IGIENA

ALIMENTATIEI

Conf. Dr.
Valeria Laza

 Hipocrate
Sec. XX = SECOLUL
NUTRITIEI
16 X 1980 Ziua alimentaiei

2001: Luptm pentru hran i

mpotriva srciei
OMS:
2/3 acces limitat
80% din producie consumat de 20%
din productori
800 milioane de flmnzi

OMS 2002: Factori de

risc

Subalimentaia
Practici sexuale riscante
HTA
Tabagism
Alcoolism
Apa nepotabil
Carena de Fe
Combustia solidelor
Hipercolesterolemia
Obezitatea

2000-2005: First Action

Plan for Food &Nutrition
Policy - Europa
130 mil. afectai anual de boli legate de

130 mil. afectai anual de boli legate de

alimente
Diareea: deces i retard n cretere
Noi ageni patogeni + AB-rezistenta
Obezitatea: 20-30% aduli; risc de b.c-v,
cc, DZ, 7% din buget
1/3 din boli c-v au originea n nutriia
dezechilibrat
30-40% din cc pot fi prevenite

DEFINITII SI
TERMINOLOGII
ALIMENT

1. Comisia Codex Alimentarius: orice

substan, prelucrat, semi-prelucrat
sau prim care este destinat
consumului uman
Include: buturile, guma de mestecat i
orice substan folosit n fabricarea,
prepararea sau tratarea alimentelor
Nu include: produse cosmetice, din tutun
sau substane folosite ca medicamente

ALIMENT
2. D.p.v. medical: orice substan
preluat i asimilat ce permite
supravieuirea i creterea
- contine nutrienti
- majoritatea sunt organice, cu
exceptia: ulei + zahar
- 8 grupe

GRUPE DE ALIMENTE
I. Lapte si produse lactate
II. Carne si preparate
III. Oua
IV. Legume si fructe
V. Cerealiere si leguminoase uscate
VI. Dulciuri (produse zaharoase)
VII. Grasimi
VIII.Bauturi

NUTRIENI
compusi organici si minerali necesari
organismelor vii pentru asigurarea si intretinerea
vietii
- substane chimice furnizate de alimente
- indispensabile funcionalitii organismului
- parte esentiala a dietei
- suportul cresterii, intretinerii si repararii organismului
Aduc
energie
materiale plastice de construcie i cretere
factori necesari reglrii proceselor chimice sau factori
protecie

A. Clasificarea
nutrientilor
-

macronutrieni
micronutrieni
apa

B. Clasificarea nutrientilor
dup funcia n organism

de elaborare a energiei:
- nutrieni energetici = macronutrieni:
proteine, glucide, lipide,
- nutrieni ne energetici: apa, fibrele
alimentare, micronutrienii (vitamine, sruri
minerale)
de constituie i ntreinere tisular:
proteine, lipide, sruri minerale (Ca, P)
de reglare a metabolismului : vitamine
(cofactori enzimatici), aminoacizi eseniali, acizi
grai eseniali, sruri minerale (Na, K, Ca, P, Mg,
S, Fe, Zn, I, Cu, Co, Cr, Mn, V, Mo, Ni, Pb, etc).
cu funcie mecanic (asupra
peristaltismului intestinal): fibrele alimentare
(celuloz, hemiceluloz)

C. Clasificarea nutrientilor
dup capacitatea
Categorii
Definitie
Exemple
organismului
de sintez
de
nutrienti

Esentiali

- Nu pot fi
sintetizati in
organism
- Nu pot fi inlocuiti
cu alti nutrienti

- aminoacizi: fenilalanina,
izoleucina, leucina, lizina, metionina,
triptofanul, treonina i valina
- acizi grai: ac . linoleic, linolenic
- vitamine
- sruri minerale

Semiesentiali

- pot fi sintetizai n
organism, dar n
unele condiii
(fiziologice) trebuie
adui prin
alimentaie

