Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Facultatea Constructii De Masini

PROIECT DE
SEMSESTRUMecanisme
Student: Fetti Adrian
Cosmin

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

gr.1124/1

Inginerie Industriala
An universitar:

2011-2012

proiect: Teutan Emil

Coordonator

CONSIDERATII GENERALE
Orice sistem mecanic este compus din unul sau mai multe
mecanisme. In constructia unui mecanism si prin extensiune a unei masini
intra mai multe organe de masini. Unele sunt legate rigid intre ele, altele se
pot misca relativ. Organul de masina sau organele de masini care formeaza
un rigid mobil se numeste element cinematic. In afara elementelor cinematice
rigide mai exista elemente cinematice elastice si elemente cinematice fluide.
Avind in vedere variatele forme constructive ale diferitelor organe
de masini si cu atit mai mult a elementelor cinematice in vederea simplificarii
reprezentarii lor, se face o schematizare, conforma careia elementul cinematic
se reprezinta printr-un segment de dreapta sau o figura geometrica poligonala
nedeformabila. Zona sau zonele de contact dintre doua elemente cinematice
care determina posibilitatile de miscare ale celor doua elemente se numeste
cupla cinematica. Cupla cinematica blocheaza anumite miscari relative dintre
elementele cinematice ce o formeaza, permitind, in schimb, alte miscari
relative.
In analiza cinematica a mecanismelor functiile de transmitere
reprezinta acele functii care stabilesc o legatura intre starea cinematica a unui
element condus si starea cinematica a elementului conducator.
Mecanismele cu came se compun in principal, dintr-o cama si un
culegator. In vederea micsorarii pierderilor prin frecare si a uzurii, intre cama
si culegator se interpune o rola. Cama este un element profilat si poate sa
aiba o forma plana sau spatiala. In funvtie de aceasta vom distinge
mecanisme cu cama plana si mecanisme cu cama spatiala.
In cazul mecanismelor cu cama plana, cama poate executa o
miscare de rotatie, o miscare de translatie si uneori o miscare plan-paralela.
La fel elementul condus culegatorul- poate sa execute o miscare de rotatie,
o miscare de translatie sau chiar plan-paralela.
Mecanismele cu came, prin profilarea corespunzatoare a camelor,
ofera posibilitatea obtinerii la culegator a celor mai variate legi de miscare
solicitate de procesele de mecanizare si automatizare in constructia de
masini.
Cercul de baza al camei este cercul pe care se afla profilul camei
in faza de repaus inferior. Pentru o cursa h a mecanismului cu cama, marimea
Page 2 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti
cercului de baza alaturi de excentricitate se definesc dimensiunile de gabarit
ale mecanismului. Deci determinarea razei cercului de baza in conditiile unei
bune functionari a mecanismului cu cama constituie o problema importanta de
proiectare. Dar buna functionare a mecanismului cu cama este conditionata
de unghiul de transmitere.

