
1" IrT" Icilw3rn. lay yP nI4F MS mcnciinrinrizgl St-1-7r1724-t- 15c-r-Tutritt, kr7filz
71 et/ -404.2 .110") fitibt-Z.77-43

/
0
rev .11,1
Stephan
boyvelan
/T,n6 cr "re
3t1 brfn
v Itilsn5 N-721cr rev-IN-Ply

rty-vri
roif "ans cr mu int Twis -ra,czct 17,f ass
bog mcnct Innun25 zrll
/ I1 \,
6 983.
in -Dern rn
joritsaz!"1 CXT, trtr3 to tri5-
Rn 7ncm boncze3n5 "on bat "ttr 5rcr,13,

n" 's,71:71 97r, At:41; 11411.114,t- nivttror17
A" r
t /424/Z en I" .111,C131P
L.cy
o -npniTtr bng tcvi- tyr"bar
t/tb In, n
rm 6.4 7.,n9 crive titz
7brr frhli- ro
dtc"&Tr,
mil 7,
"Mit'
'I7
'-'1707i
Crl
,,.t
'7
nlp
trturcll
.1111rPnit
mars
Oct rb
fo!. 293 v.
www.dacoromanica.ro
Pl. XV.
I. C. Chitimia, Cronica lui 4tejan cel Mare
izo
tertark. knurl,
...writ
8.
kart, '"V
5-1111
cync2 cz-WiCay
,,,,n" to
inm riorhf
71- rnncv7) 1 cuttn114317nnuCke

t7.\
698
9-
vent, July
Caen
1/431 Iscrn
Irvin ztr tna 0.n
7rocrr, R7t115- %Wt. *rolls lea" 01-4miAre

7furrizy t 11-Leyfret /amen rrnt Z t3issir
"trzt Mitre?* 'ism brit, f141(,45-1/ri-v

aufF cvn Ribr trnt. brm Strpb""V7
'vett her
cvnern
Inc) bcr
1-371-1-.4c-t-
--wprrirc 1,043
bo Irr p-1,10(stin
c-r lovr.rnchor
erne*, PINT 4.7/ Try
may,
tur
Arm 4M-Tvr Strpl,im "15.7votoca ait rtltv

reirb "onto rcv, 5roir Kerr?' vnb Oie tl
tr:tonS cr Obi} Pm?' 'Yyrrnyck RAJ,- tur
-Don lent "-New-41 tint*, rrs, ItS Lint, /14,
Yt 3nr nig 01/41Ncr itet-n fri,top kunbc
rt4,14,0 ttCrei5/' rmas brm
hriP"
tinmen n c'tsfU
oR minn to 17c ref3 1,,yrtio

1,0-c3,1.4
-non :ern 0444,6 .7\gsvitt bcr 11434J; Cl
I
h WIN rrn malty: tor 5145 Wt. lz.97/1tr "
17rtp'tn hoar -bcr Strpl'ays `1.7ovvotIn 'ray
tet,c, -"ay/ ruirti ods i 6 tiry.iii-nb rnKro

fol
294 r.
www.dacoromanica.ro
Pl. XVI
I. C. Chitimia, Cronica la &elan cel Mare
ft)
long IV: CiVI

,ry, 43 bete" tout Cr) ' DC' ?1,'
cite. by
.? bucker,n et- 6o- 137/f lx..., hry yE
..ocrv polell/oNre ban tot-el
1,9sto 3os
67m, >rood, fk...:0 cr try, -,-v rizs rib trf
1".
3\
6984
Irt 'ben, merit* ben. mint5 to bras.- be
1sc
17 -royoolp,ri 3u N.? ce 'tics Rnb
4-001,
teal "-oc71,017,
bod,r(4) br
nIt sr view, eve 1510'
et Inv frn /- Es-r-ro
tk,
1 (1-\
6 9 8 '7
in ben, menet, Luny
2Z 195 1.3 Ztr N.,vvve

an oript teintircy, Ik/itn --(rnb NIK,11, 3.0% r4 c8
try/ fellonscrt fitmcz, tynt. 8 WIN' rr
rti.2fjr
17 Mu& /11, 15t4ff-cj
ttrr. R 1,1,
16 tni3 &Lim ?, pttpl,n1r, svorobr, )0)