- aminoacizi: arginina, histidin

(eseniali la copil, adultul i poate
sintetiza)
- vitamine: PP

Neesential

- pot fi sintetizai n
organism

- aminoacizi neeseniali

NUTRITIA
studiul substanelor vitale pentru
sanatate din alimente i a modului
de utilizare pentru promovarea si
suportul cresterii, al mentinerii si
refacerii celulelor

DIETA
alimentele si bauturile consumate de
obicei

STAREA DE NUTRIIE
totalitatea caracteristicilor
morfofuncionale ale unui
individ/colectivitate legate de
aportul alimentar

STAREA DE NUTRIIE

APORT NUTRIIONAL

TREBUINTE ENERGETICE

Echilibrul G constanta, sanatate

STAREA DE NUTRIIE
n cazul organismului uman, aportul
energetic este discontinuu i
variabil, n timp ce consumul
energetic este permanent
Este necesar existena unor
depozite energetice care s asigure
organismului uman combustibilul
n perioadele dintre prnzuri

Depozite energetice
Energia necesar pe termen scurt (ex. ntre
mese) este asigurat prin utilizarea rezervelor
de glicogen i unele lipide. Rezerva de glicogen
de la nivel hepatic i muscular este rapid
epuizat dac nu exist aport alimentar zilnic
n cursul posturilor prelungite sau al perioadelor
de restricie, are loc i degradarea proteinelor i
utilizarea acestora ca substrat energetic alturi
de lipide, fenomen neeconomic pentru organism
deoarece proteinele au un important rol
structural i, de aceea, nu pot fi utilizate n
exces fr a afecta supravieuirea

Depozite energetice
n cazul unei persoane slabe esutul
adipos depoziteaz energia necesar
pentru aproximativ 2-3 luni, pe cnd n
cazul unei persoane obeze depozitele
energetice pot ajunge i pentru 1 an
atunci cnd un organism este n
echilibru energetic, aceste depozite
rmn nemodificate, deci persoana i
mentine greutatea corporal

Depozitele energetice ale

unui brbat adult de 70 kg
esut
esut
adipos
Ficat
Muchi
Snge

Sursa
energetic

Grame

Kcal

trigliceride
glicogen
trigliceride
glicogen
trigliceride
glucoz
trigliceride
acizi grai
liberi

13000
100
50
500
300
15
4
0,5

120000
400
450
2000
2700
60
35
5

FACTORI CE
CONDITIONEAZA APORTUL
NUTRIIONAL

disponibilitate
obiceiuri (religioase) si preferinte (condimente, sare)
comportament deviat
tehnologii noi (conservare, rafinare, prelucrare)
educaie
factori alimentari
ingestia etanol antinutriional (toxic hepatic, absorbia
B1)
fibre alimentare 1) hipocolesterolemiante, flora fermentaie,
accelereaz tranzitul 2) spoliaz n Ca, Fe
componente alimentare: oxalai (litiaze), tiaminaza, avidina,
tanin (Fe), vit. A (fibroza, ascit, HT i-cranian), vit. B
(hiperCa-emie), vit. PP (vasodilataie), vit.C (laxativ)

FACTORI CE
CONDITIONEAZA
TREBUINTELE
ENERGETICE
Variabile biologice

Vrst (Ca la vrstnici, proteine la tineri )

Sex (Fe femei)
Condiii fiziologice
Activitate
G
Sntate (boala=bariera impotriva alimentatiei
normale)

Variabile comportamentale
tabac, alcool, medicamente [scad absorbia intestinal
(tetraciclinele absorbtia Fe, vit. C abs. vit. B12);
cresc eliminrile urinare K, vit.C (aspirina)]

Ce este malnutritia?
malus = incorect
nutritio = hrana

EFECTELE
Malnutriie
MALNUTRITIEI
= deteriorarea sntii ca

rezultat al practicilor alimentare pe

termen lung, care nu coincid cu nevoile
Malnutritie de carenta/ de exces
Efecte
Directe (specifice)
globala/partiala
exces global/partial
Indirecte (nespecifice)

carenta

I. EFECTE DIRECTE
(Specifice)
A) CARENA

a) globala
b) partiala

a) Carenta global (cantitativ i calitativ):