PREZENTAREA MASINII DE MORTEZAT

Masinile de mortezat numite pe scurt si morteze, sunt
asemanatoare sepingului, se deosebesc de acesta numai prin formele
constructive si in special prin asezarea verticala a berbecului port scula.
Ele comporta in general urmatoarele parti principale:
- un batiu din fonta prevazut cu ghidaje verticale pentru culisarea
berbecului port-cutit si ghidaje orizontale pentru deplasarea
masei port-piesa;
- o masa pe care se fixeaza piesele si care se poate deplasa
longitudinal, transversal sau circular;
- un berbec cu suportul sculei, la unele morteze berbecul se
poate inclina;
- mecanismul de antrenare si mecanismul de avans.
Miscarea principala de aschiere se realizeaza prin miscarea
alternativa verticala a berbecului port-scula cu ajutorul mecanismului principal,
care poate fi cu culisa cu excentric, hidraulic, etc. La unele masini berbecul
este echilibrat cu contragreutate. Cursa berbecului este reglabila. Antrenarea
se poate face mecanic (cu con in trepte sau cutie de viteze), prin motor
individual sau hidraulic. Avansul piesei port scula se obtine cu ajutorul unei
roti cu clichet si a unui angrenaj cu roti dintate.
Caracteristicile tehnice ale masinii de mortezat:
- lungimea cursei berbecului;
- numarul de curse duble pe minut (maxim si minim) ale
berbecului;
- distanta de la masa pina la capatul inferior al berbecului;
- distanta de la suprafata de sprijin a sculei la marginea
suportului vertical superior si dimensiunile mesei.
Masinile de mortezat au o cursa activa urmata de o cursa in gol care
se face cu viteza marita si corespunde ridicarii berbecului port-cutit. Aschierea
se produce prin atacul continuu al cutitului in timpul cursei active. Cursa
Page 3 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti
cutitului trebuie sa fie mai lunga decit lungimea de prelucrat a piesei.
Depasirile cutitului fata de lungimile de prelucrat ale pieselor sunt aceleasi ca
si pentru rabotarea la seping.
Operatia de mortezat se aplica in general la prelucrarea
suprafetelor plane, inguste si lungi, a pieselor cu contur complicat si cu
generatoare drepte, a pieselor cu caneluri strimte care nu pot fi prelucrate prin
frezare si in special a suprafetelor interioare si a gaurilor mari.
Mai exista si alte morteze cu forme constructive diferite, dupa
forma, marimea sau felul pieselor pe care le prelucreaza. Astfel exista
morteze cu berbec cu avans transversal, morteze prevazute cu doi montanti
legati printr-o traversa orizontala pe care berbecul se poate deplasa si
transversal, morteze pentru taiatul danturii la rotile dintate cilindrice, masini de
mortezat prin copiere etc.
\

Se consider o main universal de mortezat a crei lan cinematic

este prezentat n figura 1.
Micarea principal de achiere este rectilinie alternativ pe direcie
vertical. Micarea alternativ a capului port-scul 5 se obine de la
electromotorul EM prin intermediul lanului cinematic principal format din
transmisia prin curele avnd aibele de diametre D1 , D2 , reductorul planetar
R, roile dinate z4 ,z5 i mecanismul cu bare O1AO2CB .
Page 4 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti
Micarea de avans a semifabricatului este realizat intermitent la sfritul
cursei pasive printr-un mecanism patrulater O 1MNO3 care prin balansierul O3N
, cu ajutorul unui clichet, pune n micare de rotaie roata de clichet z 6 fixat
pe urubul conductor E al saniei trasversale .
Fora rezistent de achiere se consider c acioneaz pe direcie
vertical i este constant de-a lungul cursei active de achiere.
n vederea acionrii unui dispozitiv de fixare a semifabricatului se
folosete un mecanism cu cam cu culegtor de translaie.
I. DATE INIIALE
Datele iniiale pentru cele ase variante sunt cuprinse n tabelul 1 la care se
mai adaug urmtoarele elemente generale :
2.0. Turaia electromagnetului de antrenare, n m=1440 rot/min.
2.1. Raportul de reducere al transmisiei prin curele , I c= D2/D1=3.
2.2. Poziia centrului de greutate G4 al bielei BC dat de raportul
G4=lCG4/lCB=0,33.
2.3. Reaciunile din cuple se vor determina pentru poziia manivelei
O2C dat de unghiul =300 .
II. SE CERE
1. S se fac sinteza mecanismului cu bare articulate.
2. S se determine spaiile, vitezele i acceleraiile capului port-scul 5
pentru cel puin 18 poziii ale manivelei din care cel puin 8 poziii s fie situate
n intervalul de achiere. Se vor reprezenta grafic aceste mrimi n funcie de
unghiul de rotaie al elementului 1.
3. S se determine raportul de transmitere al reductorului planetar R .
4. S se calculeze elementele geometrice inclusiv gradul de acoperire
al angrenajului format din roile dinate cilindrice z 4 i z5. Deplasrile de profil
se vor alege astfel nct s se asigure egalizarea alunecrilor relative .
5. S se proiecteze mecanismul cu cam cu culegtor de translaie
considernd urmtoarele legi de micare
la naintare ( urcare ) : sinus,
la napoiere (coborre) : sinus
i excentricitatea aceea care d raza cercului de baz minim.
Nr.
Crt.
1
2
3
4