en ran botOn Srcpknri -.1o2,-.0otter, nits,
"Der nori,
ct
AI
h7,
*nit
Try, 13;lciterl 714rS Leto
71
69 89
It+ Nveri -mcmciltst9 vr, acts
fol. 294 v.
www.dacoromanica.ro
4S N.7.,
Pl. XVII.
I. C. Chitimia. Crontca lui $tefan cel Mare
%94
env tat7vdtgs c"rir3
'DO tettrtefir73x, 114,044-1-11;5r woo- /rn ,p mid>
071,01.0 m nyconencn 04-1, prvoirm- evprofferi
Ifni; herr)" bCrikly In78- i,roto opt- Posicpyrn
cik "Don Or3ypc lord)
SKIN' nil btrybekoc,
Son fest
"-Proton rml- nlirm (-rem fc141- ict P4,1us

EST "Pan tr$1 p-c7t- 41a,tb ter pi, lass Tem)
/-*N,
(3vreitsai,:venb rn5i hn FIAIr ,vp,Imstirs
yt ornery, tyctri vvi Tincvnfrrterr- *-y14141376---
rood+ ',clot kiwi- terra 6cr yin moirprrni:

41- IN -mutt* ouch beg Sh-P4rm -17""bn
6/1,vvnacr ter fhilinsen Sci-,antbzo
Aryl
cyt, krtlycl,cr etyt+tz ust,
/ 16
6990
0,
vree
1 TI*CICTVI merle/. Minz t,; 04rn to hui.
Stintius 5 CP I, (TON- trr 6 MI ..1, 7 .06111 7
re451-0 P CI% "
?lames+
cvn
ter Stan t5' 12,C n timulty, -rpriArn)
kely -vr,I, racy' z
Plir6rAiFFcn 'Mr
-tcyn nornen -1.715c,
*Deep leundtts
/ 1 7\
699i
--frwm Mend- jai: ckrt ?tarn
lc} Juts ScOu8e.
fol. 29 r.
www.dacoromanica.ro
I. C. Chitimia, Cronica lui $tefan
cel
P1. XVIII.
Mare
loos frl"1"mtrn .17c lurk"
04-11 Fr
"omen Cn,Yrs trr rcif,y6_,-.504Amstall- st arm

hen (lurk 1110 Cy frrrl
ct-
kylin vnift,
TT,
men
trs5- homer, ,(' fur

cs triz Ana Fitz tv n b^S
nft barks 7rTnt to licn Can prm milord z5V,

/1 8 N_
6 9 9 11.-
scuts
Jury,- 3 tn 1-3,11,c WT. 'Ply,

in/arm
-1,0,13 n 3to 6nnc4) c n 039 111-, It *rt.,
*"/61-4, /13 Irrr in en c 1- Cu
111 Z
ift rt?"
Suit, ii toes Newt+ CO Witt cuff bnS
rit643 14/14,0
ntrit'wry, tnu
tfi bcr
cv
nuts
yours bort
:XI
fi 9\
6 0 9 J.
tv**1
3P*3-r
men rb Scpterrytts5 kyr, czar tn3-
f,trpt,t-n borroArt 3t. rrn poi
nbert lkinrick ir, 4.-y lk caprnn , "vs,312,1, 'rye/

"1"7`vobn 1 4ron5 17 Iv m k ,,, tat,
1
Viro kcyry,ci, r tuzAcr,/i__i_wry, 11-3z,,,,t,,,

e"ifir by fli."'.3c
pc try '-v, cry ob a 43r Tr,
bvc /14,er tryri5t. -rovil- 31'

ben ,bvAc t Inantr/v71,Le lIntf- ,crib 1167Z,
VT?b bc) r
fol. 295 v.
www.dacoromanica.ro
I. C. Chitimia, Cronica lui .Stefan cel Mare
Pl. XIX.
%9 6 .
tHIS
riP7,
%only'
Ty* bn5
nvito .1/44%44, trz
5L kr, .ant,
Lrck Nark,
ion .rni-
, boy;
iron :0711, vo trr kurrirk. to
cr revs. fun CNA cztn nr) rm i-/4:?-11Wr veal.
rni.314
171fr 32"1,c71:1Do iscrei- /2.7742. clam
rollp Attar 2'6
--rvittr D-rnb "-Corot, brF

c5Iyrhc ;mutt' CtPt- twit- TCT) .P7 /Mt) tI5 hcz
CM17: lora, 1,ctJ 4'1,13 tVrriTCZ "'VP'S 3n,-,
014:1-5
t'ic131'132' FPIAzt '7' nb ti31-thrrrerl3Try nbC-1,,'Cii