G, inaniie, foamete declarata/ascunsa (15%)
Subnutritia = cand aportul caloric este sub ratia
energetica recomandata minima (= cantitatea de En
necesara pentru activitati usoare si pentru a mentine
G minima acceptata pentru inaltimea atinsa = 1800
kcal/zi)
In 2010: 925 mil: 98% in tarile in curs de dezvoltare; 2/3
din ei in 7 tari (Bangladesh, China, Congo, Etiopia,
India, Indonezia, Pakistan); >40% in China si India

FOAMETEA ESTE O
REALITATE!
- In lume se produce suficienta hrana pentru

- In lume se produce suficienta hrana pentru

a oferi fiecarui om 2.720 de calorii/zi
- 1.2 miliarde de oameni traiesc in fiecare zi
cu mai putin de 0.87 Euro (In Egipt, din 80
milioane locuitori, 40 mil traiesc cu < 1 $/zi)
- Aproape jumtate din populaia lumii
(peste 3 miliarde) triesc cu mai puin de
1,50 - 2 ,50 $ pe zi
- O persoana din 5 din tarile in curs de
dezvoltare este malnutrita
Foametea nu este cauzata de lipsa resurselor,
ci de distributia deficitara a acestora

FOAMETEA ESTE O
REALITATE!
- peste 60% din populatia subnutrita
traieste in Asia si 25% in Africa. Procentul
flamanzilor este mai mare in Africa (33%)
decat in Asia (16%). Exista 22 tari (16 din
ele in Africa) in care prevalenta
subnutritiei este de peste 35%
- Numarul oamenilor care sufera din
cauza foametei depaseste de 10 ori
populatia oraselor Tokyo, Moscova, New
Delhi, Buenos Aires, New York City si
Shanghai la un loc

Foamete si malnutritie
- 1,2 milioane oameni mor anual prin
accidente rutiere (= principala
cauza de deces la grupa 5-29 ani)
- Peste 9 milioane de oameni mor
anual n lume din cauza foametei i
malnutriiei (dintre acetia circa 5-6
milioane de copii)

Date statistice la copii

Mai mult de 300 de milioane de copii nu mananca
suficient pentru a creste sanatos
Malnutritia protein-calorica afecteaza fiecare al
patrulea copil din lume
In fiecare an, mai mult de 2 milioane de copii
sufera deficiente grave de vedere din cauza lipsei
de vitamina A
Foamea+ deficitele vitaminice si minerale
orbire, retard mintal si handicap fizic; sistemul
imunitar slabeste si boli ordinare (pojar, diaree) ii
poate ucide
O treime din copiii sub 5 ani din lume sufera de
malnutritie cronica
6 milioane de copii sub varsta de 5 ani mor in
fiecare an din cauza foametei (17.000 in fiecare zi)

Foametea in lume in
2010

b) Carenta parial
(calitativ)
b1) Carenta partiala de
macronutrienti
b2) Carenta partiala de
micronutrienti

b1) Carenta partiala de

macronutrieni
Malnutriia protein-caloric
- 100 milioane
- 20% copii lumea a treia
- aisberg: 1/10
- Kwashiorkor (P)
- Semne: edeme brate si picioare,
iritabilitate, anorexie,
descuamare tegumentara,
decolorarea parului, ficat
mare+gras, abdomen bombat
(ascita + ficat)

- Marasm = atrepsie (E)

b2)Carenta partiala de
micronutrienti
Sruri minerale
Fierul:
copii, adolesceni, femei (58% Asia C, 44% Africa,
30% Suedia)
influeneaz dezvoltarea creierului, concentrarea,
funcia cognitiv, capacitatea munc, memoria
Cauze:
aport redus
parazitoze (malaria omoara 2,5-3 mil./an, din
care 1 mil.<5 ani, 1 copil la 30 in Africa)
infecii gastro-intestinale
factori antinutritivi (fitati, tanin, ac.oxalic)

