Messing era, n noiembrie 1939, un emigrant polonez evreu cu deosebite caliti

extrasenzoriale, ndeosebi telepatice, care s-a refugiat n URSS infricoat de

teroarea nazist din Polonia. Pentru a-i verifica facultile parapsihologice, Stalin l-a
pus n faa unor ncercri aproape imposibile. Cu ajutorul capacitilor sale trebuia
s-i reueasc un furt de 100.000 de ruble de la Gosbank, din Moscova. Ajuns in
faa ghieului din banc, Messing a scos dintr-un carnet o foaie alb de hrtie pe
care i-a ntins-o casierului. Apoi, a transmis mental acestuia s-i aduc uriaa sum,
timp n care i-a deschis geanta, pe care a aezat-o n faa lui. Casierul a privit
hrtia, a deschis fietul i a numrat 100.000 de ruble, bani pe care i-a dat apoi lui
Messing. Acesta, mulumind, a plecat cu geanta plin, prezentndu-se la omul lui
Stalin trimis pentru a supraveghea experimentul. Mai trziu, Messing s-a ntors la
banc i a predat banii casierului care-i dduse. Acesta tulburat, privind din nou
hrtia alb, pe care o primise mai nainte, i-a pierdut cunotina n urma unei crize
cardiace. Stalin, uimit, l-a mai supus pe Messing i altor ncercri. Astfel, l-a nchis
pe acesta ntr-o incpere din Kremlin, ordonnd grzilor s nu-i dea voie s plece.
El, dup ce a ieit, fr s fie oprit, s-a ntors pentru a saluta paznicii. Intrigat, Stalin
l-a supus unui alt test. De aceast dat, Messing trebuia s ptrund n biroul lui
Stalin, reuind s treac de grzile de la intrare, care primiser ordin s nu-i permit
accesul. Stpn pe el, acesta s-a apropiat de birou, a trecut pe lng grzi, care sau retras respectuoase, iar ua i-a fost deschis de persoana de serviciu. Stalin,
stupefiat, s-a trezit cu Messing n ncpere, care i-a explicat cum a reuit: Am
sugerat mental grzilor i slujbailor c sunt Beria, eful poliiei secrete sovietice",
persoana care intra de obicei nestingherit la Stalin.
Cunoscut cu Einstein, Freud i Ghandi, Messing era cutat de oamenii lui Hitler, care
acorda o recompens de 200.000 de mrci celui care va da informaii ce vor putea
duce la prinderea lui. n 1937, Messing previzionase c Adolf Hitler va muri dac va
pleca cu armatele spre est. Mai mult chiar, n 1943, el a afirmat c rzboiul se va
ncheia n mai 1945.