,t Irv,/
myttrzittr,
oPPII5
kok14.,3 -71 ts, z-dicn 3-77

rrrtcrin .rour.bc-set." : --. ,r
, 77
nr,
cmiortp
6sp 9 q_
t4in tCm Trend- Ai rani pow It'll. 6- his,
Cr CV TICtre VT, 017 t-13/3
be rt' X31115-
0,77
bc-2 5 trph
nil sovrontna tn.* tcn iDt onohl lacy *trA

bv17-czrlf cv in ip
ctirt- crumb
top P431T tv-r 1-3cornqn pctrz
tyn Styr nriboroobn -1,nb
robs
-r-ron-r, t>rn,
(*frt.*/ --m-A/tns trz S frp boil Sr)/
pt
tort pfc-rb
/ -,orbanG"'SvP'
n tv ttr n 'roar) fru b 314 17,1t
n Der a'r, Inns
ID 0 kiln 7 V) !Der Gr Z
tan *eery
c-n
fol. 296 r.
www.dacoromanica.ro
. PI. XX
I. C. Chitimia, Crown ha .tetan eel Mart
Strpimrs bov-oobn, west- Arras amen ptszyt3
'Or 271- tcc secy,00t+n bevy *oven -p-r,b rn,let

rem Icloick ....,b 04r3+ Cr' 1,c2s, ju peter
-N) vsebo wig! -Acrd rictrncn rylayt3 -04" h-z
SSI rub t'cm parr -c+7onton , mb -Airt-
n" nssfi trim
frr7h eds ewe
tri Rot. fio wis
11C/1 Str7t- ot-Irt.1";nc4.1 i-,n1- Ana pill

11.5 trY. purr "vvytypl-n tins 1-ortutt nip mitt"
frorTiet 3rIcl rthOfFt 'brit, 6utri,1- '111116 hogs
Nu 5 tIrr 6 Inn -poyippton , 'bo 1,;,1) 1-rr Shia,
cr
vets
kerre-oc),v,,e1,31
6et. ni Wry,
er 2ar\...1
trs 1.
ntlem
14vt16
Twit 2t-:
La
30
t lore," Y'1(1 0111Ckrt
2N-2
try
nn vov-ortvo 9rn
crn 0.&44:r fkcvf

cz tont% **-"vvbS ritcrn troScyr, 1,16 hen 4olvti,
ins" , br Xcvlin cr rti vizolcv
"DisS -recirt,
1'allvtsi7-
t,
kcrn
-1
iket,o.tsm
Al trr
'CV
fiats pr r,,
Ik
cttron vt rc11,3 i3r1
r' n9
wric.-1.1,
Nwevcrcninszsil, r.-.stv
pvib
11-1-,vrizru yin 134.1-190Vict-ebn 3-Timor
1,./
1,443 "'DA, fr/14yr, 11/C 171.
zn
LA. IrII" rem klICIrtltr ri 564,fr rtsISb
CI,trl, t., Ott% Sor3rn AN, rnS cr7T1

Int' r n5r1r) , ',r b It-+ Ivis int inn.
h rot.,
be
ty); ?Pi " 13t-Ar 7t).0 '.Icfrrst*,

fol. 296 V.
www.dacoromanica.ro
. C. Chitimia, Crontea 1w Stefan tel Mart
PI, XXI,
et9n.
ii, vvirber rn fk.cl,FrIc7 Lb priscry , be,
with cr bnS inns N.:711m cyri 175 ker.
hnivty Cs
ry6 encl. ar cyrocyrt,

f42".5 rng rr Trf eyrie**, boz Cr hey ?Cr
keen
!tole-mei ',of, Itiymcrs by role'', 14ticz In

'rota, fv4zr... r*, fall, 6- 1,0 fimb pear.,
/2C-- kart,
4CPW srac mit"

trrn rum-win
c
itt-ty Ivt s cirynn
1,ri, rnri Ztr) kopi4 oly.trts ilic24 'Iva- it-nr
nink,cirt Ivorrrif irryn-n Ic6cribs5 'PIM" 1114'
Oil 11b p, kant