Carenta de Iod

Singura cauz de retard mental din lume care

poate fi prevenit (DEFICIT
NERECUPERABIL!!!): IDD: gua, retard,
cretinism
OMS: global, 2,2 miliarde de oameni (38% din populaia
lumii), din 130 de ri, triesc n zone cu deficit de Iod i
sunt expui complicaiilor. Dintre acetia, 30-70% au gu,
iar 1-10% au cretinism
In Europa, 16% din populaie este expus riscului de caren
n Iod
n Nepal i India, carena este accentuat (<0,1- 0,2 g I od/l
ap). In India, 500 milioane persoane sufer de deficit de I,
din care 54 milioane au gu i 2 milioane au cretinism

Carenta de Fluor
Caria dentara (Index CLO)

- boal cu rspndire n mas, cronic,

distructiv, progresiv i ireversibil
- suferinele pe care le determin
- complicaiile locale i la distan
(articulare, cardiace sau renale)
- consecinele n sfera psihic
i social

Carenta de Ca si vit. D
spitalizare, invaliditate, costuri

b2)Carenta partiala de
micronutrienti
Vitamine
A: xeroftalmie cecitate
6-7 milioane caz noi/an 1/10 afectare cornean
60% decedeaz < 1 an, (3 mil.copii< 10 ani);
legume verzi !!!!!!!!!

B) EXCESUL
a) Global
b) Parial

a) EXCESUL GLOBAL
- suprapondere,
IMC (BMI)
= G(kg)/I2(m2) obezitate

- >25= suprapondere
- >30= obezitate

IMC
IMC

Interpretare

<16
16 - 17
17 18,5
18,51 si 24,99
25,00 si 29,99
30,00 si 34,99
35,00 si 39,99
> 40

hipopondere III
hipopondere II
hipopondere I
greutate normala
supraponderal
obezitate (clasa I)
obezitate (clasa II)
obezitate morbida

Obezitate

- proportii epidemice: peste 1 mld.

supraponderali 300 mil.obezi
- in unele tari coexista cu subnutritia
- America N, UK, Europa E, Orientul
Mijlociu, Pacific, Australia si China:
incidenta a crescut de >3 ori din 1980
- creste si-n tarile in curs de dezvoltare
- risc pt. b.cr.: DZ, c-v, HTA, AVC, cc
(colon, biliar, san, prostata, rinichi) ;
dizabilitati (osteoartrita), creste riscul
de moarte prematura, reduce calitatea
vietii

Cauzele obezitatii
Aport E > nevoi, aport mare in acizi grasi
saturati si zahar + reducerea activitatii
fizice (transport automatizat, tehnologia in
casa, distractii sedentare si pasive)
- Modificari profunde in societate si-n
comportamentele umane in ultimele decenii
- Genele sunt importante in det
susceptibilitatii de crestere in G
- Cresterea economica, modernizarea,
urbanizarea, globalizarea pietelor
alimentare

Obezitatea infantila
- in crestere, uneori epidemica
- in lume: 22 milioane copii < 5 ani
supraponderali
- in SUA, din 1980
- nr.copiilor supraponderali s-a dublat
- nr.adolescentilor s-a triplat
- cei care au fost subnutriti in copilarie si
apoi au devenit obezi, tind sa faca HTA,
b.c-v, DZ, la o varsta mai frageda si-n
forme mult mai severe decat obezii care
nu au fost niciodata subnutriti

Obezitatea
- < 5% in China ( 20%), Japonia,
unele tari africane
- >75 % in Samoa urbana
Obezitatea costa 2-6-7% din alocatia
pentru sanatate in unele tari
dezvoltate

b) EXCESUL PARTIAL
Lipide: dislipidemii, morbiditate cardiovascular (ATS, AVC)
Proteine: guta, hiperuricemie, calculoza
renal, cc renal/colon, osteoporoza !
Glucide: DZ, carie
Minerale: NaCl (HTA, infarct), F (dd, os,
rinichi)
Vitamine: A, D (toxice hepatice)

II. EFECTE INDIRECTE

(Nespecifice)
Tulburarea dezvoltrii
morfofuncionale
Scade capacitatea de lucru fizic i
intelectual
Scade aprarea la aciunea factorilor
exogeni
Scade capacitatea de reproducere
Scade durata medie de via

