Dreptul constituional este ramura de drept care este format din normele juridice care reglementeaz

[1]

relaiile sociale fundamentale care apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii statale a puterii .
Noiunea de drept constituional nu se confund cu aceea de constituie. Aceasta este cea mai important
component a dreptului constituional, dar nu reprezint ntregul; mai mult, n unele state exist drept
constituional chiar i n cazul n care nu exist o constitu ie. Dreptul constitu ional stabile te principiile
fundamentale ale structurii social-economice i ale organizrii puterii de stat, reglementeaz relaiile
dintre diferitele componente ale statului, precum i cele dintre stat i ceteni, relaii materializate n
drepturile i ndatoririle fundamentale ale acestora.
Izvoarele dreptului constituional includ urmtoarele tipuri de acte normative:

Constituia;

Legea, ca act juridic al Parlamentului;

Regulamentele parlamentare;

Ordonanele Guvernului;

Tratatele internaionale.

Clasificarea normelor de drept constitutional:

1. Norme cu aplicatie mijlocita
Norme care dau reglemantari de principiu si care pt a putea fii puse in aplicare sunt
urmate de reglementari suplimentare prin alte ramuri de drept.
(ex. Norma cuprinsa in const. prin care statul ocroteste casatoria si familia este
urmata de reglementari suplimentare cuprinse in codul familiei).
2. Norme cu aplicare nemijlocita directa
Reglementeaza direct relatiile sociale fundamentale si nu nu sunt urmate de alte
reglementari suplimentare in alte ramuri de drept (norma reglementata in const
privind egalitatea in drepturi a cetatenilor)
Coninutul normativ al constituiei Republicii Moldova Din punct de vedere juridic constituia este structurat n 143
articole, 7 titluri unele avnd capitole i seciuni. Titlul I. Principii generale.

Statul este subiectul al raportului de drept constitutional

1.doarece el este reprezentantul juridic al societatii, aflandu-se in raportul de drept
constitutional cu organele de conducere ale unitatilor administrative teritoriale
precum si cu unele peroane fizice atunci cand trebuie sa le acorde cetatenia
romana.
2.deoarece apare prin organul reprezentativ-parlament
Organele statului sunt subiecte ale raportului de drept juridic constitutional
atunci cand participa la realizarea prerogativelor constitutionale ( parlamentul
adopta legile incluzand cele constitutioanle, legi privind sistemul electoral, priviind
organizarea si desfasurarea referendului).Cele 2 camere parlamentare sunt si ele
insele subiecte al raportului de drept constitutional.
Curtea consitutionala, avocatul poporului sunt deasemenea subiecte de drept
constitutional.
Avocatul poporulu protejeaza drepturile fundamentale ale poporului
( cetatenii)

Partidele si formele politice = forme de asocere prin care cetatenii participa la

guverbare tarii.
Acestea pot devenii subiecte de drept constitutional odata cu desemnarea
canditaturii la alegeri.
Partidele politice au printre altele misiunea de a contribuii la definirea si
exprimarea vointeii politice a cetatenilor respectand valorile supreme.
Cetatenii priviti ca persoane fizice pot aparea ca subiecte in raportul de
cetatenie pt realizarea drepturilor lor fundamentala
Cetatenii organizati in circumscriptie electoralesunt subiecte de drept
constitutional in cadrul raportului de reprezentae ce apar odata cu organizarea
alegerilor pt deputatii si senatori cat si atunci cand populatia este chemata la
referendum.
Cetatenii straini si apatrizii pot fi subiecte de drept constitutional atunci cand
solicita cetatenia romana, azil politic si acestia au fost extradati sau expulzati.