Tv t+Ctre inr
2cibr
--..
ilia, rfl, arLa-
c15-mirrn
9- 9 7 inr tin try,' rrseisct xr
tg; c\.r, brm .Tifirugis rcS 'Thr**ctIr /*ch, .

km*. trr palrerni,
6,,fit ,..,r. svoticir
hymnist,
r, by
1 c rri
GrvIre514
CWS "1E,S
1c-.Yc5 LIveScS INarsZo cr.rottr (cob c...16
`r-v 6r7, 1-m"; 1.7 kir irim,,vm.3-0.41. 7;

rty cocc: c vt ips 3 ti,en
bb Nome er rvrik,
conliati,cY Auk try, Setri.18170 '100

revel Erma brn wroloScs. Si,
Trobn TPu
timer ..--Norio 1119 e9 !tarn m 'tom, 1mpeivrg
/ b, 3.3Scptryvvint5 tv6 evrtrry iss50
rr yr. 1,05 -100rivo2frn Iamb 3u 'err 51, /
17-71
tiot 297
tr..
www.dacoromanica.ro
I. C. Chgimia, Crouica lui $tejan cel Mare
(.13,n5c top
Linen
P1.
XXII.
by potter) 1:icS Stert,
nn frylinbe tint' hni ',omen try,,h1 INerai

Zrof k en slcz -sent. vino rh.. 1Fr 3-rof feint
-1,,,ryfhPz An Irtre Trainer) tons Icy 1-0-rrn't
rotb 503e,, nuirlyy tuzikrn : %00 F Ztz

hormt
hcril Nny'D bottrn Firn "V"S
tVP 12.c furg fluff -ft,:s /30r13)- /1/11_42,5 1"
Vic Lren6C2Ill, : `-,/nb 5nST oho- my,' of
teill 171 VoLlt cm4F .7 C3 ottnn; N/93

Lnis Ocrn 16 trs5 Scrtrn,tz.s -tier 1,0S
11-4101; C30 Nrtro r `Vast. LI& 2 t
tna -emb-
ttvit .r4, rah, &Tr n
/Nai 'Dozy
fl4>10f;
Cs D5rrri?
"...prat 3oss n -von Iv 1-77
t1
In 1C77/ 9 his Orh,brIS ISVP ,lkyrcz Tyr

."11 rY""'Pfr
*"0,41 : Nin'N n IVY,/ tna n TS-0
flet, 1"oneziln5 Ocrn 7-1-r10 at"

I
,may
Far ,fin pc in, zr op Ion
/E.
S cr'
6175 m IV rico frny
Tint' Npenrilt Prick bar von !tam , (XIS
ckri
1:92 S
CS
1711+-1-> tft n(lcn nri)pc,;;-z,st,
klbtben, int- AS tnntl fliszt-71t- ri "hi

%yr, 2c17. month
1
ST17114- 4"99.1
Tier
Tr, a/hot; ma1 tin Z 9 .Z.,0 503trri
fol. 297 v.
www.dacoromanica.ro
I. C. Chitimin, Cronica lui Stefan cel Mare
Pl. XXIII.
1.9
71 riarizrry In **I -polrocz Inn' yi izrn
4-,nlvt3 '1,17 kom cm 5rofTer vr7ntveA.,
btlt, R.o (1- 114,n iNistf 1,41S 7r .747.1.*tr 2 Fro
ZCil r"sb hign3179 Stinger) / "aS ry nychtMoillter 'rkr ben nCdhr hurnell : 4slatird,
3 c'S" tmf srpircr nr rn at- -p-ra ',anon)
ityrto 1-"cirriò'bo ry konscrl ocnty "Trn

lnrhy ,'Irt.7!14)cri ben TicfhtP -scrr) 'T)
u
Inoript 'too srepoirtcri ry vitcr 17 bumfTv" pktirlict- Wr eel, 1773 0010

r.,-;""
-wetrit, : sant, 17p by tutchgn Ohalgt Arra

crtcr tot- $rb rirri : thiS er weer "trn 8o
14,2grrn-Turkc9 1-cr 1 1-e7)-b tyfi
fv 5nr try"; brntxt- Nycz

fol. 298 r.
www.dacoromanica.ro
r.
MON1TORUL OF!CIAL $1
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE$T 1.
942
PRETUL LEI Se.

www.dacoromanica.ro
C. 78.055.