FURNIZORII
ENERGETICI
Unitati de masura:
kcal (energia necesara ridicarii
temperaturii unui litru de apa de la
14,5 la 15,5 C)
Joule (J) (energia necesara
deplasarii unei mase de 1kg la 1m
cu o forta de 1 N)

1kcal = 4,184 kj (1J = 0,239 cal)

Furnizori energetici
Macronutrienii
P 1g = 4,1 kcal = 17 kj
L 1g = 9,3 kcal = 39 kj
G 1g = 4,1 kcal = 17 kj

+ Alcool 1g = 7,1 kcal = 30 kj

vasodilataie!! toxic, patologii; < 5-10% din
ratie!!!!!!

CHELTUIELI
ENERGETICE

I. METABOLISM BAZAL (REE)

II. CHELTUIELI ENERGETICE
ADITIONALE
III. CHELTUIELI FIZIOLOGICE
PARTICULARE

I.

METABOLISM BAZAL
(REE) Resting energy expenditure

= 50 70% din ratia calorica zilnica, pentru

activiti involuntare, mentinerea funciilor
vitale (btile cardiace, muchii respiratori,
meninerea temperaturii corporale,
funcionarea ficatului, rinichilor, creierului),
cresterea si repararea tesuturilor
- n condiii standardizate ( jeun, repaus
complet, temperatur ambiental
corespunztoare zonei de neutralitate
termic = 18-20oC)
= 1100cal/zi la femei
= 1800-1900cal/zi la barbati

MB depinde de
vrst: la copil/tineri, scade cu varsta
tes.musc/adipos
creierul 10% G (44% din E) 2% G (20% din E)

- 1-3 ani : 2-3 kcal/kg/h

- adolesceni 1,5-1,7 kcal/kg/h
- tineri : biei 1 kcal/kg/h, fete 0,9 kcal/kg/h
- aduli 20-45 ani MB cu 3% la fiecare
decad
45-65 ani MB cu 7% la fiecare
decad
> 65 ani MB cu 10% la fiecare decad
(la 80 ani = 0,7-0,8 kcal/Kgc/ora)

MB depinde de
sex ( cu 8-10% la barbati)
constitutie ( la longilini)
zi ( ziua, ora 15)
an ( iarna)
st.fiziologice (in sarcina cu 20%; in alaptare cu
15%, scade in somn)
stari patologice (bolile tiroidiene cu > 10%,
emotiile (adrenalina) cu 50%; stari febrile cu
7%)
regimul alimentar: subalimentatia prelungita scade
MB adaptativ
activitatea fizica creste MB (creste masa
musculara)
factori psihologici: psihostimulentele (cafein,
nicotin) cresc MB, sedativele i hipnoticele scad
MB

1)

Calcularea
La adult MB = 1 Kcal/Kgc/or (= 0,9
la femei)
metabolismului
bazal
La 1-3 ani MB = 2 -2,5kcal/Kgc/ora

La adolescent MB = 1,5-1,7kcal/Kgc/ora
25-45 ani scade cu 3% pe decada
45-65 ani scade cu 7%/decada
>65 ani scade cu 10%/decada (la 80 ani = 0,7-0,8
kcal/Kgc/ora)

MLI: GI

= 50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4
= [50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4 ] x 0,9

2) = OMS: 15,3 x G + 679 (M)

14,7 x G + 496 (F)
3) = Mifflin St. Jeor:
REEM= 10xG*(kg) + 6,25xI(cm) 5xV(ani) + 5
REEF = 10xG*(kg) + 6,25xI(cm) 5xV(ani) - 161

II. CHELTUIELI ENERGETICE

ADITIONALE
1) ACTIVITATEA FIZICA
2) ACTIUNEA DINAMICA
SPECIFICA
3) TERMOREGLARE

1) ACTIVITATEA FIZICA
- 20-40%din ratia zilnica (10% la
imobilizati la pat)
- exprimare in multipli ai MB/h

cea mai importanta cauza de crestere a

consumului de energie
simpla trecere din pozitia culcat in pozitia
sezanda ridica metabolismul cu 30-50%
se dubleaza in deplasarile lente
se cvadrupleaza in mersul cu pas vioi
de 8-10 ori mai mare in munci si sporturi grele

Clasificare:

- a) Profesional 1,6 - >4 x MB/h

- b) Extraprofesional (cheltuieli facultative,
ocupatii casnice, activitati sociale,
intretinerea sanatatii) 1 - >6 x MB/h
- c) Alte activiti (timpul neacoperit) 1,4 x
MB/h

a) Activitatea
profesionala

Categoria de
efort
Efort mic

Barbati

Femei

1,7xMB/h

1,6xMB/h

Efort
moderat

2,7xMB/h

2,1xMB/h

Efort mare

3,8xMB/h

2,7xMB/h

Efort foarte

>4xMB/h

(intelectuale,
sedentare,
automatizate)

(industria usoara,
textile, incaltaminte)
(constructii, alte
industrii)

b) Activitatea
Activitati
diverse
Barbati
Femei
extraprofesionala
(x MB
/h)
Somn

1,2
1,4
3,2
2,5
3,1
5,7

1,2
1,5
3,4
2,4
3,0
4,6

-Gatit
-Spalat lejer

1,8
2,7

1,8
2,2

Munci diferite
-Sezand la birou
-Laborator
-Croitorie
-Alimentarea animalelor

1,3
2,0
2,5
3,6

1,7
2,0
2,5
-

2,2-4,4
4,4-6,6
>6,6

2,1-4,2
4,2-6,3
>6,3

Activitati curente
-Pozitie culcat
-Ortostatism
-Mers normal
-Plimbare
-Coborat normal
-Urcat normal

Munci menajere

Activitati diverse

-Exercitii lejere (biliard)

-Exercitii moderate (dans, natatie, tenis)
-Exercitii intense (fotbal, atletism,

2) ADS (actiune dinamica specifica)

= 10% din ratia zilnica
= surplusul energetic necesar actului
alimentar (efect termic al alimentelor):
mancare, digestie, depozitare
Pt. efort mecanic, secretor, chimic, osmotic,
electric; (30, maxim la 2-3h, dureaza 1012h)
Coef. Atwater: diferenta intre E potentiala
si cea reala
P: 5,7 cal. (20-40%) - 4,1 cal
G: 4,3 cal. (6-8%; 20% pentru fibre) - 4,1 cal
L: 9,5 cal. (0-3%) - 9,3 cal (usor de procesat)
Alimentatia mixta = 10%

Exemplificare

Aport caloric
Calorii arse
pentru
digestie
Calorii
disponibile

Prajitura

Piept de pui

1000

1000

30

200

970

800

Factorii ce influenteaza
efectul termic al
Cantitatea si alimentelor
calitatea hranei,

Modul de combinare a alimentelor,

Varsta. O data cu inaintarea in varsta,
termogeneza indusa de alimentatie scade- ceea
ce ar putea explica partial de ce greutatea
corporala creste cu trecerea anilor.
Stilul de viata (sedentar sau activ fizic). Cand
ingestia de alimente este urmata de exercitiu
fizic, efectul termic al alimentelor aproape ca se
dubleaza.
Cofeina, teina sau nicotina stimuleaza de
asemenea actiunea dinamica specifica a
alimentelor.

Efectul termic al
alimentelor si caloriile
Alimente cu calorii
negative= alimente care
negative

au nevoie de mai multa energie pentru

digestie si asimilare decat pot produce ele. A
aparut teoria (insuficient sustinuta stiintific)
conform careia mancand aceste tipuri de
alimente poti slabi mai usor, fara prea mult
efort.
lamai, grepfruit, mango, afine, mere, pere;
broccoli, tulpini de telina asa numita celery,
rosii, ceapa, usturoi, sparanghel, salata verde,
plante aromatice

3) TERMOREGLARE (100 C): reprezint

ansamblul mecanismelor care asigur echilibrul
ntre producerea de cldur (termogeneza) i
deperdiia (termoliz) consecutive scderii sau
creterii temperaturii aerului atmosferic fa de
zona de neutralitate termic (=6-10% din total)
# ratia energetica creste cu + 5% la 100 C n
minus si scade cu 0,5% la fiecare grad in plus
Muncitorii cu profesii care se desfasoara in frig,
vant, etc. (forestieri, constructori, paznici,
scafandri, militari) pot cheltui pana la 200-300
kcal in plus pentru mentinerea constanta a
temperaturii corporale

1)
2)

III. CHELTUIELI FIZIOLOGICE

PARTICULARE

CRESTERE: 5 Kcal (21 kj)/ 1g spor ponderal

SARCINA: sarcina costa gravida 80.000 cal.

(uter, spor, nou-nascut, rezerva 4 kg =36000 cal)
OMS:
+ 150 Kcal (630kj)/zi in trim. I
+ 350 Kcal (1465 kj)/ziin trim II si III

Ro:
+500 Kcal /zi in a II-a jumatate

3)

ALAPTARE:
530-600 kcal (elaborarea a 750-850 ml lapte) + 150 kcal (efort
secretor)
= 680-750 kcal/zi
OMS: 480- 550 Kcal/zi(-200 kcal)
Ro: + 700 Kcal/zi

CALCULAREA RATIEI
CALORICE
Barbat, 25 ani
G = 65 kg
I = 172 cm
Munca de birou
Pasii necesari:
1)
2)
3)
4)
5)
6)

GI
MB
Alegerea variantei
Calculul cheltuielilor calorice/24 ore
ADS
Ratia calorica totala

Model de calcul
1) GI: MLI: 50 + 0,75(I-150) + (V-20)/4
= 68 kg
2) MB =
1) 1 kcal/kg/h (1632)
2) OMS: 15,3xG + 679 (1673,5)
3) Mifflin: 10xG(kg) + 6,25xI(cm) 5xV(ani)
+ 5 (1635)

3) Alegerea variantei (2): MB=1674 kcal

4) MB/h = 70 kcal/ora

Calculul cheltuielilor
Activitatea zilnice
Multi h/zi Calcul kca
Somn
Activitate
profesionala
42 ore/s = 6 ore/zi
Activitate
extraprof.
-libera (gradinarit)
-intretinere
Restul orelor

plu
1,0

l
560

8x70

1,7

1,7x70x 714
6

3,0
6,0

2
1/3

3x70x2 420
6x70:3 140

1,4

7,2/
3

1,4x70x
7,2/3
752

5) ADS
2586.90%
x10%
ADS= 287 kcal
6) Ratia calorica totala:
2586 + 287 = 2873 kcal

Monitorizarea nutritiei

Functionara, 30 ani, G= 70 kg, I= 164 cm

1) GI (MLI)=[50+0,75(I-150) + V-20/4]x0,9 =
57kg
+13 kg (1 kg ..6800 kcal)
2) Ratia calorica: 25 kcal/kg/zi, 30
(sedentari), 35 (efort moderat), 40 (efort
mare)
30 x 70 kg = 2100 kcal

3) Scaderea dietei cu 20% (max. 30%)

20% = 420 kcal; 2100-420=1680 kcal

4) Surplus caloric de cheltuit

13 kg x 6800 kcal = 88.400 kcal

5) Timpul

88.400 kcal : 420 = 210 zile = 7 luni

Concluzii: pasi mici, nu se elimina mese, nu se
schimba obiceiuri, dorinta se constientizeaza, scop
tangibil

Caracteristicile dietei
ideale

1. Adecvata cantitativ si calitativ

2. Balanta (echilibrata)
3. Controlata caloric
4. Diversitate
5. Exercitii fizice regulate
Variatie + Moderatie +
Proportionalitate

Tinte europene
Component

Tinta (% din ratia

energetica)
Lipide totale
< 30-35%
Lipide saturate
<10% (<2% acizi trans)
Zahar
< 10%
Fructe si vegetale >400-600 g/zi
Sare
5-8 g/zi
Grutatea
IMC = 18-25
corporala
Activitate fizica
30 min. exercitii