Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20

septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor
locuitori. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900. Vlad Țepeș
petrece patru din cei șase ani de domnie „în cetatea București”, preferând-o reședinței
Târgoviște.