Cronica Germana A Lui Stefan Cel Mare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cronica Germana A Lui Stefan Cel Mare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

c\O'

PROF. PI.GR RICO API MEMBRISaLEADEM1E1

vcnivroft G6RMHMh A al SCIIEDW

CRONICA BREUITER SCRIPTA

IV. TEXTUL GERMAN

Cercetarile pe taramul vechii noastre culturi literare

inceput4, sub auspiciile Academiei Romane, de I. Bianu,

Texte de Umbel din secolul XVI, a incetat cu moartea

fragmente alese din Cantemir, Coresi, Varlaam, Miron

Albumului nostru de Paleografie romdneascd (Scrierea chi-

rilicd) ed. III, Bucuresti, 194o, ed. Arhivele Statului,

resul textului este mai mult de ordin juridic, teologic,

Un indice de cuvinte va incheia volumul.

din Munchen este de o importanta

netagaduita pentru inceputurile istoriografiei moldove-

nesti. Ca atare ea nu putea lipsi din colectia noastra.

siune a analelor de curte ale lui Stefan cel Mare, scrise

Descoperirea a produs un interes deosebit in cercurile

Dr. 01. Gdrka, Kronika czasdw Stefana Wielkiego Moldawskiego.

Nieznane najstarsze diddle rumuitskiej historiografji (Cronica vremii

XXXIV (1929), Nr. 6 (Iunie), p. 29-31.

blicat I. Nistor in Codrul Cosminului, VI (1929-1930), P. 484-485.

rewind, IV (1934), P. 215-179 si VVI (1935 1936), P. 1-84.

ION CONST. CHITIMIA

anului 1499, face parte dintr'un codice miscelaneu, a

in posesiunea acestei cronici, e o chestiune asupra ca-

reia discutiile nu s'au inchis nici astazi

se va mai scrie mult in aceasta privinta.

Parerile exprimate. 01. Gorka a ajuns la concluzia

de carte parcalabul Herman, neamt de origins si filo-

polon. Ea a fost dusa in Germania de solia lui Stefan cel

solia voievodului o ducea cu ea ca o carte de vizita si

P. P. Panaitescu face rezerve serioase asupra pater-

nitatii parcalabului Herman, dar crede ca versiunea

Ion Const. Chitimia, Cronica lui Stefan cel Mare, in Cercetdri

literare, III (1939). p. 225.227.

2 Amanunte la 01. Garka, Kronika czasow Stefana Wielkiego,

CRONICA LUI $TEFAN CEL MARE

germara a fost scrisa de un german la curtea lui

N. Cartojan, referindu-se la interesanta descoperire a

In timpul studiilor in Polonia, pornind dela o afir-

i /st. lit. rom. vechi, Buc. 1940, p. 30-38.

6 St. Lukasik, Polska w kulturze rumutiskiej (Polonia in cultura

ION CONST. CHITIMIA

cluziile la care am ajuns au fost publicate intr'o lucrare 1,

si ele se rezuma dupa cum urmeaza :

prin intermediul unei versiuni latine, pe care o atribuiam

adaosuri. D-sa ramane mai departe la vechea parere

ca versiunea germana e o traducere facuta la curtea lui

III (1939), P. 219-293.

Vezi III Deutsche Literaturzeitung, 1940, caietul 39-40, col. 905:

CRONICA LUI $TEFAN CEL MARE

daca sunt toate intemeiate sau nu. In urma lor, am

reexaminat cu atentie unele probleme controversate, pe

1 Ne vom referi numai la chestiuni mari, lucrurile de mama.

II. CONSIDERATII NOUA

x. Episodul salvarii din mina Turcilor si internarii

nu e o reproducere fidela a analelor, ci prelucrarea for in a doua

3 I. C. Chitimia, op. cit., p. 250-255.

CRONICA LUI $TEFAN CEL MARE

predea acesti tineri. Voievodul simuleaza ca incearca sa

gling frey lyss; do cleydet der foyvoda dy junglyng gar

daca s'ar fi purtat urit cu tinerii din Caffa, pe de alts