Denumirea parametrului

Simbolul

U. M.

Valori

Lungimea semifabricatului
Lungimea de trecere
Turaia elementului 1
Raportul dintre

lS
l tr
N

m
m
rot/min
-

0,10
0,015
80
0,30

Page 5 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

13
14

manivel i biel
Lungimea manivelei
Excentricitatea relativ
Masa saniei port-scul 5
Masa bielei 4
Masa culisei rotative 3
Momentul de inerie al bielei 4
Momentul de inerie al culisei
rotative n raport cu O2
Momentul de inerie redus al
pieselor situate ntre motor
i manivela 1
Gradul de neregularitate
Fora rezistent de achiere

15

Numrul de dini al roilor dinate

16
17
18

Modulul roilor dinate z4 i z5

Cursa maxim a culegtorului camei
Unghiul de transmitere admisibil
Unghiurile
-de naintare (urcare)
de
-de repaus superior
rotaie ale
-de revenire(coborre)
camei

5
6
7
8
9
10
11
12

19

1. Sinteza mecanismului cu bare articulate

Se dau:
1. Raportul biel manivel: =0,30
2. Lungimea manivelei: O2A=0,07 [m]
Page 6 of 17

O2A
k=O2A/O1O2
m5
m4
m3
I G4

m
kg
kg
kg
daNms2

0,07
4.5
40
10
20
0,010

I O2

daNms2

0,03

IrO1

daNms2

0,4

Fa
z4
z5
m
h
a
u
r
c

daN
mm
m
grade
grade
grade
grade

0,02
600
18
38
4
0,08
40
80
110
135

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti
3. Lungimea semifabricatului: ls= 0,10 [m]
4. Lungimea de trecere la intrare i ieire: l tr=0,015 [m]
5. Excentricitatea relativ: k=O2A/O1O2=4,5

Lungimea elementului 1 este:

AO1 = O2A - O1O2
Din datele iniiale avem excentricitatea relativ:
O A
O A 0.07
k 2 4.5 O1O2 2
0.015 [m]
O1O2
k
4. 5
m
Din relaiile anterioare putem calcula lungimea A O 1:
AO1 O2 A O1O2 0.055

O1O2 = 0.015

AO 1 = 0.055 m

Cursa sculei achietoare este lungimea semifabricatului la care se adaug de

dou ori lungimea de trecere. Pentru a calcula lungimea elementului 3 trebuie
aflat lungimea O2C care reprezint jumtate din curs.
Lungimea elementului 3 este:
l 2 ltr
O2 C s
2
Din datele iniiale:
Page 7 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti
l s 0.15 [m ]
l tr 0.025 [ m]

O2 C 0.065 [ m]
AC O2 C O2 A 0.135 [m]

O2C = 0.065 m
AC= 0.135 m

Lungimea elementului 4 :
Cunoscnd raportul dintre manivel i biel:
OC
2 0.3
CB
Lungimea bielei:
OC
CB 2 0.216 [m]
BC = 0.216 m

Mecanismul are:
numarul de elemente: n=5;
numarul de cuple cinematice: Ck=7 (2 de translatie si 5 de totatie)

Vx

Vy

Vz

Mecanismul este de familia 3 => m=3

M=3n-2C5-C4=1 => M=1

2.

Sa se determine spatiile, vitezele si acceleratiile capului port

scula 5 pentru cel putin 18 pozitii ale manivelei din care cel putin 8
pozitii sa fie situate in intervalul de aschiere. Se vor reprezenta
grafic aceste marimi in functie de unghiul de rotatie al elementului
1.
5

C k n 7 5 2 => 2 cicluri independente

k 1

Ciclul independent O1O2 AO1 :

Page 8 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

l 0 l1 l3 0

l0 cos 0 l1 cos 1 l3 cos 3 0

l0 sin 0 l1 sin 1 l3 sin 3 0

unde

0 90

l1 cos 1 l3 cos 3 0 / ( sin 1 )

l1 sin 1 l3 sin 3 l0 0 / cos1

l 0 cos 1 l3 sin 1 cos 3 l 3 sin 3 cos 1 0

functia de transmitere de ordin 0 sub forma implicita:

R3 (1 , 3 ) l 3 sin( 3 1 ) l 0 cos 1 0

Calculul derivatelor partiale:

R3
l3 cos( 3 1 ) l 0 sin 1
1
R3
l 3 cos( 3 1 )
3

2 R3
l 3 sin( 3 1 ) l 0 cos 1
12
Page 9 of 17

cos 0 0

sin 0 1

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

2 R3
l 3 sin( 3 1 )
1 3

2 R3
l 3 sin( 3 1 )
32
Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 3:

R3
l cos( 3 1 ) l 0 sin 1

R3' 1 3
R3
l3 cos( 3 1 )
3
2
2 R3
2 R3
'
' 2 R3
2( R3 )
( R3 )
1 3
12
32
l cos 1 l3 (1 R3' ) 2 sin( 3 1 )
''
R3
0
R3
l 3 cos( 3 1 )
3

unde: 3 se obtine din ecuatia:

l0
cos 1

l3

3 1 arctg
2

1 l 0 cos
1
l

3 1 R3'

3 12 R3'
Ciclul independent O2CBO2 :
l3 l4 l5 0

l3 cos 3 l4 cos 4 l5 cos 5 0

l3 sin 3 l4 sin 4 l5 sin 5 0

Page 10 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

l3 cos 3 l5 cos 5 l4 cos 4 /() 2

l3 sin 3 l5 sin 5 l4 sin 4 /() 2

(l3 )2 cos2 3 2l3l5 cos3 cos5 l52 cos2 5 l42 cos2 4

(l3 )2 sin 2 3 2l3l5 sin 3 sin 5 l52 sin 2 5 l42 sin 2 4

(l3 ) 2 2l3l5 (cos 3 cos 5 sin 3 sin 5 ) l52l42 0
R5 ( 3 , l 5 ) (l 3 ) 2 l 42 l 52 2l 3l 5 cos 3 0

Calculul derivatelor partiale:

R5
2l 3 l 5 sin 3
3
R5
2l 5 2l 3 cos 3
l 5

2 R5
2l 3l5 cos 3
32
2 R5
2l 3 sin 3
3 l 5
2 R5
2
l 52
Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 5:

R5

l l sin 3
R5' 3 3 5
R5
l5 l3 cos 3
l5
2
2 R5
2 R5
'
' 2 R5
2( R5 )
( R5 ) 2
3l5
32
l5
l l cos 3 ( R5 ) 2 2 R5 l3 sin 3
''
R5
35
R5
l5 l3 cos 3
l5

Page 11 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti
Viteza v5 , avansul s , respectiv acceleratia a5 ale saniei port-scula 5 se
determina cu expresiile:
s l5 l 3 cos 3 l 42 (l3 ) 2 sin 2 3

v5 3 R5'

a5 32 R5' 3 R5'
2 n1 n1

60
30
n1 60 [rot/min]

1
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
360

3
192.83
221.09
246.38
270
293.62
318.91
347.17
378.91
413.62
450
486.38
521.09
552.83

sB
0.1527
0.1627
0.1809
0.2050
0.2330
0.2607
0.2795
0.2770
0.2478
0.2050
0.1707
0.1540
0.1527

80
= 8.37 [rad/sec]
30

R3'
1.0000
0.8868
0.8064
0.7779
0.8064
0.8868
1.0000
1.1132
1.1936
1.2221
1.1936
1.1132
1.0000

R3"
-0.2278
-0.1935
-0.1076
0
0.1076
0.1935
0.2278
0.1935
0.1076
0
-0.1076
-0.1935
-0.2278

Page 12 of 17

3
8.3776
7.4294
6.7559
6.5166
6.7559
7.4294
8.3776
9.3258
9.9993
10.2386
9.9993
9.3258
8.3776

3
-15.9904
-13.5828
-7.5500
0
7.5500
13.5828
15.9904
13.5828
7.5500
0
-7.5500
-13.5828
-15.9904

vB
0.0855
0.2440
0.3517
0.4236
0.4530
0.3908
0.1564
-0.2525
-0.6197
-0.6655
-0.4269
-0.1404
0.0855

aB
3.0422
2.0826
1.4159
0.8750
-0.0624
-2.1646
-5.3919
-7.0776
-3.7683
2.1601
4.7311
4.1907
3.0422

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

3. Determinarea raportului de transmitere al reductorului planetar

R
Se dau :
1. Turaia electromotorului de antrenare: nm =1385 rot/min.
2. Raportul de reducere al transmisiei prin curele :i C = D2/ D1=3.
3. Turaia elementului 1: n1 =80 rot/min.
4. Numrul de dini ai roilor dinate: z4 =18, z5 =38.
ni
n
m
na na
n m 1385

17.3125
iTOT=
n1
80
iTOT=ic*iR*i4,5
z
4
5 2.111
i4,5=
5
z4
nm=ni
nm
ic*iR*i4,5=
na
17.3125
2.7336
iR=
3 * 2.111

R
Z5

iTOT=

Z2
ieire

Z1

irtrare

Z4
Z3

D1

Page 13 of 17

E.M.

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

4.Calculul elementelor geometrice ale angrenajului format din

rotile dintate clindrice drepte z4 , z5
Deplasrile de profil se vor alege astfel nct s se egalizeze alunecrile
relative.
z4 =18, z5 =38, modulul roilor : 4[mm]
Deci, vom avea:
X4=0,67
X5=0,82
Unghiul de angrenare:
inv inv 0 2

x 4 x5
tg 0 0.034272797 26 5
z 4 z5

0 - unghiul normal al profilului de referinta

0 = 20

1.

Distanta axiala:

am

z 4 z 5 cos 0
117 ,179 [mm]
2
cos

2.

Coeficientul de variatie a distantei axiale:

z 4 z 5 cos 0

1 1,294

2 cos

3.

Scurtarea specifica a inaltimii dintelui:

4.

Inaltimea dintelui:

x 4 x5 y 0,195

h m( 2,25 ) 8,219 [ mm]

Page 14 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

5.

Diametrul cercurilor de divizare:

d 4 2r4 m z 4 72 [ mm]
d 5 2r5 m z 5 152 [mm]

6.

Diametrul cercurilor de baza:

d b 4 2rb 4 m z 4 cos 0 67,6578 [mm]

d b 5 2rb5 m z 5 cos 0 142,8332 [mm]
7.

Diametrul cercurilor de rostogolire:

cos 0
75,3297 [mm]
cos
cos 0
m z5
159,0295 [ mm]
cos

d w 4 2rw 4 m z 4
d w5 2rw5

8.

Diametrul cercurilor de cap:

d a 4 2ra 4 m ( z 4 2 2 x 4 2 ) 83,7993[ mm]

d a 5 2ra 5 m ( z 5 2 2 x5 2 ) 164,9993 [ mm]

9.

Diametrul cercurilor de picior:

d f 4 2r f 4 m ( z 4 2 2 x 4 0,5) 67,36 [mm]

d f 5 2r f 5 m ( z 5 2 2 x5 0,5) 148,56 [mm]

10. Arcele dintilor pe cercurile de divizare:

m
2m x 4 tg 0 8,234 [mm]
2
m
S5
2m x5 tg 0 8,67 [mm]
2
S4

11. Corzi constanta:

S c 4 m

S c 5 m

cos 2 0 x 4 sin 2 0 7,27 [mm]

2

cos 2 0 x5 sin 2 0 7,656 [mm]

2

12. Inaltimile la coarda constanta:

Page 15 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

hc 4 m x 4 cos 2 0 1 sin 2 4,345[mm]

8

hc 5 m x5 cos 2 0 1 sin 2 4,875 [ mm]

8

13. Gradul de acoperire:

ra24 rb24 ra25 rb25 a sin

m cos 0

1.2281 [mm]

1,2

14. Lungimile peste dinti:

z 18...26 N 4 3
z 36...44 N 4 5

WN 4 , 5 m N 4,5 0,5 2 x 4,5 tg 0 z 4,5 inv 0 cos 0

W N 4 m N 4 0,5 2 x 4 tg 0 z 4 inv 0 cos 0 32,362 [mm]

W N 5 m N 5 0,5 2 x5 tg 0 z 5 inv 0 cos 0 57,51 [mm]
5. Proiectarea mecanismului cu cam cu culegator de translaie,
considernd urmatoarele legi:
la naintare (urcare): sinus
la napoiere (coborare): sinus
Faza de urcare sinus;
Ecuatiile in acest caz se vor scrie astfel:

1
2

sin

u
u 2

v
h
2

1 cos

u
u

s h

a
2 h
2

sin

2
2
u

Faza de coborare sinus;

Ecuatiile in acest caz se vor scrie astfel

Page 16 of 17

UNIVERSITEATE TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Proiect Mecanisme
Adrian Fetti

1
2

sin

u
u 2

v
h
2

1 cos

u
u

s h

a
2 h
2

sin

2
2
u

Page 17 of 17