ee ee Dr. ANATOLIE HRISTEV 4 He. 30.08 PROBLEME. DE CALDURA, FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA pentru examenele de bacalaureat si admitere in invatimintul superior uot ye fF (wk BE G EDITURA TEHNICAGin spe Tnteeeindeea noluratieh tnformati St. Brerolans me 23-25 1, DILATOMETRIE BREVIAR ‘Vom nota cu 6 temperatura in seara Celsius si eu 7 tempe rotura in seara Kelvin (!—timpul) : P=0427315, T,—7,=0,— 0,47 =A, ( Dilatarea tiniard T=h(L +00), [a] =K, Q) unde ly este Iungimea Ja 0°0, @ — temperatura in scara Celsius (°0) niul de dilatate liniard, (mediu). i coeficienti « gi pentru alte temperaturi de refering’ THE + 4 (0—0)] =1, 1+ a(2 — 2,)1, (3) unde 1, este Iungimea la temperatura de referinfis 0,. , sint lungimile la temperaturile 0,, 9,, atunei 4 =bA +40), l(t + 20) (1+ 264) (1 — @6,) 1 — aOR =h 1 + a(0,— 6)] =4(1 + 2d) =A + aA) (4) unde am neglijat termenii pltratici in a, deoarece « este foarte mie ~ 10-8 KR). Pentru eregterea de lungime avem Al =I, —h, =f (1 + 204) —Ig(1 + 26) =hya(0,— 6) Al =1y 280 =Te7.Noglijind termenii piitr a, ave Al =1xS0 = led (6) ‘unde 1 este lungimea la o temperaturé oarecare din intervalul consi: derat, de exemplu J, sat J. Dilatarea volumied a sol = ( unde V, este volumul la 0°C, y — coeficien ‘Se pot defini coeficienfi y $i pentru alte V=7,04+1(0-6)1 =", 1+ n(F— unde Y, este volumul la ter ‘Noglijind termenii patrati (9) Dac Vi. sint volumele nperaturile 0,2, atunci Fy = Vol + yO Va = Poll + vb) fe — 4)] (10) ~ 10-8 K-4, AV =V_— Vy =Voy (Ze — Ty) = Vy At. .enii superiori in sau y pot figi trebuie y =Ve(1 +88), [8] =K™ (12) AV =V_—V, =Vo 80 — %) = Fo 47 (13) unde Vo este volunmal ta 0°C jentul de dilatare (ab: So pot defini coeficienti 8 sipe Lichidele fiind totdesuna cu] de yolum va fi Ite temperaturi de rei (i inse in vase, cresterea aparentit =V, [1 +(8— v0), =Vie—y) AT cay maa ~ - Natare ie al vasu SY Pentru lichide p= 1 . Spre deosebire de solide, la lichide neglijarea tenmenilor superi- oxi in f poate da uneor i. Afard de cazurl speciale, putemne- ja 61 Ia lichide termenti super 8, obfinind formule aproxima- wiloge celor de la solide, fii ow temper wa: fe _ poll — 76) as - = pol — 79) 18) Pape ee ige e ea 70) (as) go este densitatea la 0°C, ee ei[l — =e — x82) Apr — eyAP. (16) Po 1+ 86, ier y fy ae a7 (Sie ee esas = ijm termenii pitratici im @ obtinom formule aproxi- mative ansloge celor de la solide. i. 1) In enunturile problemelor nu se dau valorile ele trebuie Iuate din tabelele de la stirs apie necesare pentru acest ml petty peti lwl<4, Je] <€1,. (18) 1 1 -w1—2, 14a, dack|a|<1; (19) i+a@ 1aiu dintr-o piest Ii infepenit De cet Lith de alam eind sint ncizite, dupa fire gurubul se va lnfepeat iva fi grew de seos. De. cet " 11.4 De co pentru armares betonua este potriit ofelul gi an, do exempin, doraturinitl sam alte metal TALS. Do co stiela obiquaits la inedzin spre deoseb LL.B, Sincle do eale ferati, Je tate la temperatura 6; = —10°0, Ce i sine pentru a evita etrharea I ‘De ce, spre deosebite de ginele de cale ferati, sinele de tramv fi sudato Intro clo? 2,5 m, am fost mon- ‘rebate lsat i unui inel de metal, gro la sut a crescut diametn 119. cut eng = 0,4%. Ca Taluit 1.1.10. Coctictentul de dilatare ,,difere finogie prin formula a (T) = = ‘unde fy este lungimea Ia temp, Cooficientul astfel definit este Cooficientii de dilatare care se da ‘valele do temperaturi respective sa raturl specificate, de obicei tempera ‘i so arate ef din formula de mai sus rezulti ra (i +f aD an). 1.11, 0 tif 5-0 fungi =80K. Incalzit& pin’ Ia roga, ‘0 Iu determine temperatura 0, de inedlzire pink la mu Ag =2 mm p 2. Douil rigle, una de aluminin gi goalalta de eupru, sint ago- in paralel, ou diviziunes 0 comund. S& se giteascl o diviziune rigla de aluminiu gi o diviziune ¥, pe rigla de eupra, astfel inett 1 dintre neeste di si fie T= 14 em = conét, indepen dent de tomperatunt, es eB Ten a, Fig. 1112 1.1.13. plac& bimetaliod de grosime @_ =1 mm este formats Gintr-o placd de ofel gi o plac de aluminin, La temperatura eameret placa este plan. Prin incilzire eu AT =100° placa se curbeazs. ‘Si se afle raza de curburd medie R a plicii astfel curbate. de Iungime 1 =1 m fiecare, una, de fior gi una ‘1a eapetele lor comune. Prin inekilzire ou AT = = 800 K, tija de fier rimine dreapti, iar tija de alami se curbeazd. Fig 114 ‘Si se afle unghiml contra @ gi sligeata f je: ponte ungh prin preluerare Ia ea piesei In tom- 00 + 0,02) mm. rattira de prea ‘trebuiv asigurat’ disurare Slyee 1.2. Dilatarea liniari si pendulul 1.2.1. Cum variazi cu temperatura perioada unui pendul simplu t i hui astfel ex perioada temperatura? Cum variani perionda pendulului 1.2.3. Si s0 cvalueze timpul eu care inti D =24 bum ceasomie eu pendul, datorita s din camer’. 1.2.4. Un ceasornic ew pendul Jn temperatura 0, =26°0 gi inainteazi ou ‘temperatura 1, = 6°0. SA se giseasck eve! a al materialului pendulului, precum si temperatura 6 niotl va merge exact, 1.3, Di 1.3.1. Ce tonsinne elastics (efort unitar), =P bari de ofel inciilziti eu 1° dar impiedicata si s 1.5. Dilatarea vol 1.5.1, Dowd tije au la temperatura 6, = 10°O hn Ja temperatura 0, =20°O volume egale, La ve temperatn tiunile lor transversale vor fi egule'? Si se avate od 6, este cu intro 0, sf 0. 1.5.2. Din cuart cristalin se taie wn ae et axa cnarfului, La temperatura, 0, = 18°C raza z= 2 ealeuleze c: =1 om $1 infilfimea h—=3 emperatura 6, = 200°C? Tindrului daca este ined Se va fine seama de dilatarea bregulath ‘ape fntr-un vas de cuart de volum V =2,81 este agezat un si m = 8,5 kg, restul vasului find umplut on “4 prin inedlzire eu AT =3 K, nivelnl apei din vas 1. Si se nti de dilatare al apelin acest Ce indlfime fh tr de Iungime 1 = 20 jereur dintr-0 al eprubetei ‘ba coloana de ca volumul ieze eu temperatura. “un vas do sticl’ prismatic de =2,0 mm sub orifieiul 1.7.1. Pentru determinares, coeticientului de di- latare § al unui lichid se poate folosi un picnometra (flaconag cu dop, prevaznt cu un capilar pentru ulmi de lichid, y, figura). Se ste picnometrul gol. Se umple pind In refuz en lichidul studiat, Ja temperatura 0), se eintarestedin nou gi prin diferent se afl masa m, lichidului. Se inedilzeste sib so afle oefieientul de dilutare 8 al lichidului Aplicajie numerics: 6, =0°C, 8, = 100 = 93 g, lichidul : glicerina. 1.7.2, Coeficientul de dilatare al merourulni este bine eunoscut : my =100 gm = cur, 1a dou temperaturi, 8, acraie (okt Hie tena wal) esas Sanir eae rului introdus, m = 250 g, respectiv m, =247 g. S& se afle coefi- cientul de dilatare liniars % al sticlei. Jatare yal unui metal de densitate cunoscuti 9, s-a Taat o mast m de metal, 58 intzodus intr-un_balon cumosente 0,6 introduse, Stiind densitatea merewralui Cooficientul sim de dilatare By cientul de dilatare liniark al stlclei 2, si se ciental de dilatare + al metalului studiat. Aplieatie numeriei: alama cup = 84 glem*, m= = 84 g,0,=0°C, 1, = 100°C, m, = 680 g, m, = 609,52, ty = 9-10-K, Be UTA 1.7.5. Un vas do sticlé confine, la o anumiti tempernturs, o mask m,= 90 ¢ do aluminiu gi o mast my = 80 g de potrol, astfol inelt vasul este plin, 88 se afle masa de petrol care iese afar din vas dad acesta este incilzit cu AT=100 K, 2 1.8, Dilatarea termici si presiunea hidrost : v. fig ciental de dilatare (absolut) al lichidutni. \d MG Fig 81 : ulei de tramsformator, 9, = 20°C, 0, = em. 41.8. Inslfimes colosnet de mercur inta-un ba rometra are valoatea B= de alaind, care a fost etalonaté la 0°O. Considerind 777777777 cimpul gravitational egal, practic, cu oel normal = ig. 1.8.2 (standard), si se afle presiunea atmosferied in tori. Gum variazit inditimea coloanei de mereur h in expest- enfa Iui Torricelli dacé sistemul este ineilai 1.9, Dilatarea termied gi leg. 1.9.1. Un corp care pluteste pe un lichid este inodlzit i 1. Se va cufunda sau se Va ridica